Astmul bronsic: cauze, simptome, tratament

25. 11. 2021 · Farmacistul Dr.Max · 12 minute de citit

Astmul bronsic este o afectiune care poate afecta deopotriva copiii si persoanele adulte. In cele ce urmeaza, va prezentam cauzele, simptomele de astm bronsic si metodele de tratament. 

Ce este astmul bronsic 

Astmul este o afectiune cronica cu un caracter inflamator in care caile respiratorii se ingusteaza, producandu-se concomitent aglomerari de mucus. Acest lucru poate face respiratia dificila si poate declansa episoade de tuse, o respiratie suieratoare.


Pentru unele persoane, astmul reprezinta o problema minora. Pentru alte persoane poate fi o problema majora care interfereaza cu activitatile zilnice si poate duce la un atac de astm care pune viata in pericol.


Astmul nu poate fi vindecat, dar simptomele sale pot fi controlate. Deoarece manifestarile afectiunii pot varia in timp, este important sa comunicati cu medicul specialist pentru a  urmari semnele si simptomele si pentru a ajusta tratamentul.

Tipuri de astm bronsic 

Astm alergic

Alergenii contribuie la aparitia acestui tip de astm, care este de cele mai multe ori o afectiune sezoniera. Astmul alergic, extrinsec, poate fi declansat de:

  • contactul cu parul de animale de companie,
  • mancare,
  • mucegai,
  • polen,
  • pulberi de praf. 

Astm non-alergic

Iritantii din aer care nu au legatura cu alergiile contribuie la aparitia acestui tip de astm. Astmul nonalergic, intrinsec,  poate fi declansat de:

  • lemn ars,
  • fum de tigara,
  • aer rece,
  • aer poluat,
  • boli virale,
  • odorizante,
  • produse de curatenie de uz casnic,
  • parfumuri. 

Astmul copilariei 

Manifestarile astmului la copii variaza ca durata, ca forta de manifestare sau ca frecventa de aparitie. Acest tip de astm se manifesta prin:

  • tuse, in special noaptea,
  • respiratie suieratoare,
  • respiratie dificila(dispnee),
  • senzatie de constrictie, apasare sau durere in piept la respiratie. 

Nu este obligatoriu ca un copil sa aiba toate aceste simptome in acelasi timp, el poate sa aiba simptome diferite in momente diferite de la debutul bolii. Simptomele pot varia de la un episod de astm la altul, fiind blande in timpul unui episod si severe in timpul altui episod.

Astm ocupational

Astmul profesional este un tip de astm datorat unor factori declansatori ocupationali care se manifesta in diferite industrii si in agricultura precum:

  • pulberi de praf,
  • coloranti,
  • gaze si fum,
  • produse chimice industriale,
  • proteine animale,
  • latex de cauciuc.

Bronhoconstrictie indusa de efort

Bronhoconstrictia indusa de exercitii fizice afecteaza de obicei persoanele in cateva minute de la inceperea activitatii fizice si pana la 10 pana la 15 minute dupa efectuarea acesteia. Pana la 90% dintre persoanele cu astm se confrunta cu bronhoconstrictia indusa de efort.

Astm indus de aspirina

Astmul indus de aspirina numit si boala respiratorie exacerbata de aspirina reprezinta o forma grava a afectiunii. Acest tip de astm se declanseaza odata cu administrarea de aspirina sau un alt AINS, cum ar fi naproxen sau ibuprofen.

Simptomele pot aparea in cateva minute sau ore. Aproximativ 9% dintre persoanele cu astm sufera si de astm indus de aspirina. De obicei, afectiunea se dezvolta brusc la adultii cu varste cuprinse intre 20 si 50 de ani.

Astm nocturn

In cazul acestui tip de astm, simptomele se agraveaza pe durata noptii.

Astmul nocturn este indus de contactul cu:

  • par de animale de companie,
  • excremente de gandaci,
  • acarieni.

Atentie! Ciclul natural de somn al organismului poate declansa astmul nocturn.

Astm cu variante de tuse

Astmul cu variante de tuse nu prezinta simptome clasice de astm. Se caracterizeaza printr-o tuse persistenta, uscata. Daca nu este tratat, acest tip de astm poate produce crize de astm.

