Gingivita: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Gingivita este o forma usoara, timpurie, de boala gingivala, care apare atunci cand bacteriile si placa bacteriana se acumuleaza in gura si produc infectii. Controalele regulate la dentist si o buna igiena orala pot preveni gingivita si bolile gingivale mai grave.

Ce este gingivita?

Gingivita este una dintre cele mai frecvente boli stomatologice si se manifesta ca o inflamatie superficiala a gingiilor. Gingivita reprezinta, practic, un proces inflamator limitat al tesutului epitelial al mucoasei care inconjoara portiunea cervicala a dintilor si procesele alveolare. Aproape jumatate dintre adultii cu varsta peste 30 de ani sufera de o boala gingivala. Gingivita si parodontita sunt doua etape distincte ale bolii gingivale. Daca boala ramane netratata, in timp poate duce chiar la pierderea dintilor [1]. 

Cauzele gingivitei

Cu totii avem bacterii in gura. Majoritatea bacteriilor sunt normale, naturale si sigure. Dar cateva tipuri de bacterii pot crea placa, un film lipicios, aproape invizibil, dar care se prinde pe dinti. Daca nu iti cureti dintii in mod regulat si temeinic, bacteriile si placa bacteriana pot provoca o infectie in care dintii tai se lipesc de gingii. Placa se intareste in cele din urma si devine tartru, care este mai greu de indepartat. Tartrul poate capta mai multe bacterii, agravand gingivita.

Gingivita poate sa apara mai frecvent in cazul unor persoane precum [1]:

• femei insarcinate;
• persoane care se confrunta cu modificari hormonale, cum ar fi cele legate de sarcina, ciclul menstrual sau utilizarea anticonceptionalelor;
• persoane care neglijeaza igiena orala;
• persoane care sufera de probleme cu dantura, aceasta fiind dificil de curatat;
• persoane care sufera de diabet zaharat;
• persoane cu istoric familial de boli gingivale.

De asemenea, unele medicamente pot reduce fluxul de saliva. Aceasta ajuta la mentinerea cavitatii bucale curate. Dacă umiditatea din cavitatea orala nu este în limite normale, se poate declansa gingivita. Exemple de astfel de medicamente includ [1] [4]:

• medicamente pentru tratarea epilepsiei;
• unele tratamente pentru boli oncologice;
• blocante ale canalelor de calciu pentru tensiunea arteriala;
• contraceptive orale.

Factori de risc

Factorii care pot creste riscul de gingivita includ [2]:

• obiceiuri nesanatoase de ingrijire orala;
• fumatul;
• varsta inaintata;
• sindromul gurii uscate;
• nutritie necorespunzatoare, inclusiv deficienta de vitamina C;
• lucrari dentare care nu se potrivesc corespunzator sau dinti strambi care sunt dificil de curatat;
• probleme de sanatate care scad imunitatea cum ar fi leucemia, HIV;
• factori ereditari;
• infectii virale si fungice.

Tipuri de gingivita

Gingivita este clasificata dupa:

• aspectul clinic (cum ar fi gingivita hemoragica);
• aspectul etiologic (precum gingivita infectioasa);
• durata (acuta, cronica). 

Atentie! Gingivita cronica determinata de acumularea de placa este cel mai des intalnita. Spre deosebire de parodontita, urmatoarea etapa a bolii, acesta este reversibila.

Exista doua tipuri principale de gingivita si anume [3]:

• Gingivita indusa de acumularea de placa dentara. Aceasta apare atunci cand acumularea de placa irita gingiile unei persoane, ducand la inflamatie, decolorare si durere.
• Gingivita infectioasa. In alte cazuri, leziunile gingivale pot aparea pe fondul unei infectii bacteriene, virale sau fungice. Reactiile alergice, bolile si reactiile la organismele straine, cum ar fi proteza, pot provoca acest tip de gingivita.

Ambele tipuri de gingivita pot degenera in parodontita, daca o persoana nu se trateaza in mod adecvat si la timp. Parodontita poate duce la complicatii suplimentare.

Simptomele gingivitei

Gingiile sanatoase sunt ferme si au o culoare roz pal. De aceea, simptomele gingivitei sunt, adesea, vizibile și includ [2], [3]:

• gingii umflate sau inflamate;
• gingii de culoare rosie;
• gingii care sangereaza usor atunci cand le periezi sau cand folosesti ata dentara;
• gingiile indepartate de dinte;
• respiratia urat mirositoare sau halitoza;
• gingii decolorate;
• gingii delicate si dureroase la atingere;
• gingii moi.

Diagnosticul gingivitei

In timpul unui examen stomatologic, medicul dentist verifica daca [4]:

• aspectul gingiilor este afectat, adica daca acestea sangereaza sau sunt umflate;
• fermitatea si adancimea spatiului dintre gingie si dinte; 
• miscarea si sensibilitatea danturii, precum si alinierea corespunzatoare a dintilor;
• osul maxilarului, pentru a ajuta la detectarea descompunerii osului din jurul dintilor,
• existenta placii bacteriene si a tartrului in cavitatea bucala.

De asemenea, medicul poate recomanda efectuarea de teste pentru a verifica daca exista semne de parodontita. Acest lucru se poate face prin radiografie sau sondare parodontala.

Complicatiile gingivitei

Tratarea gingivitei si respectarea instructiunilor medicului pot preveni de obicei complicatiile. Cu toate acestea, daca nu este tratata, boala se poate raspandi si poate afecta tesuturile, dintii si oasele.

