Urticarie: Ce este, cauze, simptome, tratament

24. 3. 2022 · Farmacistul Dr. Max · 11 minute de citit

Urticaria este una dintre cele mai comune afecțiuni care au loc la nivelul pielii. Aceasta este caracterizată prin apariția unei erupții și există mai mulți factori ce o pot declanșa. Citește în continuare pentru a afla cât durează urticaria, de câte tipuri este, care sunt simptomele sale, cum se stabilește diagnosticul și în ce constau tratamentele. 

Ce este urticaria?

Aceasta este o boală a pielii. Mai exact, țesuturile afectate de urticarie sunt cele superficiale, derma sau hipodermul (stratul subcutanat), ce prezintă o erupție care poate lua forma unor papule (bășici de mici dimensiuni) sau plăci eritematoase (pete mari de culoare roșie), cu vârful albicios, ce se caracterizează prin puruit intens (mâncărimi) și faptul că pot apărea oriunde pe suprafața corpului. 

Există forme de urticarie la adulți, dar și la copii. Urticaria poate apărea în urma contactului în diferite moduri cu unele substanțe ce conțin factori declanșatori pentru persoanele sensibile sau alergice. 

Tipuri de urticarie

În funcție de intervalul de timp în care evoluează, urticaria se clasifică în două tipuri. Cea care se manifestă sub șase săptămâni este acută, iar cea care durează mai mult de șase săptămâni este cronică. 

Cea de tip acut este întâlnită mai des, în 70% din cazuri, spre deosebire de cea cronică, ce este diagnosticată la 30% dintre pacienți [1]. Există similarități între modalitățile de manifestare ale celor două tipuri de urticarie. Criteriul care le diferențiază este intervalul de timp. Cea cronică durează cel puțin șase săptămâni, putând ajunge să persiste mai multe luni sau chiar până la cinci ani [2].

O altă clasificare a tipurilor de urticarie are la bază unele mecanismele prin care se produce. Acestea sunt de natură imunologică sau non-imunologică. Mecanismele imunologice sunt de patru feluri: 

  • Reacțiile de tip I, prin care se eliberează histamina și apar leziunile caracteristice. Exemple de factori ce le pot provoca: alergenii de proveniență alimentară (proteine din grâu, lapte de vacă, pește, ou, cacao, nuci, alune, soia, kiwi, căpșuni, fructe de mare, dar și aditivi alimentari, conservanți), cei din polen, venin, medicamente, paraziți, agenți chimici din cosmetice, detergenți, parfumuri;
  • Reacțiile de tip II, de natură hemolitică, ce pot apărea în urma transfuziilor și a administrării imunoglobulinelor și al sulfamidelor; mecanismele implicate în aceste reacții au rol în urticarie colinergică, în cea provocată de cauze externe (frig, cald, radiații UV, vibrații, presiune, apă) sau în dermatografism;
  • Reacțiile de tip III, ce se caracterizează prin hipersensibilitate. Acestea pot apărea, printre altele, în contextul unor boli autoimune, al infecțiilor;
  • Reacțiile de tip IV, care se manifestă cu întârziere, pe fondul unor factori ce pot activa mastocitele și leucocitele eozinofile.

Mecanismele cu proveniență non-imunologică au fost puse în legătură cu alergia la anumite medicamente și sunt relaționate cu eliberarea histaminei. Alți posibili factori de natură fizică sunt și ei asociați cu urticaria non-imunologică. Receptorii din piele sunt acționați de diverși stimuli din exterior și contribuie la eliberarea neuropeptidelor. În acest fel, urticaria poate apărea când te expui la cald, la frig, la presiune sau la alte circumstanțe de acest gen.

Urticaria poate fi clasificată și în funcție de cauzele care o provoacă: cea spontană sau comună, în care se pot identifica factorii care o declanșează, cea psihoemoțională sau adrenergică, apărută pe fondul stresului și al anxietății, urticaria idiopatică, în cazul căreia factorii cauzatori nu sunt cunoscuți, și cea fizicală, declanșată de factori fizici ce pot fi identificați.

