Prolapsul uterin: Cauze, manifestari si optiuni de tratament

Prolapsul uterin este o afectiune comuna, care poate aparea pe masura ce femeia inainteaza in varsta. Odata cu nasterea vaginala, muschii si ligamentele din jurul uterului se pot slabi. Cand aceasta structura de sustinere incepe sa cedeze, uterul isi schimba pozitia, iar astfel se ajunge la prolapsul uterin. Daca nu este sever, prolapsul uterin nu necesita tratament. Exista totusi situatii in care prolapsul uterin poate afecta stilul de viata si de aceea pacienta are nevoie de tratament specializat (3). In acest articol explicam ce este prolapsul uterin, cand apare, de ce apare, cum se manifesta, cum poate fi tratat si mai ales cum poate fi prevenit.

Ce este prolapsul uterin

Prolapsul uterin apare atunci cand muschii si tesuturile pelvisului slabesc, astfel incat uterul isi schimba pozitia si aluneca spre vagin, pentru ca este prea greu. Statisticile arata ca aproape jumatate dintre femeile cu varsta cuprinsa intre 50-79 de ani au aceasta afectiune (1).

Care sunt cauzele prolapsului uterin

Prolapsul uterin este o afectiune comuna. Riscul de a dezvolta aceasta afectiune creste odata cu varsta. Prolapsul uterin este mai probabil sa apara la femeile care:

• au avut una sau mai multe nasteri vaginale;
• copiii nascuti au avut o greutate mare;
• sunt la postmenopauza;
• au in familie cazuri de prolaps uterin.

Factorii de risc ai prolapsului uterin

Cei mai importanti factori de risc ai prolapsului uterin sunt (2):

• travaliu dificil (3);
• traumatisme in timpul nasterii (3);
• menopauza;
• greutatea corporala peste normal;
• fumat;
• constipatie cronica;
• tuse cronica;
• nivel scazut de estrogen dupa menopauza (3).

Simptomele prolapsului uterin

Multe dintre femeile care au prolaps uterin nu prezinta simptome. Cu toate acestea, manifestarile prolapsului uterin sunt (2):

• scurgeri de urina;
• incapacitatea de a goli complet vezica urinara;
• senzatie de greutate sau plinatate a pelvisului;
• durere lombara;
• senzatie de presiune in abdomenul inferior/pelvis;
• constipatie;
• secretii neobisnuite sau excesive din vagin;
• probleme de urinare, inclusiv pierderea involuntara de urina (incontinenta), sau nevoia brusca de a urina.

Trebuie spus ca simptomele prolapsului urinar se pot agrava daca pacienta sta in picioare, sau merge perioade lungi de timp, pentru ca astfel se exercita o presiune suplimentara asupra muschilor pelvieni.

Cum se stabileste diagnosticul de prolaps uterin

Atunci cand medicul banuieste ca pacienta poate avea un uter prolapsat, face un examen fizic pentru a verifica pelvisul, cu ajutorul unui speculum. Acesta este un instrument medical care permite medicului sa examineze vizual interiorul vaginului si uterului (2). 

Daca pacienta se confrunta si cu incontinenta urinara, sau simte ca nu-si poate goli vezica urinara, medicul poate recomanda o citoscopie, pentru a examina vezica urinara si uretra. In cazurile mai severe, se poate face un RMN (imagistica prin rezonanta magnetica nucleara). 

Cum se trateaza prolapsul uterin

Exista optiuni chirurgicale si nechirurgicale pentru tratarea prolapsului uterin. Medicul de specialitate recomanda strategia terapeutica pentru pacienta sa in functie de severitatea prolapsului, de starea generala de sanatate, de varsta si daca pacienta doreste sau nu sa mai aiba copii in viitor. In cazul prolapsului uterin, exista mai multe optiuni de tratament (1).

Masuri de autoingrijire

Daca prolapsul uterin provoaca putine sau simptome nesemnificative, se impun masuri simple de autoingrijire, care pot oferi o usurare sau pot preveni agravarea prolapsului uterin. Farmacistul poate da sfaturi competente. Pierderea in greutate a pacientei (daca este cazul) este foarte importanta (4).

Exerciti Kegel

Exercitiile Kegel ajuta la intarirea muschilor pelvisului. Pentru a efectua acest exercitiu, trebuie incordati muschii folositi de obicei pentru a controla fluxul de urina si tinuti strans timp de cateva secunde (5 secunde). Urmeaza relaxarea muschilor, timp de alte 5 secunde. Daca este prea dificil, se poate incepe prin a incorda muschii timp de numai 2 secunde. Trebuie lucrat pana la momentul in care se pot tine muschii incordati timp de 10 secunde o data. Se recomanda cel putin 3 seturi de 10 repetari in fiecare zi.

Folosirea unui pesar vaginal

Pesarul vaginal este un dispozitiv de cauciuc sau plastic care se plaseaza in jurul sau in partea inferioara a uterului (col uterin). Acest dispozitiv ajuta la sustinerea uterului si mentinerea acestuia pe loc. Medicul este cel care fixeaza dispozitivul (2). 

Repararea tesuturilor slabite ale pelvisului

Aceasta este o interventie chirurgicala care este abordata in general prin vagin, iar in unele cazuri prin abdomen. Chirurgul poate grefa tesutul pacientei, un tesut donator, sau un material sintetic pe structurile slabite ale podelei pelviane, cu scopul de a sustine organele pelvine (2).  

