Gura uscata (xerostomia): cauze, manifestari si optiuni de tratament

Ce este xerostomia sau sindromul de gura uscata?

Saliva este un lichid incolor, produs de glandele salivare. In fiecare zi, ele secreta intre 1 si 2 litri de saliva.[6] Aceasta indeplineste numeroase functii importante: 

• Umezeste si descompune alimentele; 
• Spala particulele de alimente de pe dinti; 
• Ajuta la inghitire; 
• Contribuie la mentinerea sanatatii dintilor si la prevenirea cariilor dentare (prin mineralele pe care le contine); 
• Ajuta la digestie. 

Atunci cand glandele salivare nu produc suficienta saliva vorbim despre sindromul de gura uscata sau xerostomie.[3][2] 

Cauzele xerostomiei

Xerostomia poate aparea din multiple cauze [3], afectand calitatea vietii si sanatatea orala. Productia insuficienta de saliva poate fi determinata de factori medicali, obiceiuri nesanatoase sau efectele secundare ale unor tratamente. Identificarea cauzei specifice este esentiala pentru gasirea celui mai eficient tratament.

Medicamente care pot sa provoace xerostomie

Multe medicamente pot afecta functionarea glandelor salivare, reducand productia de saliva. Printre cele mai frecvente categorii de medicamente care pot cauza uscaciunea gurii se numara [4]:

• Antihistaminice – utilizate in tratamentul alergiilor, pot reduce secretia de saliva.
• Decongestionante – medicamentele pentru raceala si gripa pot provoca deshidratare la nivel oral.
• Antidepresive si anxiolitice – anumite tratamente pentru depresie si anxietate pot avea ca efect advers xerostomia.
• Medicamente pentru hipertensiune arteriala – diureticele si beta-blocantele pot reduce nivelul de hidratare generala si productia de saliva.
• Analgezice opioide – utilizate pentru dureri severe, acestea pot avea ca efect secundar gura uscata.

Afectiuni medicale care pot cauza xerostomia

Anumite boli cronice si tulburari sistemice pot interfera cu productia normala de saliva. Cele mai comune afectiuni asociate cu xerostomia sunt [4], [5]:

• Diabetul zaharat – nivelurile ridicate de zahar din sange pot provoca deshidratare, afectand si functia glandelor salivare.
• Sindromul Sjögren – o boala autoimuna care afecteaza glandele salivare si lacrimale, ducand la gura si ochi uscati.
• Boala Parkinson – pacientii cu aceasta afectiune neurologica pot experimenta o reducere a fluxului salivar.
• Accidentul vascular cerebral (AVC) – afecteaza controlul nervos al glandelor salivare, determinand scaderea productiei de saliva.
• HIV/SIDA – poate provoca inflamatii la nivelul glandelor salivare si reduce fluxul de saliva.

Tratamentul oncologic si efectele sale asupra salivatiei

Pacientii care urmeaza tratamente pentru cancer pot experimenta xerostomie ca efect secundar.

• Radioterapia in zona capului si gatului – poate deteriora glandele salivare, reducand semnificativ productia de saliva.
• Chimioterapia – poate modifica compozitia salivei si reduce cantitatea acesteia temporar.

Deshidratarea si deficientele nutritionale

Hidratarea insuficienta poate fi o cauza majora a xerostomiei. Consumul scazut de lichide sau pierderea excesiva de fluide prin transpiratie, diaree sau varsaturi poate reduce secretia de saliva.

• Consumul insuficient de apa – poate provoca uscaciunea gurii, mai ales in perioadele calduroase sau dupa efort fizic intens.
• Deficitul de vitamine si minerale – lipsa vitaminelor A si B, precum si a fierului si zincului, poate contribui la disfunctiile glandelor salivare.

Factori de stil de viata care contribuie la xerostomie

Obiceiurile cotidiene pot influenta semnificativ productia de saliva. Printre factorii de risc cei mai importanti se numara:

• Fumatul – nicotina reduce fluxul salivar si irita mucoasa orala.
• Consumul excesiv de alcool – alcoolul are un efect deshidratant asupra organismului si poate agrava senzatia de gura uscata.
• Consumul excesiv de cofeina – cafeaua, ceaiul si bauturile energizante pot contribui la deshidratare.
• Respiratia pe gura – poate fi cauzata de congestia nazala sau de anumite afectiuni, cum ar fi apneea de somn, si duce la evaporarea rapida a salivei.

Schimbarile hormonale si varsta

Modificarile hormonale pot influenta productia de saliva.

• Menopauza – scaderea nivelului de estrogen poate cauza senzatia de gura uscata la femeile aflate la menopauza.
• Sarcina – modificarile hormonale si deshidratarea din timpul sarcinii pot duce la xerostomie.
• Procesul natural de imbatranire – odata cu inaintarea in varsta, functia glandelor salivare poate scadea treptat.