Complicatiile gingivitei includ [3]:

• abces sau infectie in gingie sau osul maxilarului;
• parodontoza, afectiune care poate duce la pierderea osului si a dintilor;
• gingivita recurenta;
• infectia bacteriana care duce la ulceratia gingiilor.

Optiuni de tratament pentru gingivita

Tratamentul pentru gingivita are ca scop controlul infectiei si refacerea sanatatii dintilor si a gingiilor. Medicul dentist va toaleta dintii pentru a indeparta bacteriile daunatoare, placa bacteriana si tartrul. 

Curatarea dintilor

Exista mai multe tehnici care pot fi folosite pentru a curata profund dintii fara interventie chirurgicala. Toate indeparteaza placa bacteriana si tartrul pentru a preveni iritarea gingiei [1], [3]:

• Scalarea dentara. Detartrajul se efectueaza penru a indeparta tartrul si bacteriile de pe dinti si de sub gingii. 
• Curatarea la radacina. Tehnica are ca scop netezirea petelor aspre si indepartarea placii bacteriene si  a tartrului de pe suprafata radacinii.
• Tratament cu laser. Prin aceasta procedura se poate indeparta tartrul cu mai putina durere si sangerare.
• Restaurare dentara. Medicul dentist poate repara sau indeparta coroane, plombe sau punti care nu sunt bine aliniate. Suprafetele mai netede sunt mai usor de pastrat curate.
• Tratament de intretinere care trebuie urmat acasa. Medicul recomanda paste de dinti si o serie de proceduri de periere si intretinere a dintilor.

Medicamente

O serie de medicamente pot fi utilizate pentru a trata bolile gingivale precum [5]:

• apa de gura antiseptica care contine clorhexidina poate fi utilizata pentru dezinfectarea gurii;
• fasii antiseptice cu eliberare temporizata pot fi introduse in buzunarele alveolare dupa taierea radacinilor;
• microsferele antibiotice pot fi introduse in buzunare dupa detartraj si planificare;
• antibiotice orale pot fi utilizate pentru a trata zonele persistente de inflamatie a gingiilor sau pentru a ajuta la mentinerea enzimelor pentru protejarea dintilor de leziuni suplimentare.

Chirurgie

Daca afectiunea este severa, mai ales daca este cauzata de orice pierdere de tesut din gingie sau tesut osos, este posibil sa ai nevoie de o interventie chirurgicala. Tipurile de interventii chirurgicale gingivale, care sunt efectuate de un parodontist, includ [5]:

• Chirurgia lamboului. Operatia cu clapa este o procedura in care gingiile sunt detasate chirurgical, in timp ce placa bacteriana si tartrul sunt indepartate din buzunarele mai adanci si suprafata radacinii. Gingiile sunt apoi suturate in loc pentru a se potrivi perfect in jurul dintelui.
• Grefe osoase si tisulare. Tehnica poate fi utilizata atunci cand dintii si maxilarul sunt prea deteriorati pentru a se vindeca.
• Chirurgia grefei gingivale. Tehnica foloseste tesutul de pe cerul gurii pentru a acoperi radacina dintelui expus. Acest lucru ajuta la prevenirea pierderii suplimentare de la nivelul gingiilor.
• Prelungirea coroanei dentare. Unele persoane cu gingivita pot prezenta exces de tesut gingival. In acest caz, medicul specialist poate remodela gingia si tesutul osos. Aceasta procedura poate fi necesara si inaintea efectuarii unor interventii cosmetice sau de restaurare a dintilor.

In cat timp se vindeca?

Cu cat tratezi mai rapid afectiunea, cu atat o poti controla mai bine. Gingivita este reversibila chiar daca o tratezi. Trebuie sa ai grija de dinti si gingii in fiecare zi.

Masuri de prevenire a gingivitei

Poti preveni gingivita prin practicarea unei igiene orale regulate. Iata cateva sfaturi care iti pot fi de ajutor [3], [4]:

• Periaza dintii cel putin de doua ori pe zi si nu uita gingiile, limba si cerul gurii!
• Schimba periuta de dinti o data la fiecare trei luni!
• Foloseste ata dentara cel putin o data pe zi!
• Clateste regulat gura cu o apa de gura antiseptica!
• Nu folosi produse din tutun!
• Limiteaza consumul de alimente si bauturi cu mult zahar, inclusiv alcoolul!
• Mergi la dentist cel putin o data pe an, dar si mai des, daca ai probleme cu dintii sau gingiile!

Atentie! Acest articol are un scop strict informativ si nu inlocuieste un consult medical de specialitate. De aceea, daca prezinti simptome, consulta un stomatolog si urmeaza sfaturile ale acestuia! Gingivita este o afectiune frecventa cu care se poate confrunta orice persoana. 

Surse de informare:

 [1] Cleveland Clinic. “Gingivitis.”  Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10950-gingivitis-and-periodontal-disease-gum-disease Accesat in 29.09.2022.

[2] Mayo Clinic. “Gingivitis.”, Mayo Clinic, 2022, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gingivitis/symptoms-causes/syc-20354453 Accesat in 29.09.2022.

[3] Newman, Tim. “Causes and treatment of gingivitis.” Medical News Today, 2022, https://www.medicalnewstoday.com/articles/241721#prevention Accesat in 29.09.2022.

 [4] Web Med. “Gingivitis and Periodontal Disease (Gum Disease).”  Web Med, 2021, https://www.webmd.com/oral-health/guide/gingivitis-periodontal-disease Accesat in 29.09.2022.

 [5] Healthline Team. “Gingivitis (Gum Disease) Overview.” Healthline, 2021, https://www.healthline.com/health/gingivitis Accesat in 29.09.2022.