Dieta GAPS: ce este, cum functioneaza si indicatii

Ce este dieta GAPS?

Dieta GAPS este mai mult decat un simplu regim alimentar; este un protocol nutritional cuprinzator care are la baza ideea ca sanatatea noastra mentala si fizica este direct legata de sanatatea tractului nostru digestiv. Conform teoriei GAPS, o flora intestinala dezechilibrata si un perete intestinal deteriorat pot duce la o conditie denumita „intestin permeabil” [1][2][3].

Acest fenomen de „intestin permeabil” permite ca toxinele, bacteriile si particulele de alimente nedigerate sa treaca din intestin in fluxul sanguin. Odata ajunse in sange, aceste substante pot provoca o reactie imuna si o inflamatie sistemica, care, conform sustinatorilor dietei, pot afecta functionarea creierului si pot contribui la dezvoltarea unor conditii precum autismul, ADHD-ul, dislexia, depresia si alte tulburari de invatare sau de dispozitie [1][2][3].

Prin urmare, dieta GAPS se concentreaza pe eliminarea alimentelor greu de digerat si care pot agrava permeabilitatea intestinala, inlocuindu-le cu alimente bogate in nutrienti, menite sa vindece si sa sigileze mucoasa intestinala. Scopul final este de a restabili un mediu intestinal sanatos, de a reduce „toxicitatea” in organism si de a imbunatati functia neurologica [1][2][3].

Cum functioneaza dieta GAPS?

Eficienta dietei GAPS provine din structurarea sa in trei mari etape, care permit o adaptare progresiva si sigura la noul plan alimentar.

Etapa de start: dieta de introducere GAPS 

Faza de introducere este cea mai restrictiva si intensa etapa a dietei GAPS, denumita si „faza de vindecare a intestinului”. Durata ei poate varia intre 3 saptamani si 1 an, in functie de simptomele fiecarui individ [1][2][3]. 

Alimentele se adauga treptat, in sase etape: se incepe cu supa de oase, sucuri din alimente probiotice si ceaiuri calmante, urmand galbenusuri crude, ghee, legume si carne fiarta sau la abur, apoi avocado, legume fermentate, oua gatite in grasimi animale, carne la gratar si paine GAPS, si, in final, fructe crude, inclusiv citrice [1][2][3]. 

Fiecare aliment se introduce in cantitati mici, iar etapa urmatoare se poate incepe doar dupa ce organismul tolereaza bine alimentele deja introduse, ceea ce se evalueaza prin scaune normale [1][2][3].

Etapa de mentinere sau avansata: dieta completa GAPS

Dupa finalizarea cu succes a fazei de introducere, se trece la dieta GAPS completa. Aceasta faza constituie cea mai mare parte a protocolului si poate dura intre 1.5 si 2 ani. Desi este mai putin restrictiva decat faza de introducere, ramane un regim alimentar specific, care exclude toate cerealele, zaharurile rafinate, legumele amidonoase si lactatele pasteurizate [1][2][3].

Principiile de baza ale dietei GAPS complete includ [1][2][3]:

• consumul predominant de carne proaspata (de preferat organica), peste, oua organice si crustacee; 
• includerea la fiecare masa a grasimilor animale sanatoase (untura, seu, grasime de rata, ghee, unt); 
• consumul zilnic de supa de oase; 
• integrarea unei cantitati semnificative de alimente fermentate, precum kefir, iaurt de casa si varza murata, pentru a sustine flora intestinala; 
• consumul de legume gatite si crude, in special cele non-amidonoase; 
• fructele sunt permise, dar trebuie consumate intre mese, nu impreuna cu carnea; 
• nucile si semintele sunt permise cu moderatie, de preferat inmuiate sau sub forma de faina pentru produse de patiserie specifice GAPS; 
• evitarea stricta a tuturor alimentelor procesate, ambalate, conservantilor si colorantilor artificiali.

Etapa de reintroducere: revenirea la o alimentatie mai variata

Aceasta este ultima etapa a dietei si marcheaza tranzitia catre o alimentatie mai putin restrictiva. Faza de reintroducere incepe doar dupa ce persoana a avut o digestie normala si nu a prezentat simptome digestive timp de cel putin sase luni consecutive, in timp ce urma dieta GAPS completa [1][2][3].

Reintroducerea alimentelor se face foarte lent si metodic, incepand cu cantitati mici si monitorizand cu atentie orice reactie adversa timp de 2-3 zile. Nu exista o ordine stricta, dar de obicei se incepe cu alimente mai usor de digerat, cum ar fi cartofii noi si cerealele fermentate fara gluten. Scopul este de a identifica alimentele tolerate si de a construi o dieta sanatoasa si echilibrata pe termen lung [1][2][3]. 

Chiar si dupa incheierea protocolului, se recomanda evitarea pe cat posibil a alimentelor procesate si a zaharurilor rafinate.

Dieta GAPS si suplimentele alimentare

Elementul central al protocolului GAPS este dieta in sine, bazata pe alimente integrale, care ar trebui sa furnizeze organismului toti nutrientii necesari pentru vindecarea intestinului.

Totusi, in primele faze ale dietei (Faza 1 si Faza 2) pot fi recomandate suplimente pentru a sustine echilibrul bacterian, al acizilor si al enzimelor digestive. Printre acestea se numara: probiotice, acizi grasi esentiali, enzime digestive, ulei de ficat de cod, saruri biliare s.a. [1][2][3]

Este esential sa consulti un specialist inainte de a lua suplimente, mai ales daca urmezi tratamente medicamentoase, deoarece acestea pot interactiona cu medicamentele. Poti afla mai multe recomandari de la farmacistii Dr. Max! 

