Disfagia: cauze, manifestari si optiuni de tratament

12. 10. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 7 minute de citit
Disfagia

 

Termenul medical „disfagie” se refera la situatia in care exista dificultate la inghitire, cand persoana afectata depune efort si ii ia mult timp ca alimentele sa fie transportate din gura pana in stomac. Afla din acest articol informatii despre cauzele acestei afectiuni, modalitatile de manifestare, complicatiile si optiunile de tratament!

Ce este disfagia?

Disfagia reprezinta o dificultate la inghitire si poate aparea in cazul oricarei persoane, dar este mai comuna in randul celor in varsta. [1] La bazele acesteia pot fi mai multe afectiuni, printre care si cele de natura neurologica sau boala de reflux gastroesofagian. Diagnosticul se stabileste cu ajutorul unor proceduri, iar tratamentul este personalizat, in functie de cauza care a declansat disfagia.

In cazul in care apar dureri in timp ce incerci sa inghiti alimentele, acest lucru poarta denumirea de „odinofagie”. Problemele pot fi diferite de la persoana la alta, intrucat unele pot simti dureri cand inghit lichide sau saliva, altele, cand incearca sa inghita alimente. O asemenea situatie poate duce la complicatii, printre care si diminuarea aportului de calorii si nutrienti necesari organismului, fapt care poate dezvolta alte afectiuni.

Tipuri de disfagie

Exista doua tipuri de disfagie, in functie de locul in care se manifesta aceasta: esofagiana si orofaringiana.

Disfagie esofagiana

Aceasta implica dificultatea persoanei de a trece alimentele prin esofag si apare pe fondul a doua motive: atunci cand exista o tulburare de motilitate sau o obstructie de natura mecanica. Mai exact, reprezinta acea situatie in care alimentele se lipesc ori blocheaza zona care se afla la baza gatului sau in interiorul pieptului, cand a inceput sa se desfasoare procesul de inghitire a acestora. 

Disfagie orofaringiana

Atunci cand apare dificultatea alimentelor de a se deplasa din zona orofaringelui in esofag se numeste „disfagie orofaringiana”. Te poti confrunta cu aceasta atunci cand suferi de alte afectiuni care solicita muschii de la nivelul gatului si ii pot slabi. Drept urmare, la inghitire ajungi sa ai senzatia de sufocare, se declanseaza tusea si/sau poti avea impresia ca alimentele se duc spre nas, in loc sa coboare in esofag, situatie ce poate cauza pneumonia de aspiratie.

Cauzele disfagiei

Exista mai multe situatii sau afectiuni care sa reprezinte cauzele disfagiei, in functie de tipul sau. De regula, este mai intalnita in randul persoanelor de varsta a treia, deoarece pot suferi de alte afectiuni sau au probleme dentare, ce pot duce la dificultati de mestecare si de inghitire. Asadar, iata care sunt acestea:

Cauzele disfafiei esofagiene

Acalazia este una dintre ele. Exista unele situatii in care sfincterul, adica muschiul esofagian aflat pe interior, nu se relaxeaza indeajuns de mult pentru ca alimentele sa poata aluneca pentru a ajunge in stomac, motiv pentru care pot reveni in gat. Acest lucru este valabil si atunci cand muschii respectivi sunt slabiti, putand aparea complicatii. Iata alte posibile motive pentru aparitia acestui tip de difalgie:

  • Corpuri straine. In unele situatii, persoana poate inghiti un corp strain, fapt ce poate bloca in mod partial gatul sau o portiune din esofag;
  • Structura esofagiana. In cazul in care acesta sufera o ingustare, este posibil sa aiba loc dificultati in ceea ce priveste inghitirea alimentelor care sunt solide sau de dimensiuni mari;
  • Spasmul difuz, ce implica producerea mai multor contractii la nivelul esofagului, care de regula au loc dupa ce a avut loc inghitirea, timp in care muschii involuntari care se afla in peretii esofagului interior sunt afectati.

Alte cauze pot fi: prezenta tumorilor sau a tesutului cicatricial, esofagita eozinofilica,  sclerodermia, maladia Forestiere sau radioterapia (intrucat poate provoca inflamatii si/sau cicatrici in esofag).

Cauzele disfagiei orofaringiene

Printre cauzele comune care stau la baza acestui tip de disfagie se afla unele afectiuni neurologice  ori tulburari ale musculaturii, ce afecteaza capacitatea pacientului de a inghiti:

  • Afectiuni de natura neurologica: boala Parkinson, distrofia musculara, scleroza multipla;
  • Leziuni neurologice, precum un AVC (accident vascular cerebral, o leziune a maduvei spinarii sau a creierului;
  • Diverticulul faringo-esofagian, care este cunoscut si ca „diverticulul Zenker”;
  • Unele tipuri de cancer si tratamentele acestora, precum radioterapia.

