Grade de handicap: ce sunt, tipuri, criterii de incadrare si ce boli pot primi certificat

Ce inseamna grad de handicap si ce este certificatul de handicap?

Gradul de handicap arata cat de mult iti afecteaza o afectiune functionarea zilnica. Evaluarea nu se limiteaza la diagnosticul scris pe biletul de iesire din spital. Comisia analizeaza cat de bine te descurci cu activitatile de baza: igiena, alimentatie, deplasare, comunicare, orientare si relationare.

Certificatul de incadrare in grad si tip de handicap reprezinta documentul oficial emis de comisia de evaluare din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Pentru adulti, evaluarea o face Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Pentru copii, dosarul ajunge la Comisia pentru protectia copilului.

Certificatul poate fi:

• Temporar, daca boala are potential de ameliorare sau daca situatia necesita monitorizare periodica.
• Permanent, in cazul afectiunilor ireversibile, fara sanse reale de recuperare functionala.

Reevaluarea are loc la intervale stabilite de comisie. Daca starea ta se modifica, gradul poate creste sau scadea. Acest aspect influenteaza direct drepturile de care beneficiezi.

Este important sa intelegi diferenta dintre handicap si incapacitatea de munca. In cazul pensiei de invaliditate, evaluarea urmeaza alte criterii. Daca te intereseaza si acest subiect, poti consulta informatii despre tabelul cu boli pentru pensionare, unde gasesti detalii despre conditiile specifice sistemului de asigurari sociale.

Cate grade de handicap exista in Romania?

Legislatia prevede patru grade de handicap: usor, mediu, accentuat si grav. Fiecare reflecta un nivel diferit al limitarilor functionale.

Handicap usor

Ai limitari minore, dar te descurci independent in majoritatea activitatilor zilnice. Poti lucra, cu eventuale adaptari simple. De exemplu, o persoana cu o afectiune locomotorie usoara poate avea nevoie de pauze mai dese sau de un scaun ergonomic, dar isi mentine autonomia.

Handicap mediu

Intampini dificultati clare in anumite activitati si ai nevoie ocazional de sprijin. Poti lucra in conditii adaptate, insa oboseala sau limitarile fizice iti reduc ritmul de lucru. De exemplu, o persoana cu insuficienta cardiaca moderata poate tolera doar eforturi reduse si program partial.

Handicap accentuat

Limitarile devin importante si afecteaza mai multe arii ale vietii. Ai nevoie frecvent de ajutor pentru activitati zilnice sau pentru deplasare. In multe cazuri, capacitatea de munca este sever redusa. Adaptarile locuintei sau utilizarea unor dispozitive de sprijin devin necesare pentru rezultate stabile pe termen lung.

Handicap grav

Autonomia este profund afectata. Ai nevoie de sprijin permanent sau de supraveghere continua. Persoanele incadrate in acest grad pot beneficia de asistent personal. De exemplu, o persoana cu paralizie severa sau dementa avansata nu poate desfasura singura activitatile de baza.

Tipuri de handicap recunoscute de legislatie

Pe langa grad, sistemul stabileste si tipul de handicap, in functie de natura afectarii.

Handicap fizic

Include afectiuni ale aparatului locomotor: paralizii, amputatii, malformatii, boli degenerative ale coloanei. De exemplu, in formele avansate de spondiloza cervicala, durerea si limitarea miscarilor pot afecta mobilitatea si capacitatea de munca.

Unele persoane au nevoie de dispozitive de sprijin. Un scaun cu rotile ales corect poate creste independenta si siguranta la deplasare, iar recomandarea modelului potrivit se face in functie de nevoile functionale.

Handicap vizual

Se refera la scaderea severa a vederii sau la cecitate. Evaluarea include acuitatea vizuala, campul vizual si eficienta corectiei optice. Comisia analizeaza cat de bine te poti orienta si desfasura activitati uzuale.

Handicap auditiv

Include pierderea partiala sau totala a auzului. Audiometria stabileste gradul afectarii, iar specialistii evalueaza cat de eficient compenseaza aparatele auditive pierderea auditiva.

Surdocecitate

Combina deficiente severe de vedere si auz. Impactul asupra comunicarii si orientarii este major, iar evaluarea tine cont de aceste dificultati cumulate.

Handicap somatic

Include boli ale organelor interne: insuficienta cardiaca, BPOC, insuficienta renala, ciroza, diabet cu complicatii. Se analizeaza functia organului afectat si toleranta la efort.

