Tulburari de somn: tipuri, simptome, cauze si optiuni de tratament

Ce sunt tulburarile de somn si cum se manifesta?

Tulburarile de somn includ afectiuni care modifica durata, calitatea sau ritmul somnului. Unele ingreuneaza adormirea, altele provoaca treziri frecvente sau somnolenta excesiva in timpul zilei. Exista si tulburari care afecteaza respiratia sau determina miscari involuntare in timpul noptii. Exemple de tulburari de somn sunt: insomnia, sindromul picioarelor nelinistite, apneea de somn obstructiva. 

O noapte slaba nu indica automat o problema medicala. Medicii discuta despre tulburare de somn atunci cand dificultatile apar de cel putin trei ori pe saptamana, timp de minimum trei luni, si influenteaza activitatea zilnica.

Majoritatea adultilor au nevoie de 7–9 ore de somn pe noapte. Adolescentii au nevoie de mai mult, iar varstnicii pot dormi mai putin, dar adesea au un somn fragmentat. Daca observi iritabilitate constanta, scaderea atentiei sau tendinta de a adormi in situatii nepotrivite, programeaza o consultatie.

Cele mai frecvente tipuri de tulburari de somn

Insomnia

Insomnia presupune dificultati de adormire, treziri repetate sau trezire prea devreme dimineata. Forma acuta dureaza zile sau saptamani si apare adesea in perioade stresante. Forma cronica persista peste trei luni si se asociaza frecvent cu anxietate, depresie sau durere cronica.

De exemplu, o persoana care trece printr-o perioada tensionata la serviciu poate incepe sa adoarma dupa ora 2 noaptea, iar acest tipar poate continua si dupa ce stresul scade. Lipsa somnului afecteaza memoria, dispozitia si performanta profesionala.

Pentru informatii detaliate despre evaluare si solutii, consulta materialul despre insomnie cauze tratament complicatii si preventie.

Apneea in somn

Apneea in somn determina opriri repetate ale respiratiei in timpul noptii. Forma obstructiva apare atunci cand musculatura gatului se relaxeaza excesiv si blocheaza caile respiratorii. Partenerul poate observa pauze respiratorii sau sforait puternic.

Simptomele includ oboseala persistenta, dureri de cap dimineata si senzatie de gura uscata. Multi pacienti descopera problema abia dupa ce cineva apropiat le atrage atentia.

Factorii de risc includ excesul ponderal, circumferinta mare a gatului, consumul de alcool seara si varsta peste 40 de ani. Fara tratament, apneea creste riscul de hipertensiune si boli cardiovasculare. Solicita evaluare pneumologica sau intr-un laborator de somn daca suspectezi aceasta afectiune.

Sindromul picioarelor nelinistite

Aceasta tulburare provoaca senzatii neplacute in picioare, descrise frecvent ca furnicaturi sau arsura, care apar in repaus si se accentueaza seara. Miscarea amelioreaza temporar disconfortul, insa impiedica adormirea.

Un exemplu tipic: te asezi in pat si simti nevoia constanta sa misti picioarele. Te ridici, mergi cateva minute, iar senzatia scade. Dupa ce revii in pat, reapare.

Deficitul de fier reprezinta o cauza frecventa. Medicul poate recomanda analize pentru feritina si alte investigatii pentru a identifica factorii implicati.

Narcolepsia si hipersomnia

Narcolepsia determina episoade bruste de adormire in timpul zilei. Unele persoane prezinta cataplexie, adica slabiciune musculara declansata de emotii puternice. Hipersomnia idiopatica produce somnolenta persistenta, chiar si dupa un somn lung.

Daca adormi frecvent in situatii active sau te simti constant epuizat, discuta cu un neurolog. Diagnosticul implica teste specifice efectuate intr-un centru specializat.

Parasomniile

Parasomniile includ somnambulismul, terorile nocturne sau tulburarea de comportament in somnul REM. Unele persoane se ridica din pat sau vorbesc in somn fara sa-si aminteasca episodul dimineata.

Daca apar comportamente violente sau risc de accidentare, cere sfatul unui medic. Protejeaza dormitorul prin indepartarea obiectelor periculoase si asigurarea ferestrelor.

