Virusul HPV (Infectia cu HPV): cauze, simptome, tratament

Ce este HPV?

Virusul HPV face parte din marea familie a Papilloma virusurilor, care reuneste peste 200 de virusuri inrudite, unele dintre ele fiind transmisibile prin contact sexual vaginal, anal sau oral [1]. Daca te intrebi ce inseamna HPV, acesta este acronimul pentru Human Papilloma Virus - virusul Papilloma uman. 

Infectia cu HPV este frecventa: practic, ea se produce in cateva luni dupa inceperea vietii sexuale. Majoritatea persoanelor active sexual se infectează cu HPV la un moment dat, în decursul vieții. Aproximativ jumatate din totalul infectiilor se realizeaza cu tulpini cu risc oncogen inalt; dintre acestea, tipurile 16 si 18 sunt responsabile pentru 70% dintre cancerele de col uterin si a leziunilor precanceroase [2].

Infectia cu HPV afecteaza atat barbatii cat si femeile; ambele sexe pot dezvolta, in timp, cancere induse de HPV. Infectia cu HPV este responsabila pentru 99% dintre cazurile de cancer de col uterin, 90% dintre cazurile de cancer anal, 72% dintre cazurile de cancer orofaringian si de 60-75% dintre cazurile de cancere vulvare, vaginale sau peniene. Daca mentionam verucile genitale, HPV este responsabil pentru aproape toate cazurile existente.

Majoritatea infectiilor cu HPV nu determina aparitia cancerului, deoarece sistemul imunitar reuseste sa tina virusul sub control. Aproximativ 90% dintre infectiile cu HPV se elimina in cateva luni dupa infectare sau in decurs de maxim 2 ani. Totusi, in unele cazuri, o tulpina inalt oncogena ajunge sa persiste in organism timp de mai multi ani la rand, putand determina modificari celulare care sa se transforme in cancer [3].

Cancerul determinat de tulpinile inalt patogene de HPV poate fi prevenit prin vaccinare. In tarile occidentale care au inclus vaccinul HPV in schema de vaccinare nationala atat pentru fete cat si pentru baieti, incidenta cancerelor genitale s-a redus pana aproape de disparitie [6].

Tipuri de HPV si riscurile asociate acestora

Orice virus HPV este incadrat in una dintre cele doua categorii desemnate de catre cercetatori: cu risc oncogen inalt sau cu risc redus. 

• Serotipurile cu risc scazut nu sunt patogene sau declanseaza aparitia negilor in zona genitala, a gurii sau a gatului;
• Serotipurile inalt oncogene pot determina aparitia a diferite tipuri de cancer. Exista aproximativ 14 tulpini cu risc crescut, dintre care cele mai cunoscute si mai frecvente sunt HPV16 si HPV18: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66 si 68 [4].
  Infectia persistenta cu virus HPV poate determina aparitia cancerului in zonele in care virusul se localizeaza in interiorul celulelor: cervix, orofaringe (prima treime a limbii, palatul moale, amigdale), anus, penis, vagin si vulva.

In general, infectia cu HPV determina aparitia carcinomului cu celule scuamoase sau a adenocarcinomului cervical [5]. 

Cele mai periculoase tulpini de HPV

In cadrul grupei de HPV HR (High Risk) sunt incluse mai multe tulpini de virus, dar HPV16, 18, 33, 31, 35 si 45 sunt identificate in 95% dintre cazurile de cancer de col uterin din lume. Aproximativ 70% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial sunt produse de tulpinile HR 16 si 18 [4].

Tulpina 16

Infectia HPV cu tulpina 16 este considerata cea mai comuna si cea mai cancerigena, fiind identificata in 55% dintre cancerele cervicale si in 45% dintre leziunile CIN3 (prezenta de celule puternic modificate, observate la testul Babes-Papanicolau) [8]. 

Persistenta iesita din comun a tulpinii HPV 16 este incriminata pentru procentul mare de cancere pe care il determina. 