Urticaria acută

Aceasta se caracterizează prin faptul că apare în mod spontan și are o durată mai scurtă de șase săptămâni. Se poate declanșa pe fondul alergiilor alimentare, medicamentelor (în special dacă au fost administrate fără recomandarea medicului), diferitelor infecții sau factorilor de natură fizică.

Multe forme de urticarie acută nu prezintă semne de îngrijorare, dar există și unele excepții, de exemplu, angioedemul (sau edemul Quinque). Acesta reprezintă o formă gravă de urticarie și se manifestă îndeosebi la nivelul feței, dar poate apărea și la membre, organe genitale, mucoase și țesut celular subcutanat. Angioedemul poate provoca agitație, umflare puternică la nivelul locului afectat, senzație de sufocare. În cazul în care nu se intervine cât mai repede, complicațiile pot pune viața în pericol [3].

Urticaria cronică

Aceasta este reprezentată de o erupție care poate fi localizată sau diseminată, cu dispunere sub formă de plăci și puruit intens, posibil și cu senzația de arsură. Tipul de urticarie cronică persistă mai mult de șase săptămâni, iar în anumite cazuri poate fi asociată cu angioedemul. 

Există următoarele tipuri de urticarie cronică: cele de natură fizică, cele asociate cu afecțiuni infecțioase și inflamatorii, cu paraziți, urticarie vasculitică, urticarie idiopatică cronică. Pe fondul disconfortului provocat de puruitul intens este posibil să apară o urticarie cronică pe sistem nervos, deoarece se pot ivi stări caracteristice depresiei și insomnii.

Simptomele urticariei

Acestea implică manifestări cutanate și constau în prezența eritemului, a papulelor, apariția leziunilor maculo-papulare ce sunt localizate sau diseminate, cu suprafața întinsă sau având marginile proeminente, puruit, senzații de usturime și arsură, înțepături. Dimensiunile lor pot varia. Un alt simptom de urticarie este faptul că leziunile pot dispărea în decursul a câteva minute sau ore, urmând să apară din nou, dar în alte locuri.

Pe lângă simptomele vizibile la nivelul pielii, se pot ivi și de alte naturi, precum senzații de greață, vărsături, lăcrimare, artralgii, bronhospasm, obstrucție respiratorie, obstrucție respiratorie, angioedem, hipotensiune, vertij, aritmii, lipotimii, hipotensiune.

Urticaria la copii

Urticaria poate apărea și la copii, indiferent de vârstă, iar în multe cazuri este acută. Manifestările acesteia sunt similare cu cele ale adulților. Citește în continuare despre cauzele, simptomele, diagnosticarea și tratamentul urticariei în cazul copiilor.

Cauze

În ceea ce privește cauzele pe care le are tipul de urticarie apărută la copii, acestea sunt la fel cu cele întâlnite la adulți. Există două tipuri de cauze: cele din tipologia alergică și din cea nonalergică.

Iată care sunt cele mai comune dintre cauzele urticariei alergice la copii:

  • Alergiile la alimente, de exemplu: alune, arahide, polen, fructe de pădure, căpșuni, ouă;
  • Alergii la unele medicamente;
  • Iritații provocate de înțepăturile insectelor;
  • Alergii sau iritații ale pielii cauzate de anumite substanțe, precum mucegai, praf, latex, saliva unor animale.

Dintre cauzele nonalergice întâlnite mai des fac parte:

  • Cele care au natură etiologică, de pildă: infecții cu streptococ, adenovirus, enterovirus, paraziți;
  • Afecțiuni inflamatorii ce au loc la nivelul intestinului;
  • Mononucleoza de natură infecțioasă;
  • Colagenoze;
  • Hepatite acute.

Având în vedere evoluția urticariei la copii, aceasta poate fi de trei feluri: acută, ce durează mai puțin de șase săptămâni, cronică, ce se manifestă pe o perioadă ce depășește șase săptămâni, și episodică, ce se produce în decursul a câteva minute sau ore.