Tulburarile de ritm circadian

Acestea apar atunci cand programul tau de somn nu se aliniaza cu ceasul biologic intern. Adolescentii pot adormi foarte tarziu si se trezesc greu dimineata. Persoanele care lucreaza in ture se confrunta frecvent cu astfel de probleme. Poti citi despre adaptarea la schimbarea programului in articolul despre suplimente pentru munca in ture.

Melatonina, un hormon care regleaza somnul, poate ajuta in anumite situatii. Afla mai multe despre ce este melatonina si discuta cu medicul inainte de utilizare.

Cauzele posibile ale tulburarilor de somn

Tulburarile de somn sunt o afectiune destul de comuna, cu cauze multiple. Exista mai multi factori care pot contribui la tulburarile de somn, inclusiv stresul si anxietatea, obiceiurile de somn anormale si schimbarile hormonale. Ceea ce trebuie retinut este faptul ca rezultatul final al tuturor tulburarilor de somn este ca ciclul natural al organismului de somn si veghe este perturbat. Iata care sunt cele mai importante cauze ale tulburarilor de somn:

• fizice (ulcerul);
• medicale (astmul);
• psihiatrice (depresia si tulburarile de anxietate);
• de mediu (consumul de alcool);
• profesionale (lucrul in tura de noapte, pentru ca este afectat ceasul biologic);
• factori genetici (narcolepsia);
• administrarea unor medicamente (care interfereaza cu somnul).
• imbatranirea (aproximativ jumatate dintre adultii cu varsta de peste 65 de ani prezinta un fel de tulburare de somn. Nu este clar daca este o parte normala a procesului de imbatranire sau un rezultat al medicamentelor pe care seniorii le folosesc in mod obisnuit) (1).

Sunt mai multe patologii sau conditii medicale care pot provoca tulburarile de somn, iata-le pe cele mai importante: 

• stresul: sunt evenimente care provoaca insomnie pe perioade lungi de timp. Insomnia este considerata acuta, daca dispare de la sine dupa cateva zile. Grijile pe termen lung, precum si anxietatea si atacurile de panica pot duce la insomnie cronica, o afectiune care este mai greu de tratat;
• afectiunile psihice: persoanele cu depresie sunt mult mai susceptibile de a avea probleme cu somnul. La fel si cele cu tulburare bipolara sau tulburari obsesiv-compulsive. In multe cazuri de Alzheimer sau alte forme de dementa pacientul este nelinistit, agresiv sau nu poate dormi pe parcursul noptii. Modul in care este afectat somnul poate oferi indicii cu privire la tipul de afectiune;
• dificultatile respiratorii: apnea de somn obstructiva este o tulburare respiratorie caracterizata prin oprirea temporara a respiratiei in somn, timp de cel putin 10 secunde. Pot aparea si alte probleme respiratorii: astmul sau alergia;
• durerea: fie ca este vorba despre artrita, probleme cronice de spate, fibromialgie, cancer sau o alta afectiune, durerea poate afecta somnul. De asemenea, insomnia poate face ca durerea sa devina mai intensa. In astfel de situatii, trebuie tratata afectiunea care provoaca durerea;
• boala Parkinson: este o afectiune care perturba o etapa importanta a somnului (REM). Pacientii cu boala Parkinson tind sa doarma mai putin si sa se trezeasca mai des decat persoanele de aceeasi varsta care nu au aceasta afectiune;
• dezechilibrele hormonale: schimbarile hormonale cauzate de menopauza pot creste stresul, ceea ce duce, inevitabil, la insomnie. De asemenea, femeile cu sindrom premenstrual (PMS) au adesea probleme cu somnul; 
• problemele digestive: cel mai adesea, boala de reflux gastroesofagian si sindromul intestinului iritabil pot afecta somnul (2);
• diabetul: persoanele diabetice ale caror niveluri de zahar din sange nu sunt controlate pot avea probleme cu somnul din cauza: transpiratiilor nocturne, nevoia frecventa de a urina, instalarea dimptomelor de hipoglicemie (nivel scazut de zahar in sange);
• insuficienta cardiaca: presupune scaderea treptata a capacitatii inimii de a pompa, sau de a circula sangele in mod adecvat. Insuficienta cardiaca poate provoca acumularea de lichid in plamani si tesuturi. Pacientii cu insuficienta cardiaca se pot trezi in timpul noptii cu dificultati respiratorii, deoarece in pozitie culcata se acumuleaza lichid suplimentar in jurul plamanilor. Utilizarea pernelor pentru a ridica partea superioara a corpului poate ajuta (3).
• bolile de rinichi: pot provoca acumularea de deseuri in sange si pot duce la insomnie. Nu se stie cauza, dar dializa renala sau transplantul de rinichi nu readuc intotdeauna somnul la normal (3).
• bolile tiroidiene: deoarece functia tiroidiana afecteaza fiecare organ si sistem din organism, simptomele pot fi ample si uneori dificil de descifrat, iar somnul poate fi afectat (3).