Tulpina 18

Atunci cand este vorba despre o infectie HPV, tulpina 18 este considerata a doua cea mai patogena din grupul cu risc oncogen inalt. 

Statisticile au demonstrat ca HPV 18 este identificat in 37% dintre carcinoamele cu celule scuamoase si in 13% dintre adenocarcinoame [2]. 

Incubatia si evolutia infectiei cu HPV

Pentru verucile anogenitale, intervalul tipic dintre expunere si aparitia clinica este de aproximativ 2–3 luni, cu un interval raportat de la 2 saptamani pana la 8 luni, iar unele surse extind plaja pana la 1–20 luni. Aparitia este influentata de tipul de HPV, incarcatura virala si statusul imun. Leziunile precanceroase cervicale apar mult mai tarziu fata de veruci, iar progresia catre cancer este de regula lenta, pe parcursul a ani sau decenii. 

Infectii tranzitorii versus infectii persistente

Majoritatea infectiilor cu HPV sunt tranzitorii si se remit spontan prin control imun in 1–2 ani, fara consecinte clinice. Persistenta infectiei cu tipuri cu risc inalt este principalul determinant al progresiei catre leziuni precanceroase. In practica, persistenta este definita frecvent ca detectia aceluiasi genotip la cel putin doua determinari separate la 6–12 luni, iar unele analize propun repere la 24 de luni pentru a evita confuziile cu reinfectia sau variatiile tranzitorii. Factorii asociati cu persistenta includ tipurile 16 si 18, fumatul, imunosupresia si co-infectiile. [11]

Mecanismul prin care HPV produce modificari celulare

HPV infecteaza celulele bazale ale epiteliului prin microleziuni, replica initial sub forma episomala si exprima gene timpurii. In infectiile cu risc inalt care persista, ADN-ul viral se poate integra in genomul gazdei cu intreruperea genei E2, fapt ce deregleaza controlul asupra oncoproteinelor E6 si E7. E6 recruteaza E6AP pentru degradarea proteinei p53, iar E7 inactiveaza calea Rb, ceea ce deregleaza ciclul celular, induce instabilitate genomica si favorizeaza acumularea de mutatii somatice ce pot sustine progresia la leziuni de grad inalt si, in timp, la cancer. Integrarea nu este obligatorie in toate localizarile, dar supraexpresia E6/E7 ramane centrala pentru carcinogeneza. Trecerea de la infectie la precancer poate dura 5–10 ani, iar evolutia spre cancer invaziv aproximativ 20 de ani, motiv pentru care screeningul si vaccinarea au un impact major. [12]

Transmiterea HPV

Virusul HPV este transmis prin contactul piele pe piele. Infectia genitala cu HPV se realizeaza prin contact sexual vaginal, anal sau oral. Atingerea intima este suficienta pentru transmiterea virusului, nefiind nevoie de penetrare pentru aceasta [2].

Cat de raspandit este virusul HPV

Peste 80% din populatia tanara este infectata cu una sau mai multe tulpini de HPV fara sa fie constienta de asta, deoarece simptomele sunt complet absente. Asta inseamna ca infectia HPV poate fi contactata chiar daca partenerul(a) pare complet sanatos [3].

In Romania, infecțiile cu HPV determină, anual, peste 3300 cazuri noi de cancer de col uterin si peste 500 de alte tipuri de cancer. Merita mentionat ca, in cazul Romaniei, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent diagnosticat tip de cancer la femei, dupa cancerul de san si cancerul colo-rectal. Zilnic, aproximativ 9 femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin si aproximativ 5 dintre acestea pierd lupta cu boala.

Cand este vorba despre HPV, transmitere se poate face si prin intermediul jucariilor sexuale care nu au fost dezinfectate corespunzator.

Transmiterea de la mama la fat este posibila in timpul nasterii. In acest caz, bebelusul poate dezvolta o afectiune denumita papilomatoza respiratorie recurenta, cand verucile se dezvolta pe mucoasa care captuseste aparatul respirator [5]. 