Handicap mintal si psihic

Handicapul mintal se refera la deficienta intelectuala. Se evalueaza nivelul cognitiv, autonomia si comportamentul adaptativ. Handicapul psihic include tulburari precum schizofrenia sau tulburarea bipolara, daca afecteaza sever functionarea sociala.

Handicap asociat si boli rare

Daca ai doua sau mai multe tipuri de afectare, comisia poate stabili handicap asociat. Bolile rare intra intr-o categorie distincta, iar evaluarea se face individual, conform criteriilor medico-psihosociale aprobate prin ordin al Ministerului Sanatatii.

Criterii medico-sociale de incadrare in grad de handicap

Evaluarea are o componenta medicala si una sociala. Diagnosticul este doar punctul de plecare.

Comisia analizeaza:

• Capacitatea de autoservire – te poti imbraca, spala si hrani singur?
• Mobilitatea – te deplasezi fara ajutor in casa si in exterior?
• Comunicarea si orientarea – intelegi informatiile si te orientezi in spatiu si timp?
• Capacitatea de munca – poti desfasura activitati profesionale adaptate?
• Adaptarea sociala – mentii relatii si respecti normele sociale?

In cazul afectiunilor somatice, medicii analizeaza insuficienta functionala a organelor si necesitatea tratamentului permanent. De exemplu, o persoana cu insuficienta renala care face dializa de trei ori pe saptamana are limitari diferite fata de cineva cu boala renala stabila.

Pentru afectiuni locomotorii, utilizarea unei orteze pentru spate poate ajuta la stabilizarea coloanei si la reducerea durerii, dar comisia evalueaza cat de mult persista limitarile chiar si cu aceste masuri de sprijin.

In cazul deficientei intelectuale, specialistii folosesc teste standardizate pentru evaluarea coeficientului de inteligenta si a comportamentului adaptativ. Pentru tulburari psihice, conteaza frecventa episoadelor, necesitatea internarilor si nivelul de autonomie intre episoade.

Informatiile din acest articol au caracter orientativ. Nu inlocuiesc consultul medical. Discuta cu medicul specialist pentru evaluarea individuala si pentru completarea corecta a documentatiei.

Ce boli se pot incadra in grad de handicap?

Epilepsie

Epilepsia este o boala care afecteaza creierul. Pacientii manifesta o crestere brusca a activitatii cerebrale care provoaca aparitia unor simptome variate. Cea mai cunoscuta manifestare este criza epileptiforma. Persoana afectata are convulsii, confuzie, stari psihice –anxietate, teama etc– si isi poate pierde cunostinta. Crizele pot fi mai rare sau mai dese, mai usoare sau severe, in functie de afectarea creierului. 

Epilepsia poate afecta persoane de orice varsta, dar, de obicei, apare in copilarie sau dupa etatea de 60 de ani. Cauzele pot fi afectarea prenatala, tulburarile de dezvoltare, anumite infectii, anomaliile si traumatismele cerebrale si influenta genetica. Persoanele care sufera de epilepsie pot beneficia de certificat de handicap. In functie de gravitatea bolii, aceasta poate fi inclusa la toate cele 4 grade de handicap. 

Sindrom Down

Sindromul Down este o afectiune genetica prezenta la copii inca din momentul conceperii. Practic, persoana afectata are un set de cromozomi in plus. De aceea, nu exista tratament pentru aceasta afectiune. Sindromul Down este cauza cea mai intalnita a retardului mintal usor. Pacientii au dificultati de invatare care pot varia ca gravitate si anumite dizabilitati permanente care le pot scurta durata de viata. Nu se poate prevedea evolutia afectiunii de la momentul nasterii. Totusi, cu ingrijire corespunzatoare, o persoana cu sindrom Down poate duce o viata normala. 

Incadrarea in gradele de handicap a acestei boli a fost corectata cu un amendament al Ministerului Sanatatii, in 2017. Pana in acel moment, sindromul Down si alte afectiuni genetice nu puteau fi incluse la gradul sever de handicap.

Boli neurodegenerative

Bolile neurodegenerative se instaleaza odata cu inaintarea in varsta. Celulele nervoase cerebrale sau periferice mor sau nu isi mai pot indeplini functia si provoaca probleme neurologice. Alzheimerul si Parkinsonul sunt cele mai intalnite boli neurodegenerative. Acestea afecteaza milioane de oameni si, din pacate, nu exista nicio metoda de a incetini evolutia bolii. Riscul de a dezvolta o boala neurodegenerativa creste odata cu varsta pentru ca numarul de neuroni scade. Alti factori de risc tin de ereditate si stilul de viata. 