Simptome care necesita atentie medicala

Solicita ajutor medical daca apar:

• somnolenta severa in timpul zilei;
• adormire la volan sau in situatii periculoase;
• sforait cu pauze respiratorii;
• treziri frecvente cu senzatie de sufocare;
• comportamente neobisnuite in timpul somnului.

Nu amana consultatia. Tratamentul precoce reduce riscul de complicatii cardiovasculare, metabolice si psihice.

Cum se stabileste diagnosticul?

Medicul discuta despre programul tau de somn, simptome si stil de viata. Un jurnal de somn completat timp de doua saptamani ofera informatii utile. In anumite cazuri, specialistul recomanda polisomnografie, un test care monitorizeaza activitatea cerebrala, respiratia si ritmul cardiac in timpul noptii.

Pentru suspiciune de apnee, se poate efectua si testare la domiciliu. Analizele de sange pot identifica deficit de fier sau tulburari hormonale.

Optiuni de tratament

Igiena somnului

Stabileste un program regulat de culcare si trezire. Evita ecranele cu o ora inainte de somn si mentine dormitorul racoros si intunecat. Limiteaza cofeina dupa ora 14:00 si evita alcoolul seara.

Miscarea zilnica sustine un somn mai bun, dar finalizeaza exercitiile cu cel putin trei ore inainte de culcare.

Terapia cognitiv-comportamentala

Pentru insomnia cronica, terapia cognitiv-comportamentala ofera rezultate stabile. Te ajuta sa modifici obiceiurile si gandurile care intretin problema. Medicul sau psihologul specializat iti poate recomanda acest tip de interventie.

Tratamentul medicamentos

In anumite situatii, medicul poate indica tratament medicamentos. Utilizeaza orice produs doar la recomandarea unui specialist si verifica informatiile din categoria medicamente fara reteta dupa ce discuti cu farmacistul. Evita automedicatia si respecta indicatiile primite.

Complicatii posibile

Tulburarile netratate cresc riscul de hipertensiune, diabet zaharat si depresie. Lipsa somnului afecteaza memoria si capacitatea de reactie, ceea ce poate duce la accidente. Persoanele cu apnee sau narcolepsie au un risc crescut de incidente rutiere daca nu urmeaza tratament.

Monitorizeaza-ti starea generala si efectueaza controale medicale periodice, mai ales daca ai factori de risc cardiovasculari.

Cand este momentul sa consulti medicul?

Programeaza o evaluare daca simptomele persista peste cateva saptamani sau iti afecteaza viata profesionala si personala. Medicul de familie poate face o prima evaluare si te poate indruma catre un specialist in neurologie, pneumologie sau psihiatrie.

Pregateste informatii despre programul tau de somn, medicamentele utilizate si eventualele observatii ale partenerului. O descriere clara ajuta la stabilirea rapida a diagnosticului.

 Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse informative

1. Cleveland Clinic, Common sleep disorders: https://my.clevelandclinic.org/health/articles/11429-common-sleep-disorders
2. WebMD, Medical Reasons you could have insomnia: https://www.webmd.com/sleep-disorders/ss/slideshow-insomnia-medical-causes
3. HelpGuide, Medical causes of sleep problems: https://www.helpguide.org/harvard/medical-causes-of-sleep-problems.htm#:~:text=Common%20conditions%20often%20associated%20with,respiratory%20problems%2C%20and%20thyroid%20disease

Intrebari frecvente