Cancer vaginal: cauze, simptome, diagnostic, tratament si preventie

Ce este cancerul vaginal?

Cancerul vaginal apare atunci cand celulele din mucoasa vaginului incep sa se multiplice necontrolat. Vaginul este canalul muscular care face legatura intre colul uterin si exteriorul corpului, iar suprafata sa este acoperita de un strat de celule care se pot modifica in timp.

Medicii impart aceasta afectiune in doua categorii. Cancerul vaginal primar porneste direct din tesutul vaginului si este rar. Cancerul vaginal secundar apare atunci cand o tumora dintr-un organ apropiat, cum ar fi colul uterin sau uterul, se extinde catre vagin. In practica, multe cazuri diagnosticate la nivel vaginal provin din alte zone ale aparatului genital.

Inainte de aparitia cancerului invaziv, pot exista leziuni precanceroase numite neoplazie intraepiteliala vaginala (VAIN). Acestea afecteaza doar stratul superficial al celulelor. Daca medicul le identifica si le trateaza la timp, riscul de progresie scade considerabil.

Chiar si dupa o histerectomie, riscul nu dispare complet. De aceea, continua controalele ginecologice conform recomandarilor primite.

Tipuri de cancer vaginal

Carcinomul scuamos

Este cea mai frecventa forma si se dezvolta din celulele scuamoase care acopera mucoasa vaginala. Apare mai ales la femeile peste 60 de ani si are legatura stransa cu infectia cu HPV. Daca vrei sa intelegi mai bine cum actioneaza acest virus, poti citi despre infectia HPV.

De obicei, evolutia este lenta, iar screeningul regulat poate identifica modificarile celulare inainte sa devina invazive.

Adenocarcinomul

Acest tip porneste din celulele glandulare. Este mai rar si poate aparea la varste mai tinere. In unele cazuri, medicii l-au asociat cu expunerea intrauterina la dietilstilbestrol (DES), un medicament folosit in trecut pentru prevenirea avortului spontan.

Alte forme rare

Melanomul vaginal si sarcoamele apar foarte rar, dar au o evolutie mai agresiva. Aceste cazuri necesita evaluare intr-un centru specializat in oncologie ginecologica.

Cauze si factori de risc

Infectia cu HPV

Virusul papiloma uman reprezinta principalul factor de risc. Anumite tulpini, precum 16 si 18, pot produce modificari la nivelul ADN-ului celular. In majoritatea cazurilor, sistemul imunitar elimina infectia spontan. Daca virusul persista ani la rand, riscul de leziuni precanceroase creste.

Istoric de leziuni cervicale

Daca ai avut leziuni la nivelul colului uterin sau cancer de col uterin, riscul de afectare vaginala este mai mare. Medicul va recomanda monitorizare atenta.

Varsta si fumatul

Riscul creste odata cu inaintarea in varsta. Fumatul expune tesuturile la substante toxice care pot favoriza transformarea celulara. Renuntarea la fumat reduce riscul pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cel vaginal.

Sistem imunitar slabit

Persoanele cu imunitate scazuta, cum sunt cele cu infectie HIV sau cele care urmeaza tratamente imunosupresoare, elimina mai greu infectiile virale. Acest lucru poate favoriza persistenta HPV.

Igiena intima nu cauzeaza cancer vaginal. Boala apare prin modificari celulare complexe, influentate de factori biologici si virali.

Simptomele cancerului vaginal

In stadiile incipiente, este posibil sa nu apara niciun simptom. De aceea, multe cazuri se descopera la un control de rutina sau in urma unui test Papanicolau.

Cel mai frecvent semn este sangerarea vaginala anormala. Poate aparea intre menstruatii, dupa contact sexual sau dupa menopauza. De exemplu, o femeie aflata la cativa ani dupa menopauza care observa chiar si o cantitate mica de sange ar trebui sa solicite evaluare medicala.

Alte simptome includ:

• secretii apoase sau cu miros neobisnuit;
• durere in timpul contactului sexual;
• senzatie de presiune in pelvis;
• aparitia unui nodul palpabil in vagin;
• mancarime persistenta.

In stadii avansate, pot aparea dureri pelvine constante, dificultati la urinare sau umflarea picioarelor. Daca simptomele persista sau se agraveaza, programeaza un consult cat mai curand.