Cauzele astmului bronsic 

Desi astmul este deosebit de frecvent la copii, multe persoane nu dezvolta astm pana la o varsta adulta. Nu a fost identificata o cauza certa de declansare a afectiunii, insa studiile de specialitate au evidentiat rolul unor factori de risc precum:

  • factori genetici,
  • antecedente de infectii virale,
  • igiena excesiva la bebelusi - atunci cand bebelusii nu sunt expusi la suficiente bacterii in primele luni si ani, sistemul lor imunitar nu devine suficient de puternic pentru a lupta impotriva astmului si a altor afectiuni alergice,
  • conditii de sanatate, cum ar fi infectiile respiratorii;
  • activitate fizica,
  • iritanti de mediu,
  • alergeni,
  • emotii intense,
  • conditii meteorologice extreme,
  • acarieni,
  • anumite medicamente, inclusiv aspirina sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).

Simptomele de astm bronsic 

Simptomele astmului variaza de la o persoana la alta. Este posibil ca o persoana sa manifeste rar atacuri de astm, sa aiba simptome numai in anumite momente sau tot timpul. 

Semnele si simptomele astmului includ:

  • dificultati de respiratie,
  • respiratie suieratoare la expiratie, care este un semn comun de astm la copii,
  • probleme cu somnul cauzate de dificultati de respiratie, tuse sau respiratie suieratoare,
  • tuse sau atacuri de tuse,
  • dificultatea de a vorbi,
  • anxietate sau panica,
  • oboseala,
  • dureri in piept,
  • respiratie rapida,
  • infectii frecvente,
  • probleme cu somnul. 

Semnele de agravare a afectiunii includ:

  • dificultate crescuta de a respira, masurata cu un dispozitiv utilizat pentru a verifica cat de bine functioneaza plamanii (debitmetru de varf),
  • necesitatea de a utiliza mai des un inhalator.

Diagnosticarea astmului bronsic 

Medicul specialist va efectua un examen fizic pentru a exclude alte conditii de sanatate posibile, cum ar fi o infectie respiratorie sau o boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC). 

Desi astmul poate aparea la orice varsta, astmul pediatric afecteaza in mod specific copiii, iar astmul cu debut adult nu apare pana la varsta adulta.

Medicul va determina tipul de astm de care sufera persoana pentru a stabili un tratament adecvat.

Medicul va utiliza o varietate de criterii pentru a determina daca simptomele sunt rezultatul astmului.

Urmatoarele etape sunt parcurse pentru diagnosticarea astmului: 

  • Istoricul de sanatate. Daca aveti membri ai familiei cu tulburare de respiratie, riscul este mai mare.
  • Examen fizic. Medicul va asculta respiratia cu un stetoscop. De asemenea, vi se poate da un test cutanat pentru a cauta semne ale unei reactii alergice, cum ar fi urticarie sau eczeme. Alergiile cresc riscul de astm.
  • Teste de respiratie. Testele functiei pulmonare masoara fluxul de aer in si din plamani.

Atentie! Medicii nu efectueaza de obicei teste de respiratie la copiii cu varste sub 5 ani.

Teste pentru masurarea functiei pulmonare:

  • Spirometrie. Acest test estimeaza ingustarea tuburilor bronsice prin verificarea a cat de mult aer puteti expira dupa o respiratie adanca si cat de repede puteti respira.
  • Debit de varf. Un debitmetru de varf este un aparat medical simplu care masoara cat de greu puteti respira. Mai mici decat de obicei, valorile debitului de varf sunt un semn ca plamanii dumneavoastra nu functioneaza normal. 
  • Testele functiei pulmonare se efectueaza adesea inainte si dupa ce vi s-a administrat un medicament pentru a va deschide caile respiratorii numit bronhodilatator. Daca functia pulmonara se imbunatateste cu ajutorul unui bronhodilatator, atunci este posibil sa suferiti de astm. 

Teste suplimentare

Alte teste pentru diagnosticarea astmului includ:

  • Teste imagistice. O radiografie toracica poate ajuta la identificarea oricaror anomalii structurale sau boli care pot provoca sau agrava probleme de respiratie.
  • Testarea alergiei. Testele de alergie pot fi efectuate printr-un test cutanat sau un test de sange. Ei va spun daca sunteti alergic la animale de companie, praf, mucegai sau polen. 
  • Dozarea sau masurarea oxidului nitric in aerul expirat. Acest test masoara cantitatea de oxid nitric din respiratia. Atunci cand caile respiratorii sunt inflamate, un semn de astm,  se inregistreaza un nivel ridicat de oxid nitric.