Aparitia simptomelor infectiei cu HPV la copii poate fi indicatorul unui abuz sexual.

Factori de risc pentru transmiterea HPV

Infectia cu HPV este frecventa, iar printre factorii de risc se numara:

• Numarul mare de parteneri sexuali si sexul cu persoane care au avut un numar mare de parteneri sexuali;
• Varsta: verucile comune sunt mai frecvente la copii, verucile genitale sunt mai des intalnite la adolescenti si tineri [1];
• Sistemul imunitar slabit: riscul de imbolnavire al persoanelor infectate cu HIV/SIDA si al celor care sunt in tratament post-transplant este mai mare [2];
• Leziuni cutanate: zonele de piele cu leziuni sunt mai expuse la infectie;
• Contactul piele pe piele: atingerea verucilor unei alte persoane sau atingerea obiectelor care au fost expuse contactului cu HPV (dusuri comune, pisicina etc) cresc riscul de infectie [3].

Complicații posibile

Caile cel mai riscante ale virusului HPV persistent, in special tulpinile cu risc oncogen ridicat, pot provoca, in timp, modificari celulare fine, numite leziuni precanceroase. Acestea, netratate, pot evolua in cancer. De regula, procesul dureaza multi ani, uneori chiar peste un deceniu, daca sistemul imunitar nu reuseste sa elimine virusul.

De asemenea, HPV se transmite usor prin contact sexual si este adesea impartasit intre partenerii unei relatii, chiar daca unul dintre ei nu are simptome. Infectia poate recidiva, adesea din cauza unui virus latente, care se reactiveaza, sau poate fi reinfectare de la un partener nou sau anterior.

Prezenta altor infectii, cum ar fi Chlamydia trachomatis sau HIV, amplifica riscul ca HPV sa ramana persistent si sa avanseze spre leziuni precanceroase. Cei care traiesc cu HIV, datorita afectarii sistemului imunitar, sunt diagnosticati mai frecvent cu leziuni grave si au un risc mult mai ridicat de cancer cervical sau anal. [16, 17]

HPV la barbati

Infectia cu HPV este considerata cea mai frecventa boala cu transmitere sexuala din lume. Majoritatea barbatilor nu dezvolta nici un fel de simptome legate de infectia cu HPV, totusi la unii dintre acestia pot aparea veruci localizate pe penis, testicule, in zona anusului, in zona inghinala sau pe coapse, pe limba sau in cerul gurii [3]. 

In legatura cu infectia HPV la barbati s-a demonstrat ca:

• Este responsabila de peste 90% dintre cazurile de cancer anal;
• Este responsabila de peste 60% dintre cazurile de cancer penian;
• Este responsabila de aproximativ 70% dintre cazurile de cancer orofaringian [4].

Pentru ca nu exista teste de diagnostic specifice pentru infectia HPV la barbati si pentru ca simptomele HPV la barbati sunt, adesea, absente, recomandarea in tarile occidentale este ca baietii sa fie vaccinati impotriva HPV.

HPV la femei

Infectia cu HPV este foarte raspandita, inclusiv in cazul femeilor; se estimeaza ca 80% dintre femei vor intra in contact cu Papilloma virusul in decursul vietii. Tulpinile de HPV cu risc oncogen inalt sunt responsabile pentru 3% din totalul cazurilor de cancer diagnosticate la femei si pentru peste 70% din cazurile de cancer de col uterin [4]. 

Infectia cu HPV poate determina aparitia de negi in zona genitala sau orala. Desi incidenta cancerului orofaringian produs de HPV este mai mica la femei decat la barbati, nici ele nu sunt ferite de modificari tumorale orale, vulvare, vaginale sau anale. 

Infectia cu HPV in sarcina

Infectia HPV nu modifica sansele unei femei de a ramane insarcinata, dar poate avea un impact negativ:

• Poate determina aparitia de modificari cervicale pe perioada sarcinii, care este una de relativa imunosupresie pentru mama;
• Poate determina aparitia de veruci care cresc si sangereaza, hormonii asociati sarcinii creand un mediu favorabil dezvoltarii acestora;
• Poate impune efectuarea unei cezariene;
• Poate determina infectarea bebelusului in timpul nasterii vaginale [5]. 

