Angioedemul: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Angioedemul este o afectiune caracterizata prin umflarea straturilor profunde ale pielii si tesuturilor. Se poate manifesta in orice zona a corpului, dar, de obicei, este mai pronuntata in jurul ochilor, buzelor, cavitatii orale, extremitatilor si al organelor genitale. Cauza sa exacta nu este intotdeauna cunoscuta. Cel mai adesea, apare ca urmare a unei reactii alergice, dar poate fi si un simptom al unei alte afectiuni. Exista, de asemenea, si cazuri de angioedem ereditar. Severitatea simptomelor depinde de zona afectata, in unele cazuri putand chiar pune viata in pericol.[4] 

Continua sa citesti pentru a afla mai multe despre cauzele angioedemului, simptomele sale si tipurile de tratament la care se poate apela!

Ce este angioedemul?

Angioedemul, numit uneori si edemul Quincke, este definit ca fiind umflarea tesuturilor subcutanate si/sau a tesuturilor submucoase.[4] Apare adesea in acelasi timp cu urticaria, din cauze similare, desi cea din urma afecteaza doar straturile superficiale ale pielii, iar simptomele lor difera. [2][3]

Dupa cum am mentionat mai sus, poate afecta orice zona a corpului, inclusiv: 

• fata; 
• gatul; 
• laringele; 
• membrele superioare;
• membrele inferioare; 
• uvula sau „omusorul” din gat - acel apendice suspendat in partea din spate a cavitatii bucale;
• organele genitale; 
• intestinele.[5]

Tipuri de angioedem

Exista mai multe tipuri de angioedem, putand fi clasificat in functie de durata simptomelor (acut sau cronic) sau de cauza (angioedem alergic, angioedem indus de medicamente, angioedem idiopatic sau angioedem ereditar).

Angioedemul alergic 

Este cel mai comun tip de angioedem si apare ca urmare a unei reactii alergice, atunci cand organismul intra in contact cu un factor declansator. Este insotit aproape intotdeauna de urticarie si exista riscul aparitiei unei reactii alergice severe, cunoscuta sub denumirea de reactie anafilactica sau anafilaxie, considerata o urgenta medicala deoarece poate duce la deces.  

De regula, angioedemul alergic nu este cronic, simptomele nu vor persista o perioada indelungata si aparitia lor poate fi prevenita prin identificarea si evitarea alergenului.[3][2]

Angioedemul indus de medicamente 

In unele cazuri, angioedemul se dezvolta dupa administrarea anumitor medicamente. Aparitia angioedemului nu este conditionata de existenta unei alergii la medicamentul respectiv sau durata administrarii acestuia.[3][1]

Angioedemul idiopatic

Denumirea de „angioedem idiopatic” se foloseste pentru a desemna acele cazuri de angioedem a caror cauza nu poate fi identificata dupa eliminarea celorlalte posibile motive determinante.[3]

Angioedemul ereditar

Acest tip de angioedem este considerat o afectiune genetica foarte rara, care poate pune viata in pericol.  Primele simptome apar, de regula, inainte de varsta de 13 ani, dar pot trece ani fara a se stabili un diagnostic clar.  In majoritatea cazurilor, apare ca urmare a unui defect genetic care provoaca un deficit de C1 inhibitor esteraza (C1-INH) si se caracterizeaza prin episoade recurente de angioedem si dureri abdominale. Acest defect genetic se mosteneste de la parinti si poate fi transmis propriilor copii.[4][6]

Cauzele angioedemului

Angioedemul are multe posibile cauze. In functie de tipul de angioedem despre care vorbim, poate fi vorba de: 

• Alergii - poate fi declansat de o reactie alergica la anumite alimente (in special nuci, crustacee, lapte, oua), unele medicamente (inclusiv antibiotice si antiinflamatoare nesteroidiene), muscaturi ori intepaturi de insecte, chiar si la anumite materiale (ex: latex); 
• Medicamente - cea mai comuna clasa de medicamente asociata cu angioedemul este reprezentata de inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), folosite pentru a trata hipertensiunea arteriala; si antiinflamatoarele nesteroidiene pot duce la aparitia angioedemului; 
• Deficienta de C1-inhibitor esteraza - frecventa episoadelor de angioedem poate varia; acestea pot aparea aleatoriu sau pot fi declansate de o infectie sau o leziune, de stres sau sarcina, de anumite medicamente (ex: anticonceptionalele), chiar de o interventie chirurgicala sau de un tratament stomatologic. 