Cum se manifesta o criza de astm bronsic 

Monitorizati-va respiratia. Puteti invata sa recunoasteti semnele de avertizare ale unui atac iminent, cum ar fi tuse usoara, respiratie suieratoare sau dificultati de respiratie. 

Totusi, functia pulmonara poate scadea inainte de a observa orice semne sau simptome, asadar, masurati in mod regulat si inregistrati fluxul de aer de varf cu un debitmetru de varf acasa. 

Semnele unei crize de astm pot include:

  • tuse,
  • respiratie suieratoare,
  • dificultatea de a dormi,
  • dureri in piept,
  • oboseala. 

Atentie! Daca simptomele se agraveaza sau nu se amelioreaza cu ajutorul unui inhalator, trebuie sa solicitati tratament medical imediat.

De asemenea, trebuie sa solicitati ajutor medical de urgenta daca manifestati simptome precum:

  • dificultati severe de respiratie,
  • confuzie,
  • buze palide,
  • ameteala,
  • dificultatea de mers pe jos sau de vorbit,
  • buze sau unghii albastre.

Primul ajutor intr-o criza de astm bronsic 

Identificati si tratati atacurile din timp. Daca actionati rapid, este mai putin probabil sa aveti un atac sever.

Cand masuratorile debitului de varf scad si va avertizeaza cu privire la un atac din sens opus, luati medicamentele conform instructiunilor. De asemenea, opriti imediat orice activitate care ar fi putut declansa atacul. Daca simptomele nu se amelioreaza, solicitati ajutor medical de urgenta.

Daca va aflati in prezenta unei persoane care are un atac de astm spuneti-i sa se aseze in pozitie verticala si ajutati persoana sa foloseasca inhalatorul sau nebulizatorul. Verificati instructiunile pentru a va asigura ca stiti cate pufuri de medicamente sunt necesare in cazul unui atac.

Daca simptomele persista mai mult de 20 de minute si o a doua runda de medicamente nu ajuta, solicitati asistenta medicala de urgenta.

Posibile complicatii 

Complicatiile astmului includ:

  • semne si simptome care interfereaza cu somnul, munca si alte activitati,
  • ingustare permanenta a tuburilor care transporta aer spre si de la plamani (tuburi bronsice), care afecteaza cat de bine puteti respira,
  • spitalizari pentru atacuri severe de astm,
  • efectele secundare ale utilizarii pe termen lung a unor medicamente pentru a stabiliza astmul sever. 

Tratamentul pentru astm bronsic 

In functie de frecventa si gravitatea manifestarilor, astmul poate fi clasificat ca:

  • Intermitent - majoritatea oamenilor au acest tip de astm, care nu interfereaza cu activitatile zilnice. simptomele sunt usoare, durand mai putin de 2 zile pe saptamana sau 2 nopti pe luna.
  • Usor persistent - simptomele apar mai mult de doua ori pe saptamana, dar nu zilnic  si pana la 4 nopti pe luna.
  • Moderat persistent - simptomele apar zilnic si cel putin 1 noapte in fiecare saptamana. Manifestarile pot limita unele activitati zilnice.
  • Sever persistent - simptomele apar de mai multe ori in fiecare zi si cele mai multe nopti. Activitatile zilnice sunt extrem de limitate. 

Planurile de ingrijire se incadreaza in patru categorii primare:

  • medicamente cu actiune rapida,
  • medicamente de control pe termen lung,
  • o combinatie de medicamente cu actiune rapida si medicamente pe termen lung,
  • biologice, care se administreaza prin injectare sau perfuzie, numai pentru forme severe de astm.
     

Medicul recomanda un tratament sau o combinatie de tratamente bazate pe:

  • tipul de astm,
  • varsta,
  • manifestari.
     
  • Medicamente pentru astm cu actiune rapida

Conform protocolului medical aceste medicamente trebuie utilizate numai in cazul in care apar simptome de astm sau un atac de astm. Acestea au un efect rapid si ajuta persoana sa respire din nou.

