Atelectazie: cauze, simptome, tratament

Ce este atelectazia pulmonara?

Atelectazia este o afectiune care apare atunci cand micii saculeti plini de obicei cu aer (alveolele pulmonare) se dezumfla sau, in anumite cazuri, se umplu cu lichid alveolar. La nivelul alveolelor, are loc schimbul de gaze si sangele se oxigeneaza, urmand ca apoi sa transporte oxigenul catre tesuturile care au nevoie de el. Daca alveolele nu primesc suficient aer pentru a se umfla sau se exercita prea multa presiune asupra acestora, apare atelectazia, care poate afecta doar o parte sau intregul plaman.

Afectiunea poate fi de mai multe tipuri, insa putem identifica trei categorii principale. Atelectazia compresiva apare atunci cand se aplica presiune asupra plamanului, de catre diverse fluide, aer, sange sau o tumora. Urmatoarea este cea obtruziva sau resorbtiva, in care are loc schimbul de gaze, insa nu poate patrunde aer nou in alveole, de obicei din cauza unui blocaj. Astfel, are loc dezumflarea alveolelor. Ultima categorie este atelectazia de contractie, care apare atunci cand se formeaza tesut cicatricial pe suprafata plamanilor.

Putem identifica si alte tipuri in functie de particularitatile modului in care sunt afectate alveolele. Uneeori, la nou-nascuti si la alte persoane cu afectiuni respiratorii, poate aparea un tip mai rar de atelectazie cauzata de o cantitate insuficienta de proteine in tesutul pulmonar, care previne afectarea alveolelor.

Cauzele atelectaziei

Cauze obstructive

Blocarea cailor respiratorii reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze. De exemplu, dupa o operatie abdominala, respiri superficial din cauza durerii si nu tusesti eficient. Secretiile se acumuleaza, formeaza dopuri de mucus si blocheaza bronhiile.

Copiii pot aspira accidental obiecte mici sau alimente. La adulti, tumorile bronsice pot ingusta sau obstrua caile aeriene. Inflamatiile severe produc secretii abundente si edem, ceea ce favorizeaza colabarea segmentului pulmonar situat dincolo de blocaj.

Cauze non-obstructive

Uneori, plamanul se colabeaza fara un obstacol intern. Lichidul acumulat in pleura sau aerul patruns in acest spatiu apasa tesutul pulmonar si il impiedica sa se destinda. Traumatismele toracice, interventiile chirurgicale sau tumorile din vecinatate pot avea acelasi efect.

La nou-nascutii prematuri, lipsa surfactantului determina inchiderea alveolelor. La adulti, fibroza pulmonara produce cicatrici care „trag” de tesut si reduc expansiunea normala.

Factori de risc

Fumatul afecteaza functia bronhiilor si creste riscul de acumulare a secretiilor. Repausul prelungit la pat, obezitatea, varsta inaintata si bolile respiratorii cronice, precum BPOC sau astmul, favorizeaza aparitia atelectaziei. Daca ai o interventie chirurgicala majora, discuta din timp cu medicul despre masurile preventive.

Simptomele atelectaziei

Formele mici pot trece neobservate si se descopera la o radiografie de rutina. Cand zona afectata este mai mare, apar simptome clare.

Respiri greu si simti lipsa de aer (dispnee). Ritmul respirator creste. Poate aparea tusea seaca sau productiva, in functie de cauza. Uneori simti durere in piept, mai ales la inspiratie profunda. Daca oxigenul din sange scade mult, buzele pot capata o nuanta albastruie.

Solicita ajutor medical imediat daca dificultatea de respiratie apare brusc, se agraveaza rapid sau se asociaza cu ameteala si confuzie.

Posibile complicatii

Atelectazia netratata favorizeaza infectiile pulmonare. Secretiile stagnante creeaza un mediu propice pentru bacterii, iar pneumonia poate aparea la scurt timp. In formele extinse, organismul nu primeste suficient oxigen si se poate instala insuficienta respiratorie.

