Psihoterapie: ce este si care este rolul acesteia?

Psihoterapia sau terapia prin discutii libere este o modalitate de a ajuta persoanele care se confrunta cu boli mintale si dificultati emotionale, de la cele mai mici pana la cele mai severe. 

Psihoterapia poate ajuta la eliminarea sau controlul simptomelor tulburatoare, astfel incat o persoana sa poata functiona mai bine, sa poata accelera procesul de vindecare si sa-si imbunatateasca starea de bine generala.

Potrivit Institutului National de Sanatate Mintala, la nivel global, mai mult de un sfert dintre adulti experimenteaza simptome ale depresiei, anxietate sau se confrunta cu orice alta tulburare mintala intr-un moment din viata. 

Altii au nevoie de sprijin pentru a face fata unei boli grave, pentru a-si reechilibra stima de sine sau pentru a renunta la o dependenta.

Oricare ar fi conflictele interioare sau exterioare, psihoterapia poate fi benefica in imbunatatirea calitatii vietii oricarui individ din lume.

Ce este psihoterapia?

Psihoterapia este un termen umbrela care descrie procesul de tratare al tulburarilor psihologice si a suferintei psihice prin tehnici verbale si psihologice testate [1].

De-a lungul timpului, psihoterapia a fost cunoscuta, de asemenea, sub mai multe denumiri, inclusiv: terapie prin vorbire, consiliere, terapie psihosociala sau, pur si simplu, terapie.

In timpul sesiunilor de psihoterapie, pacientul isi recunoaste starea sa mintala si emotionala, invatand despre aceasta cum functioneaza, care este fluxul gandurilor si al comportamentelor de zi cu zi. De asemenea, reuseste sa identifice anumite situatii care declanseaza o stare emotionala negativa. Psihoterapia este un mod prin care pacientul invata sa preia controlul asupra vietii sale prin diferite exercitii si tehnici speciale pentru a putea emite un raspuns sanatos in situatiile dificile [2].

Există mai multe tipuri de psihoterapie, fiecare cu propria sa abordare intemeiata pe teoriile psihologice descoperite de experti. Tipul de psihoterapie potrivit depinde de situatia individuala a fiecarui pacient.

Tipuri de psihoterapie

Desi fiecare tip de psihoterapie difera in practica, aproape toate implica dezvoltarea unei relatii terapeutice, comunicare eficienta, deschisa si depunerea efortului pentru a depasi gandurile sau comportamentele problematice.

Tipurile de psihoterapie identificate in functie de format si de mediul de efectuare sunt [1]:

Terapia individuala

Printre cele mai cunoscute forme de psihoterapie se afla terapia individuala care implica lucrul unu-la-unu cu terapeutul intr-un mediu sigur, confidential si confortabil pentru ambele persoane implicate.

Terapia individuala permite terapeutului si pacientului sa se concentreze unul pe celalalt si sa construiasca o relatie puternica bazata pe incredere.

Aceasta forma de psihoterapie incurajeaza pacientul sa se implice in discutii aprofundate libere, concentrandu-si atentia asupra sa. Poate fi cea mai buna varianta pentru persoanele carora nu le plac mediile sociale de grup si simt ca pot fi mai deschise si oneste unu-la-unu.

Terapia de cuplu

Aceasta forma de psihoterapie implica lucrul dintre un terapeut specializat in relatiile romantice si un cuplu. De obicei, cuplurile romantice recurg la psihoterapie pentru a imbunatati modul in care comunica, relationeaza si functioneaza in general.

Impreuna cu terapeutul, cuplurile pot explora problemele existente din relatia lor, cum ar fi cele legate de activitatea sexuala, ce ii dezavantajeaza in anumite situatii si anume le creeaza traume, atat la nivel de cuplu, cat si la nivel individual.

Chiar daca multi oameni pot opta pentru terapia de cuplu pentru a rezolva conflictele, aceasta forma de psihoterapie poate fi benefica in orice etapa a unei relatii. Persoanele care se afla in relatii fericite, sanatoase si de lunga durata pot apela in continuare la terapie pentru intarirea comunicarii si conexiunii.

Terapia de familie

Terapia familiala se concentreaza pe imbunatatirea dinamicii in cadrul familiilor si poate include mai multe persoane. Este extrem de benefica avand in vedere ca majoritatea traumelor se dezvolta inca din copilarie, din cauza relatiilor nefunctionale dintre mama si copil sau alt parinte ori tutore legal.

In acest caz, terapeutul poate oferi mai multe tipuri de consiliere, in functie de nevoi:

• consiliere premaritala;
• consiliere pentru copii;
• consiliere de separare si divort etc.

Terapia de grup

Terapia de grup este o forma de terapie comuna desfasurata intr-un grup mic de persoane care, in cea mai mare parte, impartasesc un obiectiv comun. 

Acest lucru permite fiecarui individ din grup sa ofere si sa primeasca sprijin din partea altora, precum si sa exerseze noi abilitati si comportamente sociale.