Indicatii si pentru cine se recomanda dieta GAPS

Dieta GAPS este promovata ca terapie alternativa pentru o gama larga de afectiuni psihiatrice, neurologice si comportamentale, plecand de la premisa ca acestea sunt legate de sanatatea precara a intestinului. 

Printre conditiile pe care sustinatorii dietei GAPS pretind ca le poate ameliora se numara [1][2][3]:

• autismul; 
• ADHD; 
• dislexia si dispraxia; 
• epilepsia;
• tulburari de dispozitie si psihiatrice precum depresia, schizofrenia si tulburarea bipolara; 
• tulburarea obsesiv-compulsiva;
• tulburarile de alimentatie; 
• intolerantele si alergiile alimentare la copii.

Este important de subliniat ca nu exista studii stiintifice riguroase care sa sustina eficacitatea dietei GAPS pentru tratarea acestor afectiuni.

Dieta GAPS poate sprijini sanatatea intestinului prin reducerea alimentelor procesate, eliminarea indulcitorilor artificiali, consumul de fructe, legume si alimente fermentate. Aceste schimbari pot imbunatati digestia si sanatatea. De asemenea, exista dovezi preliminare ca echilibrul microbiotei intestinale poate influenta functionarea creierului si poate avea efecte asupra starii de spirit si anumitor tulburari comportamentale, desi cercetarile sunt inca limitate [1][2][3].

Totusi, orice persoana care ia in considerare adoptarea acestei diete ar trebui sa o faca sub supravegherea atenta a unui medic sau a unui dietetician autorizat.

Efecte secundare si posibile riscuri

Dieta GAPS este un regim extrem de restrictiv, eliminand pe termen lung multe alimente nutritive fara a oferi instructiuni clare pentru asigurarea unui aport nutritional complet [1].

Din acest motiv, exista un risc crescut de malnutritie, in special in cazul copiilor, care au nevoie critica de nutrienti pentru crestere si dezvoltare [1].

In plus, persoanele (copii sau adulti) cu autism pot avea deja preferinte alimentare limitate. Incercarea de a introduce alimente noi le poate determina sa le refuze, ducand la restrictii nutritionale si mai severe [1].

Prin urmare, daca este urmata, dieta GAPS necesita supraveghere medicala atenta si planificare meticuloasa pentru a preveni aparitia deficientelor nutritionale.

Recomandari practice pentru aplicarea dietei GAPS

Vrei sa incepi dieta GAPS si sa o integrezi usor in rutina ta? Poti parcurge acesti pasi:

• stabileste un meniu saptamanal, cu supe, legume la abur, carne slaba si lactate fermentate pentru fiecare zi;
• noteaza zilnic ce alimente testezi si cum reactionezi la ele; acest jurnal alimentar te ajuta sa identifici rapid orice disconfort.
• cauta inspiratie pentru retete din grupuri sau comunitati online dedicate dietei GAPS.
• afla daca ai nevoie de suplimente alimentare - poti discuta optiunile cu un medicul, un farmacist sau un nutritionist.
•  nu uita sa mergi periodic la control medical si sa urmaresti orice schimbare neobisnuita a starii de sanatate.

Dieta GAPS poate ajuta in gestionarea anumitor afectiuni sau a disconfortului digestiv, dar nu inlocuieste consultatiile si tratamentele recomandate de specialisti. Personalizeaza dieta impreuna cu medicul sau dieteticianul, pentru ca rezultatele sa fie sigure si, pe termen lung, adaptate corpului tau.

Intrebari frecvente

Cat timp trebuie urmata dieta GAPS?

Protocolul GAPS este un angajament pe termen lung. Faza de introducere poate dura de la cateva saptamani la cateva luni. Dieta GAPS completa este recomandata pentru o perioada de cel putin 1.5 - 2 ani. Faza de reintroducere incepe doar dupa o perioada de minimum 6 luni de digestie stabila. Intregul proces poate dura cativa ani.

Dieta GAPS este sigura pentru copii?

Dr. Campbell-McBride a dezvoltat initial dieta GAPS pentru a-si ajuta propriul copil cu autism. Cu toate acestea, dieta este extrem de restrictiva. Implementarea ei la un copil, fara supravegherea unui pediatru si a unui dietetician, poate creste riscul de deficiente nutritionale care pot afecta negativ cresterea si dezvoltarea. Este esentiala o monitorizare medicala atenta.

Exista dovezi stiintifice care sa sustina dieta GAPS?

Pana in prezent, nu exista studii stiintifice publicate in jurnale medicale de renume care sa valideze teoria GAPS sau sa demonstreze ca dieta este un tratament eficient pentru afectiunile pe care pretinde ca le amelioreaza. Majoritatea dovezilor sunt anecdotice si provin din marturiile persoanelor care au urmat dieta.

Pot sa slabesc urmand dieta GAPS?

Desi scopul principal al dietei GAPS nu este pierderea in greutate, eliminarea alimentelor procesate, a zaharurilor si a carbohidratilor rafinati poate duce la o reducere a aportului caloric si, in consecinta, la scaderea in greutate pentru unele persoane. Totusi, dieta este bogata in grasimi, deci nu este conceputa ca o dieta hipocalorica.

Este dificil de urmat dieta GAPS?

Da, dieta GAPS este considerata foarte dificila si restrictiva. Necesita o planificare atenta a meselor, mult timp petrecut in bucatarie pentru prepararea supelor de oase, a alimentelor fermentate si a altor mancaruri de la zero. De asemenea, poate fi costisitoare, deoarece incurajeaza consumul de alimente organice si de la animale crescute liber.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ. Inainte de a adopta o dieta noua, consulta un medic sau un nutritionist! 

Surse: