Edem pulmonar: cauze, simptome, tratament

Edemul pulmonar este o afectiune caracterizata de excesul de lichid in plamani, ceea ce ingreuneaza respiratia si, in unele cazuri, poate duce chiar si la deces. In acest articol iti vom spune tot ce trebuie sa stii despre aceasta afectiune, de la cauze si simptome pana la metode de diagnosticare, tratament si prevenire.

Ce este edemul pulmonar?

Edemul pulmonar poate fi definit ca o acumulare anormala de lichid extravascular in tesutul pulmonar ce afecteaza schimbului de gaze la nivel alveolar si poate cauza insuficienta respiratorie.[3] 

Apare, cel mai adesea, la persoanele cu probleme cardiace ori tulburari vasculare si antecedente de edem pulmonar sau boli pulmonare.[2]

Cauzele aparitiei edemului pulmonar

Cauzele aparitiei edemului pulmonar sunt multiple. Cea mai frecventa dintre acestea este insa insuficienta cardiaca congestiva. Atunci cand inima nu mai poate pompa sangele in mod corespunzator, se creeaza o presiune in vasele mici de sange din plamani, ceea ce duce la aparitia edemului pulmonar. 

Printre posibilele cauze ale edemului pulmonar se mai numara: 

• Infarctul miocardic; 
• Boli ale valvelor inimii; 
• Hipertensiunea arteriala brusca; 
• Tahicardia; 
• Bradicardia; 
• Pleurezia sau apa la plamani; 
• Pneumonia; 
• Socul septic;
• Insuficienta renala;
• Expunerea brusca la altitudini foarte mari
• Consumul sau supradoza de droguri; 
• Leziunile pulmonare;
• Expunerea la substante toxice; 
• Traumele severe; 
• Leziunile cerebrale; 
• Administrarea anumitor medicamente (ex: aspirina); 
• Transfuziile de sange; 
• Inecul. 

Atunci cand este cauzat de o problema a inimii, edemul pulmonar este cunoscut sub denumirea de edem pulmonar cardiogen, iar cand cauzele sunt de alta natura vorbim de edem pulmonar noncardiogen.[2][1]

Simptomele edemului pulmonar

Simptomele si semnele edemului pulmonar pot aparea brusc (edem pulmonar acut) sau se pot dezvolta in timp (edem pulmonar cronic). Acestea pot varia in functie de tipul de edem pulmonar. 

Simptomele edemului pulmonar acut

Edemul pulmonar acut provoaca dificultati de respiratie severe si poate aparea fara avertisment. Este considerat o urgenta si necesita tratament medical imediat, in caz contrar putand fi fatal. 

Printre simptomele acestui tip de edem pulmonar se numara:

• Dificultati de respiratie (dispnee) severe, care se agraveaza atunci stai intins sau cand depui efort; 
• Senzatie de sufocare sau inec, care, de asemenea, se agraveaza atunci cand stai intins; 
• Tuse cu expectoratie spumoasa, roz; 
• Respiratie suieratoare; 
• Piele rece, umeda; 
• Anxietate, neliniste; 
• Buze invinetite; 
• Palpitatii.

Simptomele edemului pulmonar cronic

In cazul edemului pulmonar cronic, simptomele pot fi mai putin severe si usor diferite: 

• Dificultati de respirație in timpul unei activitati fizice sau atunci cand stai intins; 
• Trezirea brusca din somn cu tuse sau senzatie de sufocare;
• Respiratie suieratoare; 
• Cresterea rapida in greutate; 
• Umflarea picioarelor; 
• Oboseala; 
• Tuse care se agraveaza. 

Simptomele edemului pulmonar de altitudine

Un tip aparte de edem pulmonar este cel de altitudine. Acesta poate aparea la adultii si copiii care urca la altitudini mari, iar semnele si simptomele sunt similare cu cele care apar in cazul edemului pulmonar acut, cu mentiunea ca tind sa se agraveze in timpul noptii. Printre ele se numara: 

• Dureri de cap; 
• Dificultati de respiratie - apar initial doar in timpul unei activitati, dar pe masura ce simptomele se agraveaza se vor manifesta si in repaus; 
• Scaderea capacitatii de a face miscare; 
• Tuse - uscata, la inceput; cu spuma roz, mai tarziu; 
• Tahicardie; 
• Stare de slabiciune. 
• Dureri in piept; 
• Febra.[4]

Metode de diagnosticare a edemului pulmonar

Diagnosticul de edem pulmonar se poate pune pe baza mai multor tipuri de investigatii, in functie si de starea pacientului. 

• Examen clinic

Intr-o prima faza, medicul va efectua un examen fizic amanuntit in cursul caruia va cauta semne precum: 

• Zgomote cardiace anormale; 
• Raluri pulmonare; 
• Tahicardie; 
• Accelerarea ritmului respiratiei (tahipnee); 
• Umflarea picioarelor sau a abdomenului; 
• Anomalii ale venelor gatului; 
• Piele palida sau cu tenta albastruie.[5]

Alte tipuri de investigatii 

Pe langa examenul clinic, mai pot fi efectuate si alte tipuri de investigatii pentru a confirma diagnosticul de edem pulmonar si cauza acestuia. Iata cateva dintre acestea: 

• Radiografia toracica - de obicei, este primul test efectuat atunci cand un pacient prezinta semne si simptome de edem pulmonar; poate confirma diagnosticul si exclude alte posibile cauze ale dificultatilor respiratorii. 
• CT toracic - tomografia computerizata (CT) a toracelui poate furniza indicii indirecte ce ajuta la stabilirea unui diagnostic. 
• Pulsoximetria - este folosita pentru monitorizarea nivelului de oxigen din sange.
• Alte teste de sange - (ex: hemoleucograma completa, panoul metabolic, evaluarea functiei tirodiene).
• Electrocardiograma (EKG) - este folosita pentru depistarea problemelor legate de activitatea electrica a inimii tale. 
• Ecocardiografia - este o investigatie ce presupune folosirea de ultrasunete pentru a obtine imagini ale inimii. 
• Cateterismul cardiac si angiografia coronariana - cateterismul cardiac este o procedura ce permite examinarea muschiului, artelor ori valvelor inimii prin introducerea unui cateter intr-un vas de sange mare si ghidarea acestuia cu ajutorul razelor X pana la inima; angiografia coronariana presupune injectarea unei substante de contrast pentru a evalua starea arterelor coronare. 
• Ecografia pulmonara.[4]

Tratamentul edemului pulmonar

Primul pas in tratarea edemului pulmonar acut il reprezinta administrarea de oxigen suplimentar, prin masca sau canula nazala. In unele cazuri, poate fi necesara ventilatia mecanica. 

In functie de starea pacientului si de cauza edemului pulmonar, pot fi recomandate anumite medicamente. Printre acestea se numara diureticele, care elimina excesul de lichid din organism, si medicamente care intaresc muschiul inimii, controleaza bataile inimii sau elibereaza presiunea asupra inimii. 

In cazul edemului pulmonar de altitudine, pe langa administrarea de oxigen si de medicamente, se  mai  recomanda: 

• Coborarea la o altitudine mai mica; 
• Incetarea activitatilor fizice; 
• Evitarea frigului.[4][5]

Metode de prevenire a edemului pulmonar

Nu exista o metoda anume de a preveni aparitia edemului pulmonar. Cel mai bun lucru pe care il poti face este sa incerci sa ai grija de sanatatea ta: 

• Adopta o dieta sanatoasa, echilibrata, care sa-ti asigure necesarul de vitamine si minerale; 
• Mentine o greutate corporala sanatoasa; 
• Fa miscare in mod regulat; 
• Redu consumul de sare; 
• Redu nivelul colesterolului; 
• Renunta la fumat;
• Nu folosi droguri recreationale; 
• Mergi regulat la medic.
• Pentru a preveni edemul pulmonar de altitudine, se recomanda ascensiunea treptata, cu perioade de aclimatizare, si evitarea efortului fizic excesiv.[1]

Cand sa mergi la medic 

In cazul edemului pulmonar, sansele de supravietuire cresc daca tratamentul este administrat la timp. Daca nu se intervine, apare hipertensiunea pulmonara, iar inima devine slabita. Printre complicatiile ce pot aparea se numara: dificultatile de respiratie, umflarea membrelor inferioare si a abdomenului, acumularea de lichid in membranele care inconjoară plamanii, congestia si umflarea ficatului.

Edemul pulmonar acut, in mod special, poate duce la deces daca nu se intervine la timp. De aceea este important sa te prezinti de urgenta la medic imediat ce observi simptome precum:  

• Dificultati bruste de respiratie
• Senzatie de sufocare; 
• Respiratie suieratoare; 
• Tuse cu sputa roz, spumoasa; 
• Transpiratie excesiva; 
• Piele cu tenta gri sau albastruie; 
• Confuzie; 
• Scaderea semnificativa a tensiunii arteriale; 
• Agravarea brusca a oricaruia dintre simptomele edemului pulmonar.[4]

Tratamentul si prognosticul edemului pulmonar depind de cauza acestuia, care, dupa cum am vazut, poate varia de la insuficienta cardiaca la urcarea la altitudini mari. De cele mai multe ori, este necesara administrarea de oxigen si a anumitor medicamente. 

Este important de retinut ca aceasta afectiune poate fi fatala, dar sansele de recuperare sunt mai mari daca este tratata la timp. Desi nu exista masuri anume pentru prevenirea sa, adoptarea unui stil de viata sanatos poate contribui la reducerea riscului aparitiei anumitor afectiuni ce pot sta la baza edemului pulmonar. 

Bibliografie: 

1. Brunner, Stephanie. What Is Pulmonary Edema? Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 18 Dec. 2017, www.medicalnewstoday.com/articles/167533. Accessed 29 Mar. 2022.
2. Krause, Lydia. What Is Pulmonary Edema? Healthline, Healthline Media, 13 May 2014, www.healthline.com/health/pulmonary-edema. Accessed 29 Mar. 2022.
3. Malek, Ryan, and Shadi Soufi. Pulmonary Edema. Nih.gov, StatPearls Publishing, 26 Apr. 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557611/. Accessed 29 Mar. 2022.
4. Pulmonary Edema - Symptoms and Causes. Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pulmonary-edema/symptoms-causes/syc-20377009. Accessed 29 Mar. 2022.
5. Pulmonary Edema: MedlinePlus Medical Encyclopedia. Medlineplus.gov, 2019. Accessed 29 Mar. 2022.

Intrebari frecvente