Simptomele xerostomiei

Printre cele mai comune semne si simptome ale xerostomiei se numara: 

• Senzatia de uscaciune si gura lipicioasa; 
• Afte bucale; 
• Senzatia de sete frecventa; 
• Buze crapate; 
• Senzatia de uscaciune sau durere in gat si raguseala; 
• Senzatia de arsuri sau furnicaturi in gura, in special pe limba; 
• Limba uscata, rosie, aspra; 
• Respiratie urat mirositoare (halitoza); 
• Dificultati la mestecare, inghitire sau vorbire; 
• Uscaciunea pasajelor nazale; 
• Modificarea gustului.[3][4]

Complicatiile xerostomiei

Pe langa simptomele mentionate mai sus, xerostomia sau sindromul de gura uscata contribuie la aparitia bolii parodontale, inflamatiilor gingivale, sangerarilor, cariilor, infectiilor fungice si la eroziunea accelerata a smaltului dintilor. De asemenea, deoarece iti poate afecta simtul gustului si cauza dificultati la mestecare si inghitire, pot aparea probleme cu nutritia.[1]

Poti preveni aparitia unor probleme dentare asigurandu-te ca ai grija de sanatatea ta orala: spala-te pe dinti de cel putin 2 ori pe zi, foloseste ata dentara si apa de gura si mergi la controale stomatologice periodice.[5]

Diagnosticarea xerostomiei

Simptomele pe care le ai, istoricul tau medical si medicamentele pe care le iei sunt factori de care medicul va tine cont pentru a putea pune un diagnostic. Acesta iti va examina cavitatea bucala si, daca este necesar, poate recomanda efectuarea unor analize de sange, a unor investigatii imagistice sau a altor tipuri de teste. In acest fel, se poate stabili cauza xerostomiei.[3]

Optiuni de tratament pentru xerostomie

Dupa ce a fost identificata cauza problemei, ti se va spune si ce optiuni de tratament exista. Daca uscaciunea gurii reprezinta un efect secundar al tratamentului medicamentos pe care il urmezi, de exemplu, atunci medicul iti poate prescrie alte medicamente sau poate ajusta doza acestora. Daca insa gura uscata este cauzata de o afectiune de care suferi, tratamentul se va concentra pe echilibrarea fluxului salivar si stimularea secretiei de saliva.[3] Exista mai multe produse special concepute pentru aceasta problema, iar medicul tau ti le poate recomanda pe cele mai potrivite pentru tine. 

Pentru a mentine cavitatea bucala umeda, poti incerca si efectul unor tratamente naturiste suplimente pentru gura uscata: 

• Suge bomboane sau mesteca guma fara zahar; mestecatul si suptul vor stimula productia de saliva (apeleaza la acest remediu doar cu moderatie; chiar daca nu contin zahar, bomboanele si guma pot afecta smaltul dintilor); 
• Suge bucati de gheata (nu le mesteca); 
• Bea multa apa pentru a mentine gura umeda; asigura-te ca ai un pahar cu apa langa tine inclusiv noaptea, in special daca ai observat ai gura mai uscata in timpul somnului; 
• Incearca sa respiri pe nas, nu pe gura, cat mai mult posibil; 
• Foloseste un umidificator pentru a regla umiditatea din dormitor; 
• Evita alimentele picante, sarate sau uscate (ex: biscuiti, paine prajita, fructe uscate, fursecurile etc.) si bauturile acide (ex: sucurile de portocale, rosii, mere, grapefruit, struguri) sau pe cele care contin alcool sau cofeina; 
• Foloseste un balsam hidratant pentru buze.[4]

Xerostomia poate avea multiple cauze, de la afectiuni medicale si medicamente pana la obiceiuri nesanatoase si deshidratare. Identificarea factorilor declansatori este esentiala pentru gasirea unui tratament adecvat. Hidratarea corespunzatoare, evitarea factorilor de risc si, in unele cazuri, tratamentele medicale pot ajuta la ameliorarea simptomelor si prevenirea complicatiilor asociate cu gura uscata. [5]

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Bibliografie: 

1. Bilal Talha, and Suman A Swarnkar. „Xerostomia.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 4 June 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK545287/. (accesat la 16.03.2025);
2. „Dry Mouth.” Nih.gov, 2020, www.nidcr.nih.gov/health-info/dry-mouth#causes. (accesat la 16.03.2025);
3. „Dry Mouth - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dry-mouth/symptoms-causes/syc-20356048. (accesat la 16.03.2025);
4. „Dental Health and Dry Mouth.” WebMD, WebMD, 3 June 2003, www.webmd.com/oral-health/guide/dental-health-dry-mouth. (accesat la 16.03.2025);
5. „What to Know about Dry Mouth.” Healthline, Healthline Media, 4 Nov. 2021, www.healthline.com/health/dry-mouth. (accesat la 16.03.2025);
6. „What’s Spit? (for Kids) - Nemours KidsHealth.” Kidshealth.org, 2022, kidshealth.org/en/kids/spit.html. (accesat la 16.03.2025);