Oligurie: cauze, simptome si optiuni de tratament

Care sunt cauzele oliguriei?

Exista numeroase cauze care determina oliguria, de la unele simple si temporare, pana la altele, mult mai severe.

• deshidratarea: este cea mai frecventa cauza a scaderii cantitatii de urina produsa de organism; Atunci cand pierderile de lichide sunt mai mici decat aportul, rinichii fac tot posibilul pentru a retine apa; astfel, cantitatea de urina rezultata este mult mai mica si mai concentrata;
• infectiile sau traumatismele: infectiile si traumatismele sunt cauze rare ale oliguriei si se asociaza, de obicei, intrarii organismului in stare de soc; socul este o urgenta medicala si necesita interventie imediata, determinand o scadere accentuata a fluxului de sange catre organele interne;
• obstructia urinara: apare atunci cand urina nu poate parasi rinichiul; poate afecta un singur rinichi sau pe ambii si se asociaza unei sinteze reduse de urina; poate determina durere, greata, varsaturi, edeme si febra;
• unele medicamente ce determina organismul sa reduca productia de urina; pe aceasta lista se inscriu antiinflamatoarele nesteroidiene, unele tratamente impotriva hipertensiunii arteriale si gentamicine; daca observi, dupa inceperea unui nou tratament, ca acesta determina o scadere a productiei de urina, discuta cu medicul despre asta;
• diureticele - aceste medicamente, administrate pentru ca organismul sa produca mai multa urina, pot fi folosite in exces; in astfel de conditii, pot determina deshidratarea, afectarea renala sau alte probleme de sanatate, inclusiv oligurie;
• hemoragiile puternice pot fi insotite de oligurie [1, 5];
• insuficienta renala acuta – afectarea brusca a functiei renale (prin cauze ischemice, toxice, septice) reduce filtrarea glomerulara;
• insuficienta cardiaca sau socul cardiogen – cand inima nu mai pompeaza eficient, scade fluxul de sange catre rinichi, ducand la productie redusa de urina.

Care sunt simptomele oliguriei?

Oliguria, in sine, este un simptom. Principalele semne de oligurie sunt:

• urinare mai putin frecventa si/sau producerea unei cantitati de urina mai mica decat normal;
• urina inchisa la culoare [2].

Acestea pot fi insotite si de alte simptome, printre care:

• durere;
• usturime la urinare;
• febra;
• greata si varsaturi;
• retentie de lichide si edeme;
• oboseala generala – cauzata de acumularea de toxine in sange (uree, creatinina);
• confuzie, ameteli sau somnolenta – semne de alterare a functiei renale si a echilibrului electrolitic;
• hipertensiune arteriala – din cauza retentiei de lichide;
• dureri lombare sau abdominale – mai ales in cazuri de obstructie urinara sau infectie urinara;
• scaderea poftei de mancare;respiratie dificila (dispnee) – in cazurile severe, cand edemul afecteaza si plamanii.

Cand trebuie sa contactezi medicul?

Oliguria trebuie sa te trimita imediat la medic, indiferent de cauzele care au determinat-o. De asemenea, e de dorit sa te prezinti la unitatea de primiri urgente cea mai apropiata, daca ai motive sa banuiesti o obstructie urinara, aceasta putand determina o afectare renala grava, foarte rapide.

Suna la numarul unic de urgente 112 daca oliguria este insotita de:

• stare de ameteala;
• puls accelerat;
• senzatie de confuzie sau de plutire [1];
• durere intensa in flancuri sau abdomen;
• febra inalta;
• dificultati de respiratie;
• edeme accentuate la nivelul picioarelor, abdomenului sau fetei;
• scadere brusca a cantitatii de urina dupa o interventie chirurgicala, un traumatism sau o hemoragie.

Stabilirea diagnosticului de oligurie

In timpul consultatiei, medicul va solicita o anamneza detaliata si pentru asta iti va pune o multime de intrebari legate de:

• cantitatea de lichide consumata zilnic;
• frecventa urinarilor si volumul de urina eliminat;
• culoarea si aspectul urinei;
• medicamentele pe care le urmezi;
• prezenta durerii, febrei sau a altor simptome asociate;
• istoricul de boli cronice (hipertensiune, diabet, afectiuni si traumatisme renale);
• evenimente recente precum traumatisme, interventii chirurgicale sau pierderi de sange.

Este util sa poti comunica ce cantitate aproximativa de apa consumi zilnic. De asemenea, medicul va dori sa stie daca sporirea aportului de apa se asociaza si cu o crestere a productiei de urina. De asemenea, va solicita o proba de urina pentru analize mai amanuntite si pentru a identifica o potentiala infectie. 