În multe cazuri, urticaria manifestată la copii între câteva minute și 24 de ore, dar se pot ivi și situații în care persistă mai multe săptămâni. Copiii se pot confrunta cu urticarie vasculitică, situație în care pot prezenta și alte simptome, precum durere de natură musculară și senzații de oboseală.

Urticaria fizică este comună la copii și apare mai ales când sunt expuși la temperaturi prea ridicate sau scăzute, la radiații UV, apă. Acest tip are, de regulă, o durată scurtă și încetează după ce copiii nu se mai află în contact cu factorii cauzatori.

Urticaria adrenergica este un alt tip cu care se pot confrunta și copiii. Aceasta apare pe fondul stresului sau al anxietății. Leziunile sunt caracterizate de aspectul asemănător cu niște puncte, sunt congestive și prezintă un halou alb. Urticaria colinergică este declanșată de transpirația copilului și se manifestă sub formă de papule de mici dimensiuni, a căror culoare este roșiatică.

Simptome

În cazul copiilor, acestea sunt erupția maculo-papulară ce se caracterizează prin puruit, intensitate ce variază și poate apărea oriunde pe corp. Atunci când o zonă afectată este apăsată cu degetul, partea sa centrală se albește. Leziunile sunt migratoare, în sensul că pot dispărea și reapărea într-un loc diferit.

În unele cazuri, când alergiile sunt severe, pot apărea și manifestări întâlnite la angioedem sau șoc anafilactic. Acestea sunt edemul de la nivelul feței sau laringelui, umflarea limbii, tulburări de respirație, palpitații, senzația de sufocare, scăderea tensiunii arteriale și respirație șuierătoare.

Diagnosticare și tratament

Copilul trebuie văzut de un medic dermatolog pediatru, care îl va examina clinic și va efectua o anamneză, adică va acumula informații de la părinții sau însoțitorii celui mic referitoare la istoricul medical, simptomatologie și, eventual, la tratamente anterioare. În unele situații poate cere efectuarea anumitor investigații paraclinice. În urma evaluării, medicul va stabili diagnosticul și tratamentul.

Tratamentul pentru urticarie în cazul copiilor se stabilește personalizat, în funcție de felul afecțiunii. În general, este alcătuit dintr-o terapie contra factorului alergen și modificări în ceea ce privește stilul alimentar, de exemplu, utilizarea substituților cu formule hipoalergenice. Pe lângă acestea, este important să se adopte măsuri sporite de igienă, pentru ca cel mic să evite intrarea în contact cu posibili agenți cauzali.

Important de reținut: copiilor nu trebuie să li se administreze medicamente fără să fie recomandate de medic. În unele cazuri, acesta prescrie tratament medicamentos bazat pe antihistaminice sau pe unele pentru combaterea infecțiilor sau paraziților. 

Aceste medicamente se ridică în baza prescripției medicale, iar medicul va monitoriza evoluția stării copilului. Când puruitul se manifestă sever, medicul poate recomanda ca la nivelul leziunilor să se aplice creme sau soluții specifice.

Diagnosticarea urticariei

Diagnosticul este stabilit de către medicul dermatolog, deoarece numai acesta poate identifica în mod corect tipul de urticarie și poate stabili tratamentul specific. Procesul de diagnosticare implică examenul fizic, analize detaliate și, după caz, investigații. 

Mai exact, medicul consultă pacientul pentru a evalua caracteristicile pe care le au leziunile. Acesta îi va adresa întrebări cu privire la simptomele pe care le are, de cât timp, și ce tratament a mai urmat și cum a reacționat la el. Medicul va încerca să identifice factorii declanșatori, iar dacă informațiile obținute nu sunt suficiente, îi va solicita pacientului să facă investigații paraclinice.

Complicații ale urticariei

Unele forme de urticarie pot prezenta complicații. Când urticaria persistă un interval mare de timp, poate implica apariția stărilor de anxietate, scăderea încrederii în sine, depresie, tulburări de somn, teamă, nivel crescut de agresivitate și agitație. Acestea pot apărea pe fondul impactului estetic și al disconfortului provocat de puruit.