Care sunt simptomele infectiei cu virusul HPV

Dupa cum am vazut, de cele mai multe ori organismul este capabil sa elimine singur infectia cu HPV, inainte de aparitia verucilor. De aceea, cand e vorba despre HPV, simptome sunt rareori prezente. Totusi, in unele cazuri, acestea vegetatiile isi fac aparitia, cu aspect si localizare diferite in functie de tipul de HPV implicat [2]. 

Vegetatii veneriene genitale

Verucile genitale au un aspect aplatizat, cu aspect conopidiform. La femei, aceste papiloame genitale sunt localizate in principal la nivelul vulvei, dar pot aparea si in zona anusului, a cervixului si pe peretii vaginului [1].

La barbati, vegetatiile veneriene genitale sunt localizate in principal pe penis si scrot sau in jurul anusului. 

La ambele sexe, verucile genitale se pot localiza si in interiorul sfincterului anal, nu numai la exterior, fiind mai greu de observat in acest caz. Statistic, 1 din 100 adulti activi din punct de vedere sexual au vegetatii veneriene genitale [1].

Veruci comune

Verucile comune au aspectul unor denivelari cu suprafata aspra, cel mai adesea localizate pe maini si degete. De cele mai multe ori pacientii se plang doar de aspectul inestetic, dar localizarea face ca verucile comune sa fie susceptibile la ranire si sangerare, putand deveni dureroase [1]. 

Veruci plane

Acest tip de negi sunt doar putin reliefati,cu suprafata plana. Pot aparea in orice zona a corpului, dar statistic vorbind, la copii sunt mai frecventi pe fata, la barbati apar in zona barbii, iar la femei pe picioare [1].

Veruci plantare

Verucile plantare au un aspect caracteristic: sunt dure, cu aspect granular si se localizeaza intotdeauna in zona calcaielor sau la baza degetului mare de la picior. Din cauza acestor localizari, sunt dureroase si incomode, astfel ca se solicita frecvent indepartarea lor chirurgicala sau prin alte metode [1].

Diferențe între simptomele infectiei cu virusul HPV la femei și la bărbați

Prezenta vizibila a negilor genitali

• Femei: negii genitali pot aparea pe vulva, in vagin, in jurul colului uterin sau in zona anusului. Leziunile sunt adesea plate sau in forma de "conopida" si uneori nu provoaca disconfort.
• Barbati: negii apar frecvent pe penis, scrot sau in zona anusului. La fel ca la femei, pot fi asimptomatici, dar uneori provoaca mancarimi sau senzatie de jena. [13]

Cancerul asociat HPV: tipuri si riscuri

• Femei: infectiile persistente cu HPV pot duce in timp la modificari precanceroase la nivelul colului uterin, care — netratate — pot evolua spre cancer de col uterin. Screeningul femeilor cu test Babes-Papanicolau (Pap) si testare HPV este esential pentru depistare timpurie.
• Barbati: HPV este asociat cu riscul de cancer penian, anal si orofaringian (la nivelul gatului/gurii). Rata cancerului orofaringian HPV-pozitiv este in crestere, mai ales la barbati. Nu exista screening standardizat pentru HPV la barbati. [14]

Testare si depistare

• Femei: exista metode de screening eficiente – testul Pap (Babes-Papanicolau) si testul HPV. Acestea permit detectarea timpurie a leziunilor ce pot evolua spre cancer.
• Barbati: nu exista teste de rutina pentru HPV. Infectiile sunt adesea descoperite doar atunci cand apar negi vizibili sau complicatii. Screeningul anal este rar recomandat doar in cazuri cu risc crescut (ex. barbati HIV-pozitivi).

