Entorsa de genunchi: cauze, simptome, tratament si recuperare completa

Cum se clasifica entorsele genunchiului?

Entorsele genunchiului sunt numite dupa ligamentul lezat:

• ligamentul incrucisat anterior si ligamentul incrucisat posterior - asigura stabilitate pe directia fata-spate; formeaza o structura de forma literei “X” peste articulatie; 
• ligamentul colateral lateral - dispus de-a lungul exteriorului genunchiului; ajuta la mentinerea stabilitatii pe laterale; 
• ligamentul colateral medial - dispus de-a lungul interiorului genunchiului. [1]

Cauze

Entorsa de genunchi apare atunci cand articulatia se misca peste limitele sale normale. De obicei, mecanismul implica o rotatie brusca, o pivotare rapida sau o oprire violenta din alergare. De exemplu, la fotbal, schimbarea directiei in timp ce talpa ramane fixata pe gazon poate suprasolicita ligamentul incrucisat anterior. La schi, o cazatura cu schiul blocat in zapada poate produce o intindere severa a ligamentelor colaterale.

Genunchiul este stabilizat de patru ligamente principale: ligamentul incrucisat anterior (LIA), ligamentul incrucisat posterior (LIP), ligamentul colateral medial (LCM) si ligamentul colateral lateral (LCL). Aceste structuri de tesut conjunctiv leaga oasele intre ele si controleaza miscarile anormale.

Pe langa sport, entorsa poate aparea dupa:

• alunecari pe suprafete umede;
• caderi de la acelasi nivel;
• accidente rutiere;
• lovituri directe in zona genunchiului.

Factorii de risc includ lipsa incalzirii inainte de efort, dezechilibrele musculare intre coapsa si gamba, suprasolicitarea repetata si excesul ponderal. Daca ai mai avut o entorsa, riscul de recidiva creste, deoarece ligamentele raman mai vulnerabile.

Care sunt simptomele unei entorse la genunchi?

Simptomele pot sa difere in functie de tipul entorsei. Daca ligamentul incrucisat anterior este lezat, este posibil sa auzi o pocnitura, asociata incapacitatii de sustinere a greutatii pe genunchiul respectiv. In cazul leziunii ligamentului incrucisat posterior, pacientul se poate confrunta cu durere in spatele genunchiului. [1] 

Pentru entorsa ligamentului colateral lateral si cea a ligamentului colateral medial, genunchiul pare ca se flexeaza in sensul opus zonei afectate (spre interior sau spre exterior). [1] 

Majoritatea persoanelor cu entorsa de genunchi se vor confrunta cu unele dintre urmatoarele manifestari: 

• umflarea zonei lezate; 
• sensibilitate si durere; 
• aparitia vanatailor; 
• rigiditatea genunchiului;
• spasme musculare. [1]

Entorsele se clasifica in trei grade:

• Grad I – ligamentul se intinde usor, fara ruptura. Durerea este moderata, stabilitatea se pastreaza, iar mersul este posibil.
• Grad II – apare o ruptura partiala. Umflatura devine vizibila, iar instabilitatea este prezenta. Mersul provoaca disconfort.
• Grad III – ligamentul se rupe complet. Genunchiul devine instabil, umflatura este importanta, iar sprijinul pe picior este dificil sau imposibil.

Faptul ca reusesti sa mergi nu exclude o leziune serioasa. Simptomele se pot accentua in primele 24 de ore.

Diagnostic

Medicul ortoped stabileste diagnosticul pe baza discutiei despre mecanismul accidentarii si a examinarii clinice. Testele de stabilitate arata daca ligamentele controleaza corect miscarea articulatiei.

Radiografia ajuta la excluderea unei fracturi. Rezonanta magnetica (RMN) ofera imagini detaliate ale ligamentelor, meniscurilor si cartilajului. Medicul recomanda aceasta investigatie daca suspecteaza o ruptura importanta sau leziuni asociate.

Nu incerca sa iti pui singur diagnosticul doar pe baza simptomelor. Entorsa se poate confunda cu leziuni meniscale, luxatii sau fracturi. O evaluare corecta previne complicatiile.

Tratament

Abordarea depinde de gradul entorsei si de nivelul de instabilitate.

Masuri imediate

Aplica protocolul PRICE in primele 48–72 de ore:

• protejeaza genunchiul si opreste activitatea;
• acorda repaus;
• aplica gheata 15–20 de minute la fiecare 2–3 ore;
• foloseste un bandaj elastic pentru compresie moderata;
• tine piciorul ridicat deasupra nivelului inimii.

