Acalazia: cauze, manifestari si optiuni de tratament

24. 10. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 5 minute de citit
Acalazia

 

Acalazia este o afectiune rara in care mancarea si lichidele nu pot trece in stomac, raman in esofag si se pot intoarce inapoi, in cavitatea bucala. Paralizia muschiului esofagului este o urgenta medicala ce trebuie diagnosticata rapid si care poate fi remediata cu terapie minim invaziva, tratament non-chirurgical sau operatie. 

Acalazia apare in momentul in care nervii din esofag isi pierd capacitatea de a ajuta la trecerea bolului alimentar spre stomac. Afectiunea nu trebuie asociata cu refluxul gastroesofagian, care are simptome asemanatoare, dar presupune revenirea bolului alimentar din stomac. 

Unele persoane resimt disconfort si inregistreaza probleme in momentele in care inghit, ca in disfagie, nestiind ca sufera de fapt de acalazie. Este nevoie de un diagnostic corect pentru ca medicul specialist sa poata oferi varianta corecta de tratament. 

Ce este acalazia?

Acalazia este o problema grava a esofagului, rar intalnita, care face dificila trecerea alimentelor spre stomac. La jonctiunea dintre esofag si stomac exista un inel musculos, al carui rol este acela de a se contracta si relaxa la trecerea bolului alimentar. Alimentele si lichidele trec in stomac pentru a se putea realiza digestia (1). 

In acalazie, muschii din inelul muscular nu se contracta corect. Acest lucru face ca inelul muscular fie sa nu se deschida corect, fie sa fie cu totul blocat, paralizia esofagului determinand retinerea bolului alimentar la acest nivel si revenirea lui inapoi, in cavitatea bucala. 

Adultii sunt afectati de aceasta problema, copiii extrem de rar. Atat femeile, cat si barbatii pot sa se confrunte cu acalazie, oricand (1). 

Cauzele aparitiei acalaziei

Cauzele exacte nu sunt cunoscute. Specialistii vorbesc despre o posibila pierderea a unor celule nervoase la nivelul esofagului, pe fondul unor infectii virale (2). In cazul celor cu acalazie, riscul de a prezenta afectiunea, pe fondul unor infectii anterioare ale virusului herpes simplex, virusului rujeolei sau a virusului papiloma uman, este foarte mare (3). 

Altii considera ca acalazia este o boala autoimuna ce ar putea fi declansata de aparitia unui virus. In aceast caz, sistemul imunitar ataca celulele nervoase din inelul muscular al esofagului. Contractiile devin intense, relaxarea nu mai poate avea loc si, in timp, apare paralizia muschilor (1). 

Desi este nevoie de mai multe studii in acest sens, se pare ca sunt extrem de rare cazurile in care acalazia este transmisa genetic (1). 

Manifestari in acalazie

Acalazia nu apare brusc, simptomele afectiunii se manifesta o lunga perioada, degradarea muschilor esofagului se accentueaza cu trecerea timpului. Principalele manifestari sesizate sunt (1), (2):

  • dificultati la inghitirea alimentelor sau disfagie;
  • regurgitarea salivei sau a mancarii;
  • greata si varsaturi;
  • dureri in piept, care pot deveni severe in unele cazuri, apar si dispar sau se mentin o perioada indelungata;
  • arsuri la stomac sau in capul pieptului;
  • tuse, in special noaptea;
  • sughit sau dificultate in eructatie;
  • pierdere in greutate si malnutritie;
  • pneumonie, pe fondul aspirarii alimentelor in plamani;
  • senzatie de sufocare si inec;
  • gura uscata - xerostomie (4). 

Aceste simptome pot conduce la complicatii grave pentru sanatate daca nu se acorda ajutor medical de urgenta. Pneumonia poate determina si aparitia infectiilor pulmonare, iar acalazia poate conduce la cancer esofagian (1). 

Cum se diagnosticheaza acalazia?