Prevalenta si transmisie

• Infectia HPV este extrem de comuna la ambele sexe; majoritatea persoanelor vor fi infectate la un moment dat, de obicei fara simptome.
• Studiile recente arata ca HPV oral, in special tulpina 16, este semnificativ mai frecvent intalnita la barbati decat la femei, ceea ce poate explica si incidenta mai mare a cancerului orofaringian la barbati. [15]

Atat fetele, cat si baietii pot beneficia de protectie prin vaccinarea HPV, care este recomandata inainte de debutul vietii sexuale. Vaccinul previne majoritatea cazurilor de infectie cu tulpini cu risc ridicat si reduce semnificativ riscul aparitiei leziunilor precanceroase sau a cancerelor.

Cum poate fi diagnosticata infectia cu virusul HPV

Uneori, infectia cu HPV poate determina aparitia de veruci, caz in care diagnosticul este usor de stabilit. Dar, in majoritatea cazurilor, infectia cu HPV este asimptomatica, astfel ca trece neobservata. Din pacate, nu exista nici un test HPV la farmacie, care ar putea sa te ajute sa afli daca ai fost sau nu infectat. 

Testarea pentru HPV decurge diferit in cazul barbatilor si al femeilor.

Testarea HPV pentru femei

Conform ghidurilor internationale de medicina preventiva, femeile ar trebui sa faca primul test Babes-Papanicolau la varsta de 21 ani, indiferent daca sunt sau nu active din punct de vedere sexual.

Femeile cu varste intre 21 si 29 ani ar trebui sa faca un test Babes-Papanicolau la fiecare 3 ani.

Femeile cu varste intre 30 si 65 ani ar trebui sa faca una dintre urmatoarele:

• Un test Babes-Papanicolau la fiecare 3 ani, sau
• Un test de identificare HPV la fiecare 5 ani (este un test de screening care identifica tulpinile HPV cu risc oncogen inalt), sau
• Sa faca un test Babes-papanicolau si un test HPV la fiecare 5 ani [5].

In unele situatii, medicul poate recomanda efectuarea testului Babes-Papanicolau mai frecvent, sau poate solicita si investigatii suplimentare, de tipul colposcopiei. 

Identificarea precoce a HPV la femei este esentiala pentru prevenirea mortalitatii datorata cancerului de col uterin.

Testarea HPV pentru barbati

Testele ADN pentru serotiparea HPV sunt disponibile exclusiv pentru femei; in prezent nu exista nici un test oficial pentru HPV la barbati. Screeningul pentru cancer oral, anal sau penian nu este recomandat.

In unele situatii ( contacte sexuale anale si infectia cu HIV) medicul poate recomanda efectuarea unui test Papanicolau anal pentru identificarea HPV la barbati [7].

Avand in vedere faptul ca peste 4 din 10 cazuri de cancer determinat de HPV apare la barbati si luand in calcul absenta unui test destinat lor, vaccinarea impotriva HPV este puternic recomandata si in cazul baietilor. Vaccinul impotriva HPV a trecut printr-un protocol riguros de testare si a fost aprobat inca din anul 2009 pentru prevenirea cancerului asociat HPV la barbati. Este foarte important de mentionat ca din luna decembrie 2023, vaccinarea impotriva HPV este gratuita pentru fete si baieti cu varste cuprinse intre 11 si 18 ani.

Testarea pentru barbati in centre specializate

Pentru barbati nu exista un test de screening de rutina pentru HPV, asa cum am mentionat si mai sus, dar in anumite situatii, cum ar fi la pacientii HIV-pozitivi sau cei cu risc crescut, medicii pot recomanda testarea anala pentru HPV. Aceasta seamana cu un test Babes-Papanicolau, dar se face la nivel anal: se recolteaza celule cu o periuta speciala, care sunt apoi analizate pentru a depista infectia si eventualele leziuni precanceroase. Este o metoda importanta mai ales pentru depistarea cancerului anal, care are incidenta mai mare la barbatii HIV-pozitivi.