Bronhodilatatoare - administrate pe cale orala sau injectate, bronhodilatatoarele sunt cel mai frecvent administrate cu un inhalator sau nebulizator

  • Medicamente pe termen lung pentru controlul astmului

Aceste medicamente sunt administrate zilnic pentru a ajuta la reducerea numarului si severitatea simptomelor de astm, dar nu gestioneaza simptomele imediate ale unui atac.

Medicamente pe termen lung de control al astmului includ:

  • Antiinflamatoare – se administreaza prin spray inhalator, corticosteroizi si alte medicamente antiinflamatoare
  • Anticolinergice – administrate in combinatie cu antiinflamatoare.
  • Bronhodilatatoare cu actiune indelungata - utilizate numai in asociere cu medicamente anti-inflamatorii astm.
  • Biologice – pentru cazuri severe,  functioneaza prin directionarea anticorpilor specifici din organism.
     
  • Termoplastia bronsica

Acest tratament foloseste un electrod pentru a se incalzirea cailor respiratorii din interiorul plamanilor. Aceasta procedura minim invaziva este efectuata de un medic in spital si dureaza de obicei aproximativ o ora. Termoplastia bronsica este destinata persoanelor cu astm sever si poate oferi ameliorarea simptomelor timp de pana la 5 ani.

Prevenirea astmului bronsic 

Desi nu sunt cunoscute cu exactitate cauzele declansatoare ale afectiunii, cercetatorii au formulat o serie de strategii de prevenire precum:

  • evitarea declansarii crizelor - evitarea substantelor chimice, mirosuri sau produse care au cauzat probleme de respiratie in trecut.
  • reducerea expunerii la alergeni -daca ati identificat alergeni, cum ar fi praful sau mucegaiul, care declanseaza un atac de astm, evitati mediile favorizante.
  • practicarea  imunoterapiei alergenice -  un tip de tratament care va poate ajuta sa va modificati sistemul imunitar.
  • administrarea unor medicamente preventive si suplimente alimentare. 

In plus fata de utilizarea medicamentelor de intretinere, puteti lua masuri in fiecare zi pentru a va ajuta sa va face mai sanatos si de a reduce riscul de atacuri de astm. Acestea includ:

  • O dieta mai sanatoasa - O alimentatie sanatoasa si echilibrata poate ajuta la imbunatatirea sanatatii generale.
  • Mentinerea unei greutati moderate - Astmul tinde sa se manifeste mai sever la persoanele cu exces de greutate si obezitate.
  • Renuntarea la fumat si evitarea mediilor expuse fumului de tigara - Iritantii precum fumul de tigara pot declansa astmul si pot creste riscul de BPOC.
  • Practicarea exercitiilor fizice in mod regulat - Activitatea poate declansa un atac de astm, dar exercitiile fizice regulate pot ajuta la reducerea riscului de probleme de respiratie.
  • Gestionarea stresului - Stresul poate fi un declansator pentru simptomele astmului. Stresul poate face oprirea unui atac de astm mai dificila.
  • Dieta echilibrata - Alimentele bogate in nutrienti sunt vitale pentru a ajuta la reducerea simptomelor, dar alergiile alimentare pot declansa simptome de astm. 

Concluzie

Astmul este o afectiune care inflameaza plamanii si face dificila respiratia. Poate afecta atat adultii, cat si copiii in diferite forme si cu diferite niveluri de severitate.

Exista diferite medicamente pentru tratarea astmului, printre cele mai utilizate fiind bronhodilatatoarele, care pot ajuta in gestionarea afectiunii pe termen scurt si pe termen lung. Totodata, schimbarea stilului de viata poate ajuta la reducerea frecventei crizelor de astm.

Referinte suplimentare

  1. Holland, Kimberly. “Asthma: Symptoms, Treatment, and Prevention.” Healthline,  2021, https://www.healthline.com/health/asthma, Accesat in 26.11.2021.
  2. Mayo Clinic. “Asthma.” Mayoclinic, 2021,  https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/asthma/symptoms-causes/syc-20369653, Accesat in 26.11.2021.
  3. Ratini, Melinda. “Asthma.” WebMd, 2021,  https://www.webmd.com/asthma/what-is-asthma, Accesat in 26.11.2021.
  4. World Health Organization. “Asthma.”, WHO, 2021, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/asthma, Accesat in 26.11.2021.
Farmacistul Dr.Max