Pentru stabilirea unui diagnostic, medicul poate recomanda si:

• analize de sange – pentru a verifica functia renala (uree, creatinina, electroliti) si a identifica semne de infectie sau anemie;
• efectuarea unui CT – pentru a detecta obstructii urinare, litiaza renala sau alte anomalii structurale;
• ecografia abdominala - metoda neinvaziva care permite vizualizarea rinichilor, a vezicii urinare si a cailor urinare, evidentiind eventualele blocaje sau modificari de structura;
• alte teste menite sa evalueze functia renala - de exemplu, investigatii speciale, utile pentru a masura cat de bine filtreaza rinichii sangele. [4]. 

Optiuni de tratament pentru oligurie

Tratamentul pentru oligurie variaza in functie de cauzele determinante. El poate fi simplu, sub forma unei perfuzii pentru rehidratare sau se poate dovedi complex, ajungandu-se la dializa, pentru indepartarea toxinelor atunci cand rinichii nu functioneaza suficient de bine. 

Cresterea aportului de fluide

Frecvent, in cazul oliguriei, se recomanda administrarea unor bauturi speciale pentru inlocuirea electrolitilor pierduti ca urmare a deshidratarii. In cazul unei deshidratari severe sau daca exista si o alta problema de sanatate, rehidratarea se va face prin intermediul unei linii venoase [1].

Medicatie

Atunci cand rehidratarea nu este suficienta sau daca exista alte probleme de sanatate care afecteaza cantitatea de urina produsa, medicul poate recomanda o serie de medicamente:

• antibiotice pentru tratarea infectiilor care determina voma sau diareea;
• diuretice care sa oblige organismul sa produca o cantitate mai mare de urina;
• dopamina, pentru a produce vasodilatatia arterelor renale si cresterea productiei de urina [3]. 

Prognosticul pacientului cu oligurie

Prognosticul unei persoane care sufera de oligurie depinde de cauzele acesteia. Netratata, ea poate determina aparitia unor complicatii, unele dintre ele care pot pune viata in pericol:

• hipertensiune arteriala – retentia de lichide poate creste presiunea sangelui, afectand inima si vasele sanguine;
• insuficienta cardiaca – excesul de lichide poate suprasolicita inima, mai ales la persoanele cu boli cardiace preexistente;
• anemie – reducerea functiei renale poate afecta productia de eritropoietina, hormom ce stimuleaza formarea globulelor rosii;
• probleme gastrointestinale – acumularea de toxine in sange poate provoca greata, varsaturi si pierderea poftei de mancare;
• probleme de coagulare – insuficienta renala poate influenta functia trombocitelor si coagularea sangelui, crescand riscul de sangerari.

In cele mai multe cazuri, oliguria impune tratament, de aceea este important sa discuti cu medicul cat de curand dupa observarea primelor semne de oligurie [3]. 

Oliguria: masuri de preventie

Atunci cand oliguria este determinata de o afectiune medicala, ea este dificil sau imposibil de prevenit. Totusi, cea mai frecventa cauza a oliguriei este deshidratarea, si in acest caz, depinde exclusiv de pacient sa o previna prin consumul unei cantitati adecvate de lichide si de electroliti. 

In ceea ce priveste cantitatea de lichide pe care un adult ar trebui sa o primeasca in fiecare zi, recomandarile variaza in functie de greutate si de starea de sanatate. In medie, femeile ar trebui sa consume 2.7 litri de apa pe zi, in timp ce barbatii au nevoie de 3.7 litri de apa pe zi [1].

Oliguria reprezinta un semnal de alarma care nu trebuie ignorat. Desi uneori poate fi cauzata de factori temporari, precum deshidratarea usoara, ea poate indica probleme renale sau cardiovasculare serioase. Monitorizarea atenta a cantitatii de urina, hidratarea corespunzatoare si consultul medical rapid sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor. Tratamentul corect, adaptat cauzei, poate preveni evolutia catre insuficienta renala acuta sau alte afectiuni grave, asigurand sanatatea si functionarea optima a organismului.

Disclaimer: Acesta este un articol strict informativ, insa nu inlocuieste un consult medical specializat. Oliguria este un simptom care ar trebui sa determine ingrijorare, indiferent de cauze. De accea, este important sa consumi, zilnic, o cantitate adecvata de lichide si sa consulti medicul de la primele semne ca ceva nu este in regula. 

Surse: 

1. „Urination Difficulty with Flow”, Healthline, https://www.healthline.com/health/urination-difficulty-with-flow. (Accesat la 18 Septembrie 2022)
2. „What to Know About Oliguria”, Verywell Health, https://www.verywellhealth.com/oliguria-overview-4783466. (Accesat la 18 Septembrie 2022)
3. „Oliguria”, NCBI Bookshelf, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560738/. (Accesat la 18 Septembrie 2022)
4. „Oliguria”, Medscape, https://emedicine.medscape.com/article/983156-overview. (Accesat la 18 Septembrie 2022)
5. „Oliguria”, Cleveland Clinic, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22271-oliguria. (Accesat la 18 Septembrie 2022)

Intrebari frecvente