Uneori, sangerarile repetate pot duce la scaderea hemoglobinei si la anemie, manifestata prin oboseala si ameteli. Medicul va evalua cauza exacta.

Diagnostic

Primul pas il reprezinta consultatia ginecologica. Medicul examineaza vizual si palpeaza vaginul pentru a identifica eventuale leziuni.

Daca observa zone suspecte, poate recomanda colposcopia. Aceasta investigatie foloseste un aparat cu lupa care mareste imaginea mucoasei. Procedura nu este dureroasa, dar poate crea un usor disconfort.

Diagnosticul de certitudine se stabileste prin biopsie. Medicul preleveaza un fragment mic de tesut si il trimite la analiza microscopica. Rezultatul confirma tipul de celule implicate.

Dupa confirmare, urmeaza stadializarea. Investigatii precum RMN sau CT arata daca tumora s-a extins la organele din jur sau la ganglionii limfatici. Pe baza acestor date, echipa medicala stabileste planul de tratament.

Tratament

Tratamentul depinde de stadiu, tip histologic, varsta si starea generala de sanatate. Medicul personalizeaza fiecare plan terapeutic.

Radioterapia reprezinta una dintre principalele optiuni. Poate fi externa sau interna (brahiterapie), situatie in care sursa de radiatii se plaseaza temporar in vagin pentru a actiona direct asupra tumorii.

Chirurgia este indicata mai ales in stadiile incipiente. Medicul poate indeparta doar zona afectata sau, in cazuri mai extinse, o portiune mai mare de tesut. In situatii avansate, tratamentul poate include si indepartarea ganglionilor limfatici.

Chimioterapia se administreaza uneori impreuna cu radioterapia, pentru a creste eficienta tratamentului sau pentru a controla boala in stadii avansate.

Efectele adverse difera de la persoana la persoana. Unele femei se confrunta cu oboseala, uscaciune vaginala sau modificari ale tranzitului intestinal. Discuta deschis cu medicul despre orice simptom aparut. Exista solutii pentru gestionarea reactiilor neplacute si pentru mentinerea calitatii vietii.

Prognostic

Șansele de supravietuire sunt mai bune atunci cand medicii diagnosticheaza boala in stadiu incipient. Tumorile mici, limitate la vagin, raspund mai bine la tratament.

Statisticile ofera estimari generale, dar fiecare caz evolueaza diferit. Varsta, starea generala de sanatate si raspunsul la tratament influenteaza rezultatul. Discuta cu medicul despre situatia ta specifica si despre optiunile disponibile.

Preventie

Vaccinarea impotriva HPV reduce riscul de infectie cu tulpinile oncogene. Gasesti informatii utile despre vaccinul HPV, inclusiv recomandari pentru copii si adulti. Vaccinul nu ofera protectie totala, dar scade considerabil probabilitatea aparitiei leziunilor precanceroase.

Participa la screening regulat. Testul Papanicolau si testarea HPV ajuta la depistarea modificarilor inainte sa apara simptome. Respecta intervalele recomandate de medic.

Adopta masuri simple: renunta la fumat, foloseste protectie in timpul contactelor sexuale si trateaza prompt orice leziune precanceroasa identificata.

Solicita evaluare medicala daca apar sangerari dupa menopauza, dureri pelvine persistente sau simptome care se accentueaza rapid. Interventia timpurie creste sansele de control al bolii.

Disclaimer medical: Informatiile prezentate au scop educativ si nu inlocuiesc consultul medical. Nu incerca sa iti stabilesti singura un diagnostic si nu amana evaluarea de specialitate daca apar simptome. Doar medicul poate confirma diagnosticul si poate recomanda tratamentul potrivit. 

Surse bibliografice

1. “Vaginal Cancer.” Nhs.uk, 25 Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/vaginal-cancer/, accesat la 1.04.2023;
2. “Vaginal Cancer - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/vaginal-cancer/symptoms-causes/syc-20352447, accesat la 1.04.2023;
3. “Vaginal Cancer Treatment (PDQ®)–Patient Version - NCI.” Www.cancer.gov, 13 Oct. 2022, www.cancer.gov/types/vaginal/patient/vaginal-treatment-pdq#:~:text=Vaginal%20cancer%20is%20a%20disease, accesat la 1.04.2023;
4. “Vaginal Cancer: Symptoms, Causes, Tests and Treatment.” Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15579-vaginal-cancer, accesat la 1.04.2023.