In cazurile de angioedem idiopatic, cauza exacta nu poate fi stabilita. Posibili factori declansatori sunt anxietatea si stresul, infectiile minore, caldura sau frigul si efortul fizic intens. Foarte rar, angioedemul poate fi asociat si cu alte afectiuni medicale, inclusiv lupusul sau limfomul.[5]

Factori de risc

Riscul de a dezvolta angioedem este mai ridicat daca: 

• ai mai avut angioedem sau urticarie; 
• ai alergii; 
• suferi de lupus, limfom, hepatita, infectia cu HIV, cu citomegalovirus sau cu virusul Epstein-Barr; 
• ai primit o transfuzie de sange; 
• ai antecedente familiale de urticarie sau angioedem; 
• ai astm si urmezi tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene; 
• urmezi tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.[6]

Complicatiile angioedemului

Angioedemul poate duce la aparitia unor complicatii precum: 

• ocluzia critica a cailor respiratorii care duce la moarte;
• umflarea acuta a laringelui, a faringelui si a limbii; 
• moartea prin asfixiere;
• pancreatita asociata angioedemului ereditar.[4]

Simptomele prin care se manifesta angioedemul

Principalul simptom al angioedemului este acea umflatura care se dezvolta, brusc sau treptat, sub piele, cel mai adesea la nivelul mainilor, picioarelor, ochilor, buzelor, limbii sau organelor genitale. Mai pot aparea simptome precum: 

• urticaria - eruptie cutanata, insotita de prurit (mancarime); 
• dificultati de respiratie; 
• ochi rosii, iritati (conjunctivita); 
• dureri abdominale; 
• stare generala de rau; 
• diaree; 
• ameteala; 
• lesin.  

Cere ajutor medical de urgenta daca apar dificultati de respiratie bruste sau care se agraveaza, daca te simti ametit sau lesini![5]

Metode de diagnostic

In general, diagnosticul de angioedem se stabileste pe baza descrierii simptomelor si a descrierii factorilor declansatori, precum si a istoricului medical familial si personal. Pentru confirmarea sau identificarea tipului de angioedem si a cauzei exacte, se pot efectua teste de sange, teste alergologice sau teste genetice.[5]

Optiuni de tratament pentru angioedem

Tratamentul angioedemului depinde de cauza sa si nu este intotdeauna nevoie de el. De obicei, daca nu este vorba de un caz grav, nu este necesara spitalizarea. Pentru ameliorarea simptomelor, se poate recurge la: 

• Tratament medicamentos 

In cazul angioedemului alergic, pentru reducerea umflaturii si a inflamatiei, medicul ti-ar putea prescrie antihistaminice, corticosteroizi orali sau alte tipuri de medicamente care ajuta la reducerea simptomelor. Daca este vorba de alte tipuri de angioedem, doctorul tau iti va spune de ce fel de medicamente ai nevoie. In cazul unui episod foarte grav, se poate administra o injectie cu epinefrina.[6]

Atenție! Administrarea tratamentului medicamentos se face doar la recomandarea medicului si conform instructiunilor acestuia. 

• Tratament naturist 

In cazurile usoare, se poate apela si la remedii naturiste. Aplicarea compreselor reci sau dusurile reci, de exemplu, pot ajuta la ameliorarea umflaturii.[2] Intreaba-ti medicul ce alte astfel de remedii mai poti folosi pentru a ameliora simptomele care te deranjeaza sau daca este cazul sa iei anumite vitamine! 

Prevenirea angioedemului

Cand cauza este cunoscuta, evitarea factorilor declansatori (alimente, medicamente etc.) poate contribui la prevenirea angioedemului. Daca angioedemul este mediat de medicamente, modificarea tratamentului medicamentos pe care il urmezi ar putea ajuta. Numai medicul tau poate decide insa cand este necesara schimbarea medicamentelor pe care le iei si cu ce anume vor fi inlocuite. Tot el iti poate spune ce alte masuri mai poti lua pentru a evita declansarea unui episod de angioedem.[2][6] 

Angioedemul, adica umflarea pielii si a tesuturilor, nu este intotdeauna periculos, insa poate duce la deces atunci cand se manifesta la nivelul cailor respiratorii. Daca stii ce anume il cauzeaza, incearca sa eviti factorii declansatori si cere ajutor medical de specialitate daca ai dificultati de respiratie sau alte simptome ingrijoratoare.

Acesta este un articol cu rol informativ si nu reprezinta o sursa suficienta pentru autodiagnosticare. Daca te confrunti cu simptome noi, a caror cauza nu o cunosti, sau observi agravarea unora deja existente, consulta un medic specialist si urmeaza indicatiile acestuia!

Bibliografie: 

1. „Angioedema | Health Navigator NZ.” Health Navigator New Zealand, Health Navigator New Zealand, 6 June 2022, www.healthnavigator.org.nz/health-a-z/a/angioedema/. Accessed 18 Oct. 2022.
2. „Angioedema: Causes, Symptoms, Types & Treatments.” Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22632-angioedema. Accessed 18 Oct. 2022.
3. Brazier, Yvette. „Everything You Need to Know about Angioedema.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 23 July 2018, www.medicalnewstoday.com/articles/216095. Accessed 18 Oct. 2022.
4. Memon, Ruba J, and Vivekanand Tiwari. „Angioedema.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 8 Aug. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538489/. Accessed 18 Oct. 2022.
5. NHS Choices. Overview - Angioedema. 2022, www.nhs.uk/conditions/angioedema/. Accessed 19 Oct. 2022.
6. Silver, Jeff. „What Is Angioedema?” WebMD, WebMD, 28 June 2019, www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/angioedema-overview. Accessed 18 Oct. 2022.