Sesiunile de terapie de grup sunt moderate si controlate de un terapeut sau psiholog si au loc intr-un spatiu neutru si prietenos.

Tipurile de psihoterapie identificate in functie de tehnicile de abordare sunt [2]:

• Terapia cognitiv comportamentala care ajuta pacientii sa-si identifice credintele si comportamentele nesanatoase, negative si sa le inlocuiasca cu cele sanatoase, pozitive;
• Terapia comportamentala dialectica este un tip de terapie cognitiv comportamentala prin care pacientul invata abilitati comportamentale pentru a-l ajuta sa gestioneze eficient stresul, emotiile si sa-si imbunatateasca relatiile cu ceilalti;
• Terapia de acceptare si angajament care ajuta clientii sa devina mai constienti asupra lor si sa-si accepte gandurile si sentimentele, astfel incat sa se adapteze mult mai sanatos la diferite situatii;
• Terapii psihodinamice si de psihanaliza care se concentreaza pe cresterea gradului de constientizare a gandurilor si comportamentelor nerecunoscute inca, pe dezvoltarea noilor perspective asupra motivatiilor si conflictelor de zi cu zi;
• Psihoterapia interpersonala care abordeaza problemele legate de interrelationare, imbunatatind abilitatile sociale - modul in care pacientul se raporteaza la ceilalti;
• Psihoterapia de sustinere care ajuta la dezvoltarea capacitatii de a face fata stresului si situatiilor dificile.

Care este rolul psihoterapiei?

Desi este un domeniu bazat pe stiinta, psihoterapia este diferita de tratamentele medicale sau stomatologice, unde pacientii sunt de obicei pasivi in timpul diagnosticarii si tratarii.

Psihoterapia nu este despre un psiholog care sa ofere solutii automate pacientului. Este despre o colaborare activa intre client si terapeut, pentru ca ambele parti sa dezvolte un sentiment de incredere. 

In acest spatiu de siguranta, pacientul isi poate recunoaste gandurile, emotiile si comportamentele nesanatoase fata de sine si de cei din jurul sau [3].

Psihoterapia foloseste teorii psihologice testate care ajuta clientii sa constientizeze motivele care le ghideaza actiunile si sa imbunataseasca acest aspect. Prin urmare, este sporita capacitatea de a alege, precum si capacitatea de a evalua mai bine consecintele propriilor actiuni.

Cum functionează psihoterapia?

Psihoterapia poate fi asigurata de profesionisti din domeniul studiilor psihologice, inclusiv psihiatri, psihologi, asistenti social licentiati, consilieri profesionisti, terapeuti autorizati de casatorie si de familie, asistenti psihiatrici si alte persoane cu pregatire specializata in psihoterapie. 

La prima sedinta de psihoterapie, terapeutul aduna de obicei toate informatiile esentiale despre pacient si nevoile sale. 

In cele mai multe cazuri, pacientul trebuie sa completeze un formular despre sanatatea fizica si emotionala din trecut si prezent. Pe scurt, evolutia starilor fizice si emotionale.

S-ar putea sa fie necesare mai multe sesiuni in care terapeutul sa poata intelege pe deplin situatia pacientului si preocuparile sale pentru a determina cele mai bune tehnici de abordare a problemelor.

Care sunt beneficiile psihoterapiei?

Psihoterapia s-a dovedit a fi foarte utila pentru o varietate de probleme diferite, de la cele din viata de zi cu zi, la cele deviante si comportamente psihotice. Unele dintre beneficiile notabile ale sesiunilor de psihoterapie includ:

• imbunatatirea abilitatilor de comunicare si interrelationare;
• educarea unor modele de gandire mai sanatoase si o mai mare constientizare a fluxului de ganduri si emotii negative;
• imbunatatirea capacitatii de a face alegeri mai sanatoase;
• oferirea perspectivelor de viata, in special pentru persoanele cu ganduri si actiuni suicidale;
• strategii imbunatatite de adaptare pentru a gestiona eficient suferinta;
• imbunatatirea legaturilor de familie, cu partenerul si cu toti oamenii din viata pacientului;
• gasirea solutiilor in detrimentul victimizarii de sine;
• dezvoltarea competentelor necesare pentru a face fata provocarilor in prezent si in viitor;
• dezvoltarea capacitatilor de a depasi problemele specifice, cum ar fi fobiile si tulburarea de stres posttraumatic.

Cercetarile de specialitate arata ca majoritatea persoanelor care fac psihoterapie experimenteaza o ameliorare a simptomelor si sunt mai capabile sa functioneze intr-un mod mai productiv si sanatos.

Potrivit Asociatiei Psihologice Americane, aproximativ 75% dintre persoanele care iau parte la sesiuni regulate de terapie si pe termen lung, arata ca beneficiaza de tehnicile psihoterapeutice invatate si adoptate in viata de zi cu zi (3).

De asemenea, numeroase studii au identificat modificari la nivelul creierul, in special la persoanele cu tulburari de sanatate mintala, inclusiv depresia, tulburarea de panica, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) etc., ca urmare a angajamentului in psihoterapie (5).

Cine poate opta pentru psihoterapie?

Deoarece psihoterapia vine in diferite forme si include o varietate larga de tehnici si exercitii, oricine isi doreste o viata mai sanatoasa din punct de vedere mintal si emotional poate opta pentru efectuarea unor sesiuni de psihoterapie.

In cea mai mare parte, psihoterapia este recomandata de un medic specialist persoanelor diagnosticate cu o afectiune mintala, impreuna cu un tratament medicamentos corespunzator.

Dintre tulburarile mintale care necesita sustinere prin sesiuni de psihoterapie pe termen lung, amintim:

• tulburari de anxietate, cum ar fi: tulburarea obsesiv-compulsiva (OCD), fobiile, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), tulburarea de panica, de anxietate sociala sau tulburarea de anxietate generalizata;
• tulburari de dispozitie, cum ar fi depresia si tulburarea bipolara in orice stadiu;
• tulburari de alimentatie, cum ar fi anorexia sau bulimia;
• dependente, cum ar fi consumarea substantelor psihoactive sau dependenta de jocuri de noroc;
• tulburari de personalitate, cum ar fi tulburarea de personalitate borderline sau tulburarea de personalitate dependenta;
• schizofrenie sau alte tulburari care determina detasarea de realitate (tulburari psihotice).

In cazul tulburarilor de alimentatie, suplimentele alimentare pot fi un sprijin in cooperarea cu tehnicile psihoterapeutice. Este indicata consultarea unui medic specialist inainte de administrarea oricaror tratamente medicamentoase.

Desi psihoterapia este luata in considerare mai mult pentru tratarea acestor afectiuni, oamenii nu trebuie sa se confrunte cu o conditie de sanatate mintala diagnosticabila pentru a lua in considerare terapia.

Sesiunile de psihoterapie pot fi utile pentru o serie de tensiuni si conflicte din viata de zi cu zi, cum ar fi:

• ameliorarea stresului sau a anxietatii cauzate de locul de munca sau orice alta situatie;
• rezolvarea conflictelor cu un partener, un membru al familiei sau un prieten;
• pentru a face fata schimbarilor majore din viata, inclusiv: trecerea prin divort, moartea unei persoane dragi sau pierderea locului de munca;
• recuperarea si vindecarea dintr-un abuz fizic, sexual sau de a fi un martor la un act de violenta;
• ameliorarea insomniilor;
• cresterea stimei de sine;
• cresterea calitatii vietii in orice alt mod.

Cand este indicata vizita la psihoterapeut?

Din cauza numeroaselor conceptii gresite despre psihoterapie si psihiatrie, o persoana s-ar putea sa devina reticenta sa apeleze la acest ajutor. Dar, conform specialistilor, vizita la psihoterapeut este in special indicata in cazul in care [4]:

• problema cu care te confrunti intrerupe o serie de momente importante din viata, inclusiv scoala, munca si relatiile;
• te bazezi pe mecanisme de distragere nesanatoase sau periculoase, cum ar fi: fumatul, consumul de alcool, consumul alimentelor pe baza emotionala chiar si atunci cand nu iti este foame sau comportamente impulsive, agresive;
• prietenii si familia incep sa devina ingrijorati despre starea ta generala;
• nu gasesti o solutie care sa te ajute, chiar daca ai incercat sa citesti carti de dezvoltare personala, sa descoperi tehnici de coping sau chiar ai incercat sa ignori problema, dar lucrurile par sa ramana constante sau chiar sa se inrautateasca.

Apeleaza imediat la un terapeut sau medic specialist daca te confrunti cu o stare emotionala si mintala care iti poate pune in pericol viata sau te poate impiedica sa mai vezi momentele frumoase din viata!

Disclaimer: Nu exista suficiente dovezi stiintifice care sa confirme ca suplimentele alimentare sau alte produse farmaceutice pot imbunatati starea de bine a unui pacient care are nevoie de consult psihologic sau psihiatric. Aceste produse nu trebuie administrate ca inlocuitori pentru un tratament recomandat de specialisti.

Surse de informare:

1. Guy-Evans, O. (2022). What is Psychotherapy? Medically reviewed by PhD, Mcleod, S. https://www.simplypsychology.org/psychotherapy.html
2. Mayo Clinic Staff. Psychotherapy https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/psychotherapy/about/pac-20384616
3. American Psychology Association. Understanding psychotherapy and how it works. https://www.apa.org/topics/psychotherapy/understanding
4. Cherry, K. (2022) What is Psychotherapy? Medically reviewed by MD, Poor, A. https://www.verywellmind.com/psychotherapy-4157172
5. Gautam, M. et al. (2020). Cognitive Behavioral Therapy for Depression. Indian Journal Psychotherapy, pp. 223 - 229. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7001356/