Histerectomie

Histerectomia este o interventie chirurgicala pentru indepartarea uterului. Operatia se face prin vagin. Timpul de vindecare este mai rapid decat in cazul unei incizii abdominale. Exista mai putine complicatii (1).

Tratamentul este, in cele mai multe cazuri, eficient, in majoritatea cazurilor de prolaps uterin. Este adevarat, in unele cazuri prolapsul poate reveni. Se intampla acest lucru in cazul in care prolapsul uterin a fost sever, sau pacienta este supraponderala, sau este o femeie sub 60 de ani. 

Trebuie sa stii insa ca perspectivele pentru prolapsul uterin sunt foarte bune. Tratamentul da randament, iar modificarile stilului de viata pot ajuta la prevenirea reaparitiei prolapsului. Medicul specialist poate ajuta pacientul la identificarea si dezvoltarea unui plan adecvat de tratament si la stabilirea unor obiceiuri de viata sanatoase, pentru evitarea prolapsurilor viitoare (2).

Cand trebuie consultat medicul

Se recomanda consultul medicului atunci cand semnele si simptomele prolapsului uterin devin suparatoare si perturba activitatile normale ale pacientei (3).

In cazul prolapsului uterin, exista cateva intrebari importante care pot fi adresate medicului specialist. Este chiar important ca pacienta sa puna aceste intrebari, in cazul in care medicul nu ofera singur aceste informatii:

• ce pot face acasa pentru a ameliora simptomele de prolaps uterin?
• exista sanse importante ca prolapsul uterin sa se agraveze daca nu iau masuri?
• ce tratament este recomandat?
• exista sanse ca prolapsul uterin sa revina dupa ce urmez acest tratament?
• care sunt riscurile sau complicatiile in cazul acestei interventii chirurgicale? 

La randul sau, medicul va pune el insusi anumite intrebari in timpul consultatiei:

• care sunt simptomele observate?
• cand au fost observate prima data simptomele?
• simptomene s-au agravat in timp?
• pacienta are dureri pelvine?
• au existat cazuri de scurgeri urinare?
• pacienta are tuse severa sau continua?
• pacienta desfasoara munci grele fizice, sau ridica obiecte grele?
• pacienta sufera de constipatie in mod obisnuit?
• au existat in familie cazuri de prolaps uterin sau probleme pelvine?
• cati copii are pacienta? 
• nasterile au fost vaginale?
• intentioneaza pacienta sa mai aiba copii in viitor? 

Care sunt complicatiile prolapsului uterin

Daca un prolaps uterin nu este tratat la timp sau adecvat, acesta poate afecta alte organe din regiunea pelvina. Un uter prolapsat poate sa interfereze cu intestinul si vezica urinara, sau poate afecta viata sexuala, prin producerea de durere (2).

Cum se previne prolapsul uterin

Nu exista o modalitate sigura prin care se poate preveni prolapsul uterin. Cu toate acestea, exista cateva masuri care pot ajuta la scaderea riscului (1):

• scaderea in greutate, daca pacienta este supraponderala;
• adoptarea unei diete bogate in fibre si lichide, pentru a preveni constipatia si efortul;
  evitarea ridicarii greutatilor;
• renuntarea la fumat;
• ameliorarea tusei cronice, pentru ca efortul pune o presiune suplimentara asupra organelor pelvine;
• efectuarea exercitiilor Kegel, care ajuta de asemenea la intarirea muschilor pelvini.

Aceste masuri pot ajuta nu numai in preventia prolapsului uterin, dar si pacientele care au prolaps uterin. Este important ca pacienta sa nu astepte pana cand prolapsul uterin incepe sa deranjeze, devenind un disconfort sever. Examenele pelvine regulate ajuta la detectarea prolapsului uterin inca din stadiile sale incipiente. 

Puncte cheie pentru prolapsul uterin

• Prolapsul uterin apare atunci cand muschii si tesuturile pelvisului slabesc.
• Factorii de risc care cresc riscul de prolaps uterin includ nasterea, obezitatea, varsta, constipatia cronica.
• Simptomele comune includ incontinenta uterina, plinatatea pelvisului, durerea de spate, constipatia.
• Multe femei cu prolaps nu au simptome.
• Tratamentul pentru prolapsul uterin include modificari ale stilului de viata, sau o interventie chirurgicala pentru indepartarea uterului. 
• Nu exista o modalitate definitiva de a preveni prolapsul uterin. Aceasta afectiune poate fi prevenita in general prin scaderea in greutate, o dieta bogata in fibre, renuntarea la fumat si exercitii Kegel.

Important de retinut! 

Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Tratamentul in cazul prolapsului poate fi urmat numai la recomandarea unui medic specialist. Manifestarile unor probleme medicale difera de la pacient la pacient. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate. 

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse: 

1. Johns Hopkins, „Uterine Prolapse”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/uterine-prolapse
2. Cleveland Clinic, „Uterine Prolapse”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16030-uterine-prolapse
3. Mayo Clinic, „Uterine prolapse”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/uterine-prolapse/symptoms-causes/syc-20353458
4. Mayo Clinic, „ Uterine prolapse, Diagnosis”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/uterine-prolapse/diagnosis-treatment/drc-20353464
5. WebMD, „Prolapsed uterus”: https://www.webmd.com