Stenoza pilorica: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Episoadele vomitive sunt destul de comune in randul bebelusilor si reprezinta adesea o sursa de panica pentru parinti, in special atunci cand sunt frecvente si sunt insotite si de alte simptome ingrijoratoare. Exista diverse posibile cauze care pot determina aparitia varsaturilor la bebelusi, de la raul de miscare pana la diverse afectiuni. Una dintre ele este stenoza pilorica. Continua sa citesti pentru a afla tot ce trebuie sa stii despre aceasta boala, cauzele si simptomele sale, precum si optiunile de tratament la care se poate apela! 

Ce este stenoza pilorica

Stenoza pilorica sau stenoza hipertrofica de pilor este o boala rara, caracterizata prin ingrosarea anormala a pilorului (un orificiu care face legatura intre stomac si duoden), ceea ce duce la obstructia iesirii gastrice.[1]

In mod normal, pilorul se deschide si se inchide pentru a permite alimentelor sa ajunga in intestinul subtire. Daca se dezvolta stenoza pilorica, acest proces nu mai functioneaza corect, adica alimentele si lichidele nu mai pot trece din stomac in intestin. Incidenta este de 2-5 cazuri la 1000 de nasteri/an, iar majoritatea acestora se dezvolta in decurs de 2-8 saptamani de la nastere, desi simptomele nu sunt intotdeauna evidente imediat. Au fost semnalate cazuri de stenoza pilorica si in randul copiilor mai mari si al adultilor, dar acestea sunt rare.[2]

Cauzele stenozei pilorice

Nu au fost inca identificate cu exactitate cauzele stenozei pilorice. Se crede insa ca un rol in dezvoltarea acestei afectiuni l-ar avea factorii genetici si de mediu. Ceea ce se stie este ca, de obicei, stenoza pilorica nu este prezenta la nastere, ci se dezvolta ulterior si ca exista anumiti factori care pot creste risculul aparitiei acestei afectiuni. Printre acestia se numara: 

• Sexul - baieteii sunt afectati mai des decat fetele, in special daca este vorba de primul nascut; 
• Nasterea prematura - numarul cazurilor diagnosticate in randul copiilor nascuti prematur este mai mare decat cel inregistrat in randul bebelusilor nascuti la termen; 
• Istoricul familial - riscul dezvoltarii acestei afectiuni este mai mare daca unul dintre parinti a avut stenoza pilorica (mai ales daca cea afectata a fost mama); 
• Fumatul in timpul sarcinii - acest obicei dubleaza riscul stenozei pilorice; 
• Administrarea anumitor antibiotice la sfarsitul sarcinii sau in primele saptamani de viata ale bebelusului; 
• Hranirea cu biberonul - unele studii sugereaza ca bebelusii hraniti cu biberonul prezinta un risc mai ridicat de stenoza pilorica decat cei alaptati; nu este clar insa daca acest lucru are legatura strict cu folosirea biberonului sau cu utilizarea unei formule de lapte praf.[3]

Simptomele stenozei pilorice

Dupa cum am mentionat anterior, semnele si simptomele stenozei pilorice nu sunt evidente, ci apar ulterior. Pot include: 

• Varsaturi in jet - apar dupa mese si devin tot mai puternice pe masura ce pilorul se ingroasa; 
• Crampe abdominale - sunt contractii ale stomacului si intestinului si apar atunci cand muschii stomacului trebuie sa depuna un efort suplimentar pentru a impinge alimentele in intestinul subtire; 
• Deshidratarea - poate aparea din cauza varsaturilor frecvente si este foarte periculoasa pentru bebelusi; daca observi ca micutul tau uda mai putine scutece, plange fara lacrimi si a devenit letargic, mergi cat mai repede la medic; 
• Foame constanta - cel mic poate parea tot timpul infometat, dorind sa manance imediat dupa un episod vomitiv; 
• Constipatie - faptul ca alimentele nu pot ajunge in intestinul subtire va afecta si miscarile intestinale, iar bebe se poate constipa; 
• Scaderea in greutate - stenoza pilorica poate afecta cresterea in greutate a bebelusului.[2]

Diagnosticarea stenozei pilorice

Daca bebelusul tau prezinte simptome ce pot fi asociate cu stenoza pilorica mergi la medic! In vederea stabilirii unui diagnostic, medicul va examina bebelusul, in special zona abdomenului superior, si poate cere efectuarea mai multor teste, inclusiv: 

• Teste de sange - pentru evaluarea gradului de deshidratare si/sau identificarea dezechilibrelor electrolitice; 
• Ecografie - permite vizualizarea pilorului si confirmarea diagnosticului; 
• Radiografie - permite vizualizarea sistemului digestiv, daca rezultatele ecografiei nu sunt clare.[3]

Tratamentul stenozei pilorice 

Exista o singura optiune de tratament pentru stenoza pilorica, cel chirurgical, ce consta in efectuarea unei proceduri numite piloromiotomie. Aceasta interventie se poate realiza pe cale deschisa sau pe cale laparoscopica si presupune sectionarea muschiului piloric pentru a crea un canal mai larg prin care sa treaca alimentele. Dureaza aproximativ 30 de minute si complicatiile sunt rare. Majoritatea bebelusilor se recupereaza repede dupa o astfel de interventie.[2][3]

Stenoza pilorica este o afectiune rara, dar care, daca nu este tratata, poate duce la aparitia unor complicatii severe: soc hipovolemic (inima nu poate pompa suficient sange catre organele vitale), hematemeza (varsaturi cu sange) si icter (ingalbenirea ochilor si a pielii). Este important sa inveti sa recunosti posibilele semne si simptome ale acestei afectiuni si sa mergi la medic daca observi aparitia vreunuia dintre ele, in special a celor asociate cu deshidratarea. Stenoza pilorica nu se va vindeca de la sine. Este necesara o interventie chirurgicala. Medicul este singurul in masura sa stabileasca daca este sau nu vorba de stenoza pilorica si sa recomande efectuarea operatiei respective. 

Bibliografie: 

1. Garfield, Karen, and Shane R Sergent. Pyloric Stenosis. Nih.gov, StatPearls Publishing, May 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK555931/. Accessed 13 Oct. 2022.
2. Oladimeji Ewumi. Pyloric Stenosis: Symptoms and Treatment. Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 15 July 2022, www.medicalnewstoday.com/articles/pyloric-stenosis. Accessed 13 Oct. 2022.
3. Pyloric Stenosis - Symptoms and Causes. Mayo Clinic, 2020, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pyloric-stenosis/symptoms-causes/syc-20351416. Accessed 13 Oct. 2022.