Simptomele disfagiei

Pe langa dureri in gat la inghitire (odinofagie) si senzatia de nod in gat, disfagia se poate manifesta si in alte modalitati. Iata care sunt simptomele comune in cazul acestei afectiuni:

  • impresia ca alimentele raman blocate in gat, in zona din spatele sternului sau in piept, ori te poti confrunta cu imposibilitatea de a le inghiti si cu sufocarea;
  • arsuri gastrice recurente;
  • senzatii de gat uscat si raguseala;
  • saliva care se produce in exces;
  • regurgitare;
  • prezenta tusei;
  • scaderea in greutate in mod neasteptat.

Important de retinut! Cand o persoana se confrunta frecvent cu dificultati la inghitire sau daca sunt insotite de o scadere in greutate inexplicabila, cu sau fara varsaturi, trebuie sa mearga cat mai repede la un consult medical de specialitate. Daca situatia ramane netratata in mod corespunzator, pot aparea complicatii grave.

Complicatiile disfagiei

 

Complicatiile disfagiei

 

Printre complicatiile care pot fi dezvoltate de o disfagie netratata sau care nu este tratata adecvat, se afla:

  • Pneumonia de aspiratie, din cauza faptului ca alimentele sau lichidele patrund in caile repiratorii in momentele in care persoana incearca sa le inghita;
  • Aparitia malnutritiei, a deshidratarii si scaderea in greutate, deoarece lichidele si nutrientii din alimente nu sunt absorbiti corect in organism;
  • Sufocarea, caz in care, daca nu se intervine de urgenta prin acordarea primului ajutor, caile respiratorii se pot bloca in totalitate, iar persoana in cauza poate ajunge la deces.

Diagnosticarea disfagiei

Pentru ca medicul sa stabileasca diagnosticul de disfagie, trebuie sa efectueze un examen fizic si, in functie de situatie, sa solicite unele investigatii, cum ar fi o radiografie cu solutie ce contine bariu sau o endoscopie. De asemenea, pentru evaluare poate fi necesara o manometrie (procedura care se utilizeaza pentru identificarea problemelor de la nivelul esofagului), o tomografie computerizata (CT) sau o imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). 

In cazul in care exista banuiala ca ar putea fi vorba despre maladia Forestiere sau spondiloza cervicala, specialistul va cere o radiografie simpla asupra coloanei cervicale, deoarece aceasta poate indica daca exista punti intervertebrale calcifiate in zona coloanei cervicale C2-C7.

Optiuni de tratament pentru disfagie

 

Tratament pentru disfagie

 

In cazul in care se stabileste diagnosticul de disfagie, tratamentul difera in functie de tipologia acesteia. Medicul poate recomanda unele exercitii pentru disfagie ce au in vedere intarirea muschilor slabiti sau imbunatatirea coordonarii miscarilor de mestecare si inghitire. Poate fi necesar ca pacientul sa invete sa mestece intr-o maniera speciala.

Alte tratamente pot presupune interventii chirurgicale si/sau o dieta adecvata acestei afectiuni, care sa faciliteze inghitirea alimentelor, sa evite deshidratarea si sa contribuie la mentinerea unei greutati optime. Specialistul mai poate recomanda dilatarea esofagiana, medicatie personalizata (de exemplu, pentru reducerea acidului gastric sau corticosteroizi).

Prevenirea disfagiei

Aceasta afectiune nu poate fi prevenita in totalitate, dar exista cateva masuri pe care le poti lua:

  • Mesteca bine si cu atentie alimentele, fara a te grabi!
  • Evita consumul alimentelor care au risc mare de a iti provoca dificultati la inghitire!
  • Bea incet lichidele!
  • Mergi regulat la controale de rutina, pentru a depista la timp eventuale probleme gastroesofagiene, precum refluxul, intrucat acest fapt poate reduce riscul de a face disfalgie pe fondul strincturii esofagiene (ingustarea canalului esofagian)!
  • Evita consumul de alcool, tutun si cafeina, intrucat pot determina aparitia arsurilor la stomac sau le pot agrava!

In cazul in care suspectezi ca ai putea suferi de disfagie sau daca sunt motive de ingrijorare, mergi cat mai repede la un consult de specialitate. Numai un medic poate evalua corect cazul si este in masura sa stabileasca tratament corespunzator.

Pentru realizarea acestui articol au fost utilizate urmatoarele surse de informare:

  1. “Dysphagia.” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 20 Sept. 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dysphagia/symptoms-causes/syc-20372028, accesat la 25 sept. 2022;
  2. Kahn, April. “Difficulty Swallowing (Dysphagia): Causes, Types & Symptoms.” Healthline, Healthline Media, 13 Aug. 2020, www.healthline.com/health/difficulty-in-swallowing#diagnosis, accesat la 25 sept. 2022;
  3. “Dysphagia (Difficulty Swallowing): Causes, Diagnosis, & Treatment.” WebMD, WebMD, www.webmd.com/digestive-disorders/swallowing-problems, accesat la 25 sept. 2022.