Testul Babes-Papanicolau

Testul Babes-Papanicolau este considerat cea mai fiabila metoda de screening in cazul cancerului de col uterin. Practic, cu ajutorul unei periute speciale, medicul recolteaza celule de suprafata din interiorul colului uterin, care sunt apoi examinate la microscop in cautare de anomalii celulare.

Exista un sistem de comunicare a rezultatelor care evalueaza existenta unei inflamatii sau a unor anomalii celulare care pot indica o faza pre-canceroasa:

• ASCUS - modificari ale celulelor epiteliului scuamos: rezultat comun care se asociaza in proportie de peste 50% cu existenta unei tulpini HPV cu risc inalt oncogen. Se repeta testarea dupa 4- 6 luni sau se efectueaza colposcopia si testarea HPV;
• L-SIL – leziune intraepiteliala scuamoasa de grad scazut; se recomanda repetarea testului Babes-Papanicolau in termen de 6 - 9 luni;
• H-SIL - leziune intraepiteliala scuamoasa de grad inalt; necesita colposcopie, biopsie si examen histopatologic;
• AGC - anomalii ale epiteliului glandular; se executa chiuretaj de col si examen histopatologic [8].

Testul HPV

Testul HPV este un test genetic menit sa confirme infectia cu HPV si sa identifice tulpina careia ii apartine agentul patogen. Serotiparea urmareste identificarea serotipurilor inalt patogene, acestea fiind de interes in practica medicala [5].

Conduita terapeutica ulterioara se adapteaza la rezultatul obtinut la testarea HPV.

Colposcopia

Colposcopia este o investigatie care permite o examinare mai atenta a cervixului, vaginului si vulvei in cazul in care rezultatul testului Babes-Papanicolau este anormal. 

Investigatia consta in examinarea cu un instrument de tip lupa a mucoasei, inainte si dupa aplicarea unei solutii de acid acetic. Disconfortul este minim, manifestat sub forma unei senzatii de arsura dupa aplicarea solutiei. 

In functie de observatiile facute, medicul poate decide sa recolteze o biopsie. In acest caz, este recomandata administrarea unui anestezic local [9].

Testarea ADN HPV (PCR)

Aceasta metoda foloseste tehnologia PCR (reactia de polimerizare in lant) pentru a detecta direct fragmente de ADN viral din celulele recoltate (de obicei din colul uterin, dar si din alte zone). Avantajul este sensibilitatea foarte mare, poate identifica prezenta virusului chiar si atunci cand cantitatea sa este extrem de mica, inainte sa apara modificari vizibile la testul Babes-Papanicolau. In plus, testul poate arata si ce tip de HPV este prezent (de exemplu, daca e o tulpina cu risc oncogen ridicat, precum HPV 16 sau 18).

Teste noi (biomarkeri precum p16/Ki67)

In ultimii ani au aparut teste moderne care cauta nu doar prezenta virusului, ci si daca acesta a inceput sa produca modificari periculoase in celule. Doi dintre cei mai importanti biomarkeri sunt p16 si Ki67. In mod normal, aceste proteine nu ar trebui sa fie exprimate impreuna in aceeasi celula. Atunci cand testul arata prezenta lor concomitenta, este un semnal ca virusul afecteaza ciclul celular si ca exista un risc crescut ca leziunile sa evolueze spre precancer. Aceste teste ii ajuta pe medici sa decida daca este nevoie de tratament imediat sau doar de monitorizare atenta. [18]

Tratamentul HPV

Cand se discuta despre HPV si tratament, acesta se adapteaza la localizarea HPV.

De cele mai multe ori nu este necesar nici un tratament pentru verucile cauzate de infectia cu HPV, ele disparand de la sine, mai ales la copii. In cazul adultilor se poate apela la diverse creme sau la tehnici chirurgicale pentru indepartarea vegetatiilor care determina disconfort [3].

Tratamentul pentru infectia cu HPV la nivel cervical include mai multe tipuri de interventii, in functie de rezultatele investigatiilor efectuate. Leziunile precanceroase trebuie indepartate fie prin crioexcizie, excizie chirurgicala, conizatie si asa mai departe. Tehnica folosita este aleasa de medic in functie de aspectul clinic [9]. 