 

Acalazia - diagnosticare

 

Diagnosticarea acalaziei poate fi realizata cu cateva teste speciale (2): 

  • manometrie esofagiana - masurarea contractiilor ritmice ale muschilor esofagului la inghitire;
  • radiografia sistemului digestiv superior sau esofagrama;
  • endoscopie superioara sau inghitirea unei solutii de bariu, care sa permita evidentierea modului in care hrana si lichidele se misca prin tubul digestiv. 

Specialistul poate decide si testarea pH-ului pe o perioada de 24 de ore, pentru a observa aciditatea din esofag, excluzand in acelasi timp si alte afectiuni asa cum este refluxului gastroesofagian (3). 

Comunica doctorului istoricul medical, daca ai luat medicamente fara reteta pentru problema ta, suplimente alimentare sau remedii naturiste din farmacii si daca urmezi tratament prescris pentru boli cronice diagnosticate anterior!

Optiuni de tratament pentru acalazie

In functie de manifestarile specifice fiecarei persoane, medicul poate propune un tratament minim invaziv sau, pentru cazurile grave, interventie chirurgicala. 

Tratament medicamentos

Medicamentele nu pot trata acalazia propriu-zisa, dar pot ameliora unele simptome asociate. Medicul poate prescrie pastile pentru relaxarea muschilor netezi ai esofagului si scaderea presiunii (4). Totusi, acestea pot da efecte nedorite severe, asadar totul se realizeaza sub atenta supraveghere medicala (2). 

Dilatatie pneumatica

Introducerea unui balon prin endoscopie in centrul sfincterului esofagian (5) si umflarea lui, pentru a mari deschiderea si a favoriza trecerea alimentelor si lichidelor, poate fi o varianta la care sa apeleze medicul, chiar de mai multe ori (2). 

Injectii cu botox

Toxina botulinica poate avea efect de relaxare musculara, daca este injectata direct in sfincterul esofagian, cu un ac endoscopic. Uneori poate fi vorba de repetarea procedurii (2). 

Tratament chirurgical

Miotomie Heller laparoscopic

Interventia chirurgicala vizeaza sectionarea musculaturii sfincterului esofagian pentru a provoca o detensionare. Relaxarea acestuia va face ca alimentele sa poata trece spre stomac. Tehnologia permite, astazi, realizarea procedurii mai putin invazive, prin 5 incizii mici in abdomen, care sa permita chirurgului sau robotului manipulat sa efectueze procedura, alaturi de o interventie, fundoplicatura partiala, care sa previna refluxul bolului alimentar (4). 

Miotomie endoscopica peroral (POEM)

Tehnica este partial asemanatoare miotomiei Heller. Cu un endoscop introdus prin gura, chirurgul efectueaza o incizie in mucoasa interioara a esofagului, apoi taie muschiul de la capatul inferior al sfincterului. Interventia este urmata de fundoplicatura, astfel incat sa nu existe riscul aparitiei unui reflux gastroesofagian (4), (5). 

Esofagectomie

Indepartarea completa a esofagului este o solutie extrem de rara, realizata atunci cand nimic nu ofera rezultate (1). 

In anumite situatii, tratamentul pentru acalazie poate fi o combinatie a variantelor de mai sus, in functie de raspunsul organismului si de complexitatea afectiunii. 

Acesta este un articol strict informativ! Daca prezinti simptome, discuta cu medicul! Diagnosticarea rapida a acestei afectiuni creste sansele ca tratamentul sa produca efecte si sa previna aparitia complicatiilor. 

Surse de informare:

1. Achalasia: A Disorder of the Esophagus - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17534-achalasia

2. Achalasia - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/achalasia/symptoms-causes/syc-20352850#:~:text=Achalasia%20occurs%20when%20nerves%20in,mouth%2C%20which%20can%20taste%20bitter.

3. Achalasia - https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/achalasia

4. Everything You Need to Know About Achalasia - https://www.healthline.com/health/achalasia

5. Achalasia - https://rarediseases.org/rare-diseases/achalasia/