O dieta sanatoasa, bogata in antioxidanti, evitarea substantelor toxice si activitatea fizica regulata pot incetini degenerarea celulelor nervoase. Medicul iti poate recomanda si anumite suplimente alimentare care sa te ajute in mentinerea unui aport de nutrienti optim. Stiinta nu a oferit deocamdata suficiente dovezi care sa confirme ca suplimentele alimentare pot combate afectiunile provocate de degradarea celulelor nervoase. Bolile neurodegenerative se incadreaza in gradele de handicap pentru persoanele cu afectare a functiilor mintale.

Schizofrenie

Schizofrenia este o tulburare psihica severa care are un impact puternic asupra calitatii vietii pacientului. La barbati, apare de cele mai multe ori in jurul varstei de 20 de ani, iar la femei intre 20 si 30 de ani. Tulburarea apare rareori la copii. Schizofrenicii au in medie o durata de viata mult mai redusa decat oamenii sanatosi, fie din cauza sedentarismului si consecintelor asociate acestuia, fie din cauza sinuciderii. Manifestarile schizofreniei includ halucinatii, confuzie, paranoia, delir, izolare, motivatie scazuta, lipsa de reactie emotionala. Cauzele bolii pot fi de natura ereditara, neurochimica si de mediu. Schizofrenia se incadreaza la handicapul de tip psihoza majora.

Cardiomiopatie

In gradele de handicap specifice afectarii functiilor cardiovasculare se incadreaza si cardiomiopatia, o afectiune a miocardului care se caracterizeaza prin slabirea muschiului inimii. In consecinta, pomparea sangelui in organism se face deficitar. Netratata, boala poate produce manifestari neplacute, complicatii si chiar deces. Cardiomiopatia se poate dezvolta progresiv sau poate fi congenitala. Cand boala apare progresiv, deseori responsabile sunt stilul de viata nesanatos si alte afectiuni. Tratamentul prescris de medic si schimbarea stilului de viata pot incetini evolutia bolii. Limitarea alimentelor si substantelor nesanatoase, cresterea activitatii fizice, evitarea stresului si imbunatatirea somnului sunt utile. Unii pacientii apeleaza si la remedii naturiste, dar nu exista nicio garantie ca acestea functioneaza.

Cancer

Daca te intrebi in ce grad de handicap se incadreaza cancerul, trebuie sa stii ca acest lucru depinde de gravitatea cazului. Cancerul este o boala care se manifesta prin inmultirea necontrolata a celulelor dintr-o anumita parte a corpului. Celulele canceroase pot invada si distruge tesuturile sanatoase din vecinatate, inclusiv ale organelor. Cand cancerul se extinde catre alte zone ale corpului, fenomenul poarta numele de metastaza. Exista mai mult de 200 de forme de cancer si se considera ca 1 din 2 oameni dezvolta una dintre ele. Tratamentul include de obicei chirurgie, chimioterapie si radioterapie.

Incadrarea cancerului in categoriile de handicap se face in functie de partea din corp afectata. De exemplu, cancerul bronho-pulmonar se incadreaza la afectarea functiilor aparatului respirator. Cancerul de pancreas este inclus la handicapul cu afectare a sistemului digestiv. Leucemia se incadreaza la handicapul cu afectare a functiilor sistemului hematologic.

Cum obtii certificatul de handicap?

Urmeaza cativa pasi clari:

• Mergi la medicul specialist pentru diagnostic si documentatie actualizata.
• Solicita completarea fisei de evaluare complexa.
• Depune dosarul la DGASPC din judetul de domiciliu.
• Prezinta-te la evaluarea in fata comisiei.
• Asteapta emiterea certificatului si a planului individual de servicii.

Daca nu esti de acord cu decizia, formuleaza contestatie in termen de 30 de zile. Procedura este reglementata prin legislatie si poti solicita informatii direct de la DGASPC.

Ce drepturi ofera certificatul de handicap?

Drepturile difera in functie de grad:

• indemnizatie lunara;
• buget complementar;
• asistent personal pentru handicap grav;
• facilitati fiscale;
• transport gratuit sau redus;
• acces la servicii sociale si medicale;
• concediu suplimentar pentru angajati sau apartinatori.

Verifica periodic modificarile legislative, deoarece cuantumul si conditiile se pot actualiza.

Surse bibliografice

1. Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata
2. HG nr. 268/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 448/2006
3. Ordinul MS nr. 1217/2013 privind criteriile medico-psihosociale de incadrare in grad si tip de handicap
4. Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilitati – materiale oficiale