HPV si riscul de cancer de col uterin

Cele mai multe dintre infectiile cu HPV sunt eliminate de catre imunitatea naturala a organismului in termen de aproximativ 12 luni. Totusi, in aproximativ 10% din cazuri, infectia cu HPV la nivelul colului uterin devine persistenta, ceea ce le expune pe aceste femei la a dezvolta cancer cervical [2]. 

Desi peste 90% dintre cancerele cervicale sunt produse de tulpinile inalt oncogene ale HPV, procentul femeilor cu infectie persistenta care ajung sa dezvolte cancer este mic. Testele de screening efectuate corect permit identificarea unor potentiale leziuni in stadiu incipient si tratarea lor adecvata, stiut fiind ca dureaza pana la 10 ani de la infectie pana la aparitia modificarilor celulare locale [7].

HPV si riscul de cancer vaginal

Cancerul vaginal apare in special la femeile cu varsta mai mare de 40 ani si are etiologie variata, incriminate fiind unele substante chimice, iritantii, consumul cronic de alcool, virusul imunodeficientei umane si virusul HPV. 

Fiind vorba despre o boala plurifactoriala, este dificil de stabilit cat din riscul de a dezvolta cancer vaginal se datoreaza exclusiv infectiei HPV, dar aceasta joaca, fara indoiala, un rol important [10].

HPV și fertilitatea

Infectia cu HPV si leziunile de tip CIN nu blocheaza, in sine, capacitatea de a ramane insarcinata. Dupa tratament, majoritatea femeilor pot obtine o sarcina si o duc la termen. Exista totusi riscuri mici, dar posibile, precum ingustarea colului uterin dupa proceduri excizionale, care pot crea uneori dificultati la conceptie sau la dilatarea colului in travaliu. Medicul evalueaza mereu beneficiul tratamentului pentru a preveni cancerul si, in acelasi timp, pentru a proteja planurile de fertilitate. [19]

Procedurile excizionale pe col, precum LEEP sau conizatia, pot creste usor riscul de nastere prematura, ruptura prematura a membranelor si greutate mica la nastere, iar riscul creste odata cu adancimea si volumul tesutului indepartat. Conizatia cu bisturiu rece are, in general, risc mai mare decat LEEP, iar metodele ablative par sa aiba risc obstetrical mai mic, dar si o probabilitate mai mare de recidiva a leziunilor. Un studiu mare publicat in 2024 a aratat ca, la femeile cu CIN2, riscul de prematuritate a fost similar intre supraveghere activa si LEEP realizat imediat, insa LEEP intarziat a fost asociat cu risc mai mare, probabil prin excizii mai mari datorate progresiei leziunii. [20]

Spune-i medicului daca iti doresti copii curand. In multe cazuri se poate alege tratamentul minim necesar si se poate limita adancimea exciziei, iar pentru CIN2 la unele paciente tinere se poate lua in calcul supravegherea atenta. Dupa tratament, multe echipe recomanda o perioada de asteptare inainte de a incerca o sarcina si, in sarcina, monitorizarea lungimii colului cu ecografie, cu progesteron sau cerclaj la cazuri selectate. Vaccinarea HPV inainte de sarcina ramane cea mai buna protectie impotriva reinfectiei si a leziunilor noi, iar unele analize sugereaza ca vaccinarea dupa tratament poate reduce recidivele si astfel nevoia de reinterventii, desi exista studii cu rezultate discordante. Discutia personalizata cu ginecologul te ajuta sa echilibrezi prevenirea cancerului cu protejarea sarcinilor viitoare.

Prevenirea infectiei cu HPV

Avand in vedere ca infectia cu HPV este atat de raspandita, prevenirea este extrem de dificila. Recomandarea specialistilor este de stimulare a imunitatii, astfel incat organismul sa elimine pe cale naturala virusul. Exista o mare varietate de produse pentru prevenirea si tratarea verucilor, eliberate fara prescriptie medicala, dar este intotdeauna cel mai bine sa consulti medicul inainte de a le achizitiona. 