In cazuri cronice, pot aparea bronsiectazii, adica dilatari permanente ale bronhiilor, care intretin infectii repetate. De aceea, evaluarea si tratamentul precoce reduc riscul de complicatii.

Diagnostic

Medicul incepe cu examinarea clinica. Asculta plamanii cu stetoscopul si poate observa diminuarea murmurului respirator intr-o anumita zona.

Radiografia toracica reprezinta investigatia uzuala si evidentiaza zonele colabate. Tomografia computerizata ofera detalii suplimentare si poate identifica o eventuala tumora sau acumulare de lichid. In unele situatii, medicul recomanda bronhoscopie, procedura prin care introduce un tub subtire cu camera video in bronhii pentru a vedea si, daca este necesar, pentru a indeparta un obstacol.

Pulsoximetria masoara saturatia de oxigen printr-un senzor aplicat pe deget. Gazometria arteriala evalueaza exact nivelurile de oxigen si dioxid de carbon din sange.

Tratament

Planul terapeutic depinde de cauza si de gravitate. Medicul stabileste conduita potrivita dupa evaluarea completa.

In multe cazuri, administreaza oxigen suplimentar pentru a mentine valori normale in sange. Terapia respiratorie ajuta la redeschiderea alveolelor. Exercitiile de respiratie profunda si utilizarea unui spirometru de stimulare sustin recuperarea, mai ales dupa operatii. Mobilizarea precoce si tusea controlata contribuie la eliminarea secretiilor.

Fizioterapia respiratorie include tehnici de drenaj postural si percutie toracica. Pentru administrarea tratamentului inhalator, medicul poate recomanda utilizarea unor nebulizatoare, dispozitive care transforma solutiile in aerosoli usor de inhalat. In anumite afectiuni asociate, specialistul poate indica terapii cu bronhodilatatoare sau solutii pentru nebulizare, cum este o solutie hipertonica, pentru fluidificarea secretiilor. Nu utiliza aceste produse fara recomandare medicala, deoarece pot exista contraindicatii si reactii adverse.

Daca bronhia este blocata de un corp strain sau de un dop de mucus, medicul il poate indeparta prin bronhoscopie. In cazul acumularii de lichid in pleura, poate monta un dren pentru evacuare.

Prevenire

Pentru a preveni acest fenomen in urma interventiilor chirurgicale, pacientii sunt incurajati sa faca exercitii de respiratie pentru a evita acumularea de mucus. Persoanele care sufera de afectiuni ce cresc gradul de risc ar trebui sa urmeze indicatiilor specialistilor si sa primeasca un tratament potrivit. De asemenea, orice obiceiuri nocive care ar putea fi daunatoare (fumatul) ar trebui oprite. Copiii trebuie supravegheati in permanenta, pentru a nu inhala obiecte mici care sa ajunga sa obstructioneze caile respiratorii.

Atelectazia este o afectiune ce poate fi asociata cu un disconfort pronuntat si cu riscuri majore. Diagnosticarea corecta si timpurie este esentiala pentru a implementa tratamentul adecvat si a minimiza complicatiile. Atentie! Acest articol are doar scop informativ. Pentru a urma un tratament potrivit si pentru un diagnostic corect, ia legatura cu un specialist si respecta doar indicatiile acestuia. 

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse bibliografice

1. Grott, Kelly, et al. “Atelectasis.” StatPearls, StatPearls Publishing, 26 Feb. 2024. NCBI Bookshelf. NCBI Bookshelf – Atelectasis. (accesat la 8.09.2026)
2. Liao, Bucheng, et al. “Effect of Ultrasound-Guided Lung Recruitment to Reduce Pulmonary Atelectasis after Non-Cardiac Surgery under General Anesthesia: A Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials.” Perioperative Medicine, vol. 13, 2024, article 23. PubMed (accesat la 8.09.2026)
3. Restrepo, Ruben D., and Jonathan Braverman. “Current Challenges in the Recognition, Prevention and Treatment of Perioperative Pulmonary Atelectasis.” Expert Review of Respiratory Medicine, vol. 9, no. 1, 2015, pp. 97–107. PubMed(accesat la 8.09.2026)

Intrebari frecvente