Dopamina (hormonul fericirii): rol si importanta in organism
Dopamina este un neurotransmitator responsabil de buna functionare a unor procese din organism. Mai exact, o substanta pe care neuronii o produc in mod natural pentru a transmite semnale spre alte celule nervoase. In popor, dopamina este cunoscuta si sub denumirea “hormonul fericirii”. Iti prezentam in continuare detalii despre rolul pe care il are aceasta si importanta sa la nivelul sanatatii organismului uman.
Continutul articolului
Dopamina este un neurotransmitator responsabil de buna functionare a unor procese din organism. Mai exact, o substanta pe care neuronii o produc in mod natural pentru a transmite semnale spre alte celule nervoase. In popor, dopamina este cunoscuta si sub denumirea hormonul fericirii. Iti prezentam in continuare detalii despre rolul pe care il are aceasta si importanta sa la nivelul sanatatii organismului uman.
Rolul dopaminei
Aceasta substanta secretata de neuroni are rol in principal asupra celulelor nervoase. Dincolo de influenta pe care o are asupra sistemului nervos, dopamina actioneaza asemanator cu un hormon, motiv pentru care este cunoscuta in popor si sub numele de hormonul fericirii. Iata care sunt efectele in care este implicata dopamina:
- Actioneaza la nivelul rinichilor: poate influenta secretia de sodiu si este posibil sa contribuie la eliminarea unei cantitati crescute de urina;
- Ar putea reduce motilitatea la nivel intestinal si este posibil sa contribuie la protectia mucoasei tubului digestiv;
- Poate influenta si sistemul imunitar, prin faptul ca reduce activitatea globulelor albe din sange (limfocitelor);
- Are efect vasodilatator: poate ajuta la dilatarea vaselor de sange;
- Ar putea avea efect asupra pancreasului, prin contribuia sa la inhibarea secretiei de insulina.
Importanta dopaminei
Pe langa faptul ca actioneaza la nivelul creierului, are efecte benefice si asupra intregului organism uman. Iata in ce privinte este importanta pentru organismul uman:
- Este posibil sa fie utila buna functionare a sistemului nervos, prin controlul activitatii motorii;
- Poate fi de ajutor in reglarea starii de spirit, de exemplu, prin sporirea motivatiei, a fericirii;
- Contribuie la realizarea unor functii de natura cognitiva, precum invatarea, atentia, are importanta in privinta memoriei de scurta durata;
- Ar putea influenta comportamentele ce implica sentimentul de recompensa;
- Poate contribui la controlul eliberarii anumitor hormoni, de exemplu, prolactina;
- Este posibil sa contribuie la modul in care se gestioneaza durerea musculara;
- Poate avea efect benefic asupra calitatii somnului.
Posibile simptome ale deficitului de dopamina
Exista situatii in care nivelul acesteia este scazut si in care poate aparea deficienta. Iata care sunt posibilele simptome corelate cu deficitul de dopamina:
- Scaderea capacitatii de concentrare, a motivatiei, a atentiei;
- Lipsa energiei;
- Dificultatea de a te odihni;
- Prezenta asteniei si a simptomelor depresiei;
- Este posibil sa apara constipatia;
- Pot aparea tulburari de miscare, precum tremorul, dificultate in a coordona miscarile, rigiditatea si crampele la nivel muscular.
Metode prin care ai putea stimula secretia dopaminei
In anumite circumstante, de exemplu, cand treci printr-o perioada aglomerata si trebuie sa iti mentii atentia la un nivel ridicat, exista posibilitatea de a iti stimula secretia dopaminei.
In producerea dopaminei intra aminoacizii, iar acestia se pot procura din proteine. Astfel poti introduce in alimentatia ta mai multe alimente care le contin [1], cum sunt legumele, soia, carnea de curcan, cea de vita, lactatele, ouale. De asemenea, consumul scazut de grasimi saturate poate avea rol in stimularea producerii dopaminei [2]. Asadar, poti reduce consumul unor alimente ca untul, grasimile de provenienta animala, lactatele grase, uleiul de cocos.
Suplimentele alimentare cu vitamine, minerale sau probiotice pot sprijini producerea dopaminei [3]. Cu toate acestea, nu exista suficiente studii concludente care sa ateste eficacitatea lor in acest caz. Alte lucruri care ar putea fi utile in secretia dopaminei pot fi: miscarea, odihna suficienta, ascultarea melodiilor preferate, practicarea meditatiei, expunerea la soare in intervalul orar in care nu predispune la insolatie.
Atentie: se recomanda ca suplimentele alimentare sa fie luate doar cu acordul medicului. Acesta va stabili, in urma unui consult si/sau al unor analize, daca suplimentele respective sunt indicate sau nu pentru necesitatile pacientului. Tot medicul este cel care poate decide durata si dificultatea nivelului miscarii, in functie de particularitatile persoanei respective.
O dieta echilibrata, ce contine o varietate de alimente care ofera cantitatile suficiente de proteine, probiotice, vitamine, minerale, este capabila sa stimuleze in mod natural dopamina in organism. Pe langa alimentatia sanatoasa, conteaza si stilul de viata. Este important sa te odihnesti suficient, sa faci lucruri care sa te relaxeze, care sa iti faca placere si sa iti ofere bucurie. De exemplu, sa asculti muzica, sa petreci timp in aer liber, sa te afli in prezenta persoanelor dragi, sa practici meditatia.
Precautii
Nivelul de dopamina din organism trebuie sa fie echilibrat. Atunci cand se secreta in cantitate prea mare, poate duce la unele consecinte. De exemplu, se pot instala simptome ale anxietatii, se pot ivi sentimente negative, ca furia. Alte consecinte pot fi: nivelul prea crescut al energiei, cresterea libidoului, aparitia insomniei, manifestarea comportamentului agresiv, posibila prezenta a halucinatiilor.
Asadar, dopamina are un rol important in ceea ce priveste sanatatea organismului uman. Nivelul acesteia influenteaza, printre altele, starea de spirit, motivatia, sentimentul recompensei si anumite miscari ale corpului, dar si unele stari negative. Desi pot exista metode prin care poti incerca sa iti reglezi starile usoare ce pot indica deficienta de dopamina sau secretia acesteia in exces, este important ca, daca te gandesti sa recurgi la suplimente alimentare, sa ceri inainte acordul medicului.
Pentru realizarea acestui articol s-au folosit urmatoarele surse de informatii:
- Studiul Dopamine, publicat de National Library of Medicine, in septembrie 2021, autori: James Sonne, Amandeep Goyal, Wilfredo Lopez-Ojeda, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535451
- Studiul Prolonged High Fat Diet Reduces Dopamine Reuptake without Altering DAT Gene Expression, publicat de National Library of Medicine, in martie 2013, autori: Jackson J. Cone, Elena H. Chartoff, David N. Potter, Stephanie R. Ebner, Mitchell F. Roitman, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3596409
- Studiul Bacterial neuroactive compounds produced by psychobiotics, publicat de National Library of Medicine, in 2014, autori: Rebecca Wall, John F Cryan, R Paul Ross, Gerald F Fitzgerald, Timothy G Dinan, Catherine Stanton, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24997036
- https://www.webmd.com/mental-health/what-is-dopamine
- https://www.healthdirect.gov.au/dopamine#adjust-levels