Nu aplica caldura si nu masa zona in faza acuta. Aceste gesturi pot agrava inflamatia.

Pentru controlul durerii, medicul sau farmacistul iti poate recomanda optiuni din categoria de medicamente fara reteta. De exemplu, in anumite situatii se utilizeaza produse precum paracetamol 500 mg sau combinatii antiinflamatoare de tip Nurofen Duo Max, daca nu exista contraindicatii. Nu lua aceste medicamente fara sfatul unui specialist, mai ales daca ai afectiuni digestive, cardiovasculare sau urmezi alte tratamente.

Tratament conservator

Entorsele de grad I si majoritatea celor de grad II se trateaza fara operatie. Medicul poate recomanda o orteza care limiteaza miscarile laterale si ofera stabilitate. Fizioterapia incepe dupa reducerea inflamatiei si include exercitii progresive pentru mobilitate, forta si coordonare.

Kinetoterapeutul iti poate arata exercitii pentru intarirea cvadricepsului si a muschilor posteriori ai coapsei. Acesti muschi sustin genunchiul si reduc riscul de recidiva.

Tratament chirurgical

In rupturile complete sau in instabilitatea severa, medicul poate indica interventie chirurgicala. Reconstructia ligamentara se realizeaza frecvent artroscopic, prin incizii mici. Recuperarea dureaza cateva luni si necesita implicare activa in programul de fizioterapie.

Recuperare

Timpul de vindecare difera:

• Grad I: aproximativ 2–4 saptamani.
• Grad II: 4–8 saptamani.
• Grad III: 3–6 luni sau mai mult, mai ales dupa operatie.

Respecta programul de recuperare si nu relua sportul pana cand medicul confirma stabilitatea genunchiului. Revenirea prea rapida creste riscul de o noua accidentare.

Daca apar dureri persistente la nivelul membrului inferior, poti citi mai multe despre durerea de picioare pentru a intelege posibilele cauze, insa consultul medical ramane necesar pentru evaluare individuala.

Recuperarea va depinde de severitatea si tipul entorsei. In cazul leziunilor usoare ale unui tendon al genunchiului, perioada de recuperare medicala poate dura aproximativ 2 saptamani. In cazul unei entorse severe, refacerea poate dura chiar si cateva luni. [2]

In aceasta perioada, pacientul poate urma sesiuni de kinetoterapie pentru forta si mobilitate. De asemenea, stimularea neuromusculara poate ajuta la imbunatatirea functiei muschilor slabiti. Purtarea unei orteze de genunchi poate fi importanta pentru stabilitatea zonei. [2] 

Este posibil ca pacientul sa schiopateze, pana cand functiile motrice ating din nou parametri optimi. Inainte de revenirea la activitati fizice normale, este importanta evaluarea de specialitate, pentru ca medicul sa isi poata da acordul in privinta acestui aspect. [2]

Preventie

Poti reduce riscul de entorsa prin cateva masuri simple:

• incalzeste-te 10–15 minute inainte de antrenament;
• intareste musculatura coapsei si a gambei prin exercitii regulate;
• antreneaza echilibrul si coordonarea;
• poarta incaltaminte adecvata sportului practicat;
• evita suprasolicitarea si acorda timp pentru refacere.

Pentru utilizare uzuala, exercitiile de stabilitate pe un singur picior sau pe suprafete usor instabile ajuta la antrenarea controlului articular.

Cand sa soliciti ajutor medical

Adreseaza-te medicului daca observi:

• umflare severa aparuta rapid;
• deformare vizibila a genunchiului;
• durere intensa care nu cedeaza;
• imposibilitatea de a sprijini greutatea pe picior;
• blocaj articular.

Aceste semne pot indica o ruptura completa, o fractura sau o alta leziune asociata. Nu amana evaluarea. Autodiagnosticarea si automedicatia pot duce la instabilitate cronica si artroza precoce.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse bibliografice

1. Morse, Royce G. “Sprained Knee Causes, Symptoms, Diagnosis, and Treatments.” Healthline, Healthline Media, www.healthline.com/health/sprained-knee. Medically reviewed, December 14, 2018. Accessed October 24, 2022

2. Jarmusz, Lauren, PT, DPT, OCS; Ames, Hana. “Sprained Knee: Types, Symptoms, Causes, and Treatment.” Medical News Today, MediLexicon International, www.medicalnewstoday.com/articles/sprained-knee#treatment. Published May 4, 2020. Accessed October 24, 2022