Cea mai eficienta metoda de lupta impotriva complicatiilor generate de tulpinile cu risc oncologic inalt este vaccinarea.

Vaccin impotriva infectiei cu HPV

De la 1 octombrie 2025, vaccinul anti-HPV va fi asigurat gratuit pentru fetele si baietii cu varsta cuprinsa intre 11 si 26 de ani, prin Programul National de Vaccinare (PNV). 

Exista trei tipuri de vaccinuri disponibile:

• Vaccinul bivalent – protejeaza impotriva tulpinilor HPV 16 si 18, responsabile pentru majoritatea cazurilor de cancer de col uterin.
• Vaccinul tetravalent – ofera protectie atat impotriva tulpinilor 16 si 18, cat si impotriva 6 si 11, responsabile pentru aproximativ 90% dintre verucile genitale.
• Vaccinul nonavalent – are spectrul cel mai larg, acoperind tulpinile 16, 18, 6, 11, 31, 33, 45, 52 si 58. Acesta este cel folosit si in Romania pentru campaniile nationale de vaccinare, fiind considerat cel mai eficient in prevenirea cancerelor asociate HPV.

Schema de vaccinare depinde de varsta:

• pentru copiii si adolescentii intre 11 si 14 ani sunt necesare 2 doze, administrate la un interval de 6-12 luni;
• pentru persoanele cu varsta de 15 ani si peste sunt recomandate 3 doze, pentru a asigura o imunitate completa.

Alte metode de preventie

Exista si alte metode prin care poti preveni consecintele grave ale infectiei cu HPV. Printre acestea se numara:

• Screeningul corect;
• Implicarea in relatii monogame si evitarea sexului cu parteneri ocazionali;
• Utilizarea corecta a prezervativului poate reduce riscul de infectie, dar nu il poate elimina;
• Acordarea atentiei cuvenite starii generale de sanatate a organismului printr-o dieta variata, exercitiu fizic regulat si, cand medicul recomanda, administrarea de suplimente alimentare adecvate;
• Consultul medical de specialitate la aparitia primelor simptome care pot sugera infectia cu HPV [1].

Prin simpla vaccinare, unele tari au obtinut o reducere cu peste 90% a numarului de cazuri de cancer asociat infectiei cu HPV. Deciziile corecte legate de sanatate si preventie iti pot salva viata!

Bibliografie:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hpv-infection/diagnosis-treatment/drc-20351602 afisat la 23.03.2022
2. https://www.cdc.gov/std/hpv/stdfact-hpv.htm afisat la 23.03.2022
3. https://www.healthline.com/health/human-papillomavirus-infection#tests afisat la 23.03.2022
4. https://www.nhs.uk/conditions/human-papilloma-virus-hpv/ afisat la 23.03.2022
5. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cervical-cancer
6. https://www.medicalnewstoday.com/articles/246670#prevention
7. https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/infectious-agents/hpv-and-cancer
8. https://www.cdt-babes.ro/articole/rezultate-test-babes-papanicolau.php
9. https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/colposcopy/about/pac-20385036#:~:text=Colposcopy%20 
10. https://www.cancer.org/cancer/vaginal-cancer/causes-risks-prevention/risk-factors.html 
11. https://www.cdc.gov/sti/about/about-genital-hpv-infection.html
12. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S147149142400131X?
13.  https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hpv-infection/symptoms-causes/syc-20351596? 
14. https://www.verywellhealth.com/human-papillomavirus-infection-symptoms-8635037? 
15. https://time.com/4983675/human-papillomavirus-oral-hpv/
16.  https://www.verywellhealth.com/my-partner-has-hpv-now-what-3132707
17. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7647780/? 
18. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1048891X24162093 
19. https://www.acog.org/womens-health/faqs/loop-electrosurgical-excision-procedure
20. https://www.bmj.com/content/354/bmj.i3633?