Tipuri de tratamente pentru urticarie

Există trei abordări în privința urticariei: tratamentul medicamentos, cel bazat pe diminuarea stresului și cel care presupune abordarea unei diete echilibrate și a unui stil de viață sănătos. Medicul dermatolog este cel care stabilește în ce constă tratamentul și pe ce durată se urmează.

Tratament medicamentos

Tratamentele pentru urticarie la adulți includ medicație antihistaminică specifică și alte medicamente pe bază de prescripție medicală, și este posibil să fie însoțite de topice, precum o cremă pentru urticarie. De asemenea, trebuie să se evite contactul cu factorii alergeni, pentru a se preveni declanșarea urticariei.

În cazul formei acute de urticarie, tratamentul poate implica unele medicamente fără rețetă, dar numai recomandate de către medic. Acestea pot fi însoțite și de creme sau produse pentru calmarea înțepăturilor de insecte, precum și de unele dispozitive tehnico-medicale.

În situațiile când se ivesc complicații, medicul va lua măsuri de urgență în privința pacientului: va administra tratamente injectabile sau va decide apelarea la serviciul UPU.

Gestionarea stresului

Acest fapt poate avea rol în ameliorarea urticariei. Se recomandă odihna corespunzătoare, apelarea la tehnici meditative și de relaxare, practicarea hobby-urilor și petrecerea timpului în compania persoanelor dragi. Un efect benefic îl pot avea și unele suplimente alimentare, dar este nevoie de acordul medicului pentru administrarea lor.

Dietă echilibrată și stil de viață sănătos

O dietă echilibrată și un stil de viață sănătos pot contribui la ameliorarea simptomelor urticariei. Se recomandă consumul alimentelor cât mai naturale, din surse bio, evitarea celor de tip fast-food, a agenților alergeni din alimentație și optarea pentru substituenți benefici care pot fi introduși în dietă și nutriție

De asemenea, stilul de viață poate fi îmbunătățit prin folosirea produselor de frumusețe și îngrijire care sunt lipsite de factori alergeni, evitarea băilor și dușurilor cu apă fierbinte, evitarea consumului de alcool.

Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau tratamentul avizat. În cazul în care există suspiciunea de urticarie, ia legătura cu medicul de familie, ce te poate trimite la un dermatolog, sau mergi direct la dermatolog, pentru a beneficia de medicație oferită conform particularităților situației tale.

Surse:

  1. Articolul Urticaria, de Julia Benedetti, MD, Harvard Medical School, din dec. 2021, https://www.msdmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/approach-to-the-dermatologic-patient/urticaria
  2. Articolul What Is Chronic Idiopathic Urticaria (Hives)?, de Camille Noe Pagán, revizuit de Stephanie S. Gardner, MD, pe 19 ian. 2022, https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/chronic-skin-rash
  3. Articolul Angioedema, de Ruba J. Memon si Vivekanand Tiwari, din 25 dec. 2021, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538489/
  4. https://acaai.org/allergies/allergic-conditions/skin-allergy/hives/
  5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5136360/
Despre autor
Farmacistul Dr. Max
Farmacistul Dr. Max
La Farmacia Dr. Max punem oamenii pe primul loc si ne dorim sa aducem pacientilor din Romania raspunsuri la unele dintre cele mai frecvente curiozitati medicale si de ingrijire personala. Adevarati specialisti, oameni atenti la ce recomanda sunt mereu aproape de tine si iti pregatesc zilnic articole atent documentate, pentru a-ti oferi informatii corecte si complete despre subiectele tale de interes. Descopera care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta organismul uman, cum iti poti mentine starea de bine, dar si multe alte subiecte care te vor ajuta sa fii si sa te simti sanatos, increzator si plin de energie in fiecare zi!
Citiți mai multe de la acest autor
Despre autor
Farmacistul Dr. Max
Farmacistul Dr. Max
La Farmacia Dr. Max punem oamenii pe primul loc si ne dorim sa aducem pacientilor din Romania raspunsuri la unele dintre cele mai frecvente curiozitati medicale si de ingrijire personala. Adevarati...
Citiți mai multe de la acest autor