Leptospiroza: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Leptospiroza este o infectie bacteriana care poate afecta atat animalele, domestice sau salbatice, cat si oamenii. Are o gama larga de simptome si unele dintre ele pot fi asociate si cu alte afectiuni, ceea ce o face mai greu de diagnosticat. Daca nu este tratata la timp, leptospiroza poate duce la afectarea rinichilor, meningita, insuficienta hepatica, detresa respiratorie, chiar si la deces.[1] Continua sa citesti pentru a afla de ce apare si cum se transmite aceasta infectie, care sunt simptomele sale si ce optiuni de tratament sunt disponibile! 

Ce este leptospiroza?

Cunoscuta si sub denumirea de boala Weil, leptospiroza este o infectie zoonotica, ceea ce inseamna ca se transmite de la animale la oameni, fie direct, fie prin solul si/sau apa infectate. Este cea mai comuna infectie de acest tip din lume, dar se manifesta mai des in zonele temperate (apare, de obicei, la sfarsitul verii sau la inceputul toamnei) si cele tropicale (in timpul sezonului ploios). 

Dat fiind faptul ca simptomele ei pot fi confundate cu cele ale unor alte afectiuni, tinde sa ramana nediagnosticata. Totusi, se estimeaza ca apar aproximativ 873.000 de cazuri anual, dintre care peste 40.000 duc la deces.[3]

Care sunt cauzele leptospirozei? 

Leptospiroza este cauzata de o infectie cu bacteria din genul Leptospira. Ea poate ajunge in apa sau in sol prin urina animalelor infectate (ex: bovine, porci, cai, cainii, rozatoare, animale salbatice etc.) si poate supravietui acolo timp de cateva saptamani sau chiar luni. 

Oamenii pot contracta leptospiroza prin contactul cu urina sau alte fluide corporale (cu exceptia salivei) ale animalelor infectate ori cu apa, solul si alimentele contaminate cu urina respectiva. Bacteriile patrund in organism prin piele, in special daca exista vreo taietura sau zgarietura, sau prin mucoasa oculara, nazala ori bucala. Se intampla rar ca infectia sa se transmita de la o persoana la alta.[1]

Factori de risc

Sansele de a contracta aceasta infectie sunt mai mari daca lucrezi in aer liber sau cu animale. Printre cei mai expusi riscului de infectie se numara; 

• fermierii; 
• minerii; 
• macelarii; 
• medicii veterinari; 
• ingrijitorii de animale; 
• personalul militar. 

Lista factorilor de risc mai include inotul sau practicarea sporturilor nautice in lacuri sau rauri contaminate. Riscul este mai ridicat daca te afli intr-o zona cu climat tropical sau temperat.[1]

Cum se manifesta leptospiroza?

In unele cazuri, leptospiroza nu provoaca niciun simptom. In altele, acestea pot varia in functie de severitatea infectiei si pot include: 

• febra mare; 
• ochi rosii; 
• durere de cap; 
• frisoane; 
• dureri musculare; 
• dureri abdominale; 
• greata; 
• varsaturi; 
• diaree; 
• icter (ingalbenirea pielii si a albului ochilor); 
• eczema; 
• tuse cu sange (hemoptizie); 
• dureri in piept; 
• probleme de respiratie; 
• scaun negru; 
• sange in urina (hematurie); 
• scaderea cantitatii de urina; 
• petesii (pete rosii, mici, care seamana cu o eruptie cutanata).[2]

Perioada de incubatie a leptospirozei este, de obicei, cuprinsa intre 2 zile si 4 saptamani. Boala poate avea doua faze: 

• Prima faza (faza leptospiremica sau septicemica) debuteaza la 2 pana la 14 zile dupa contractarea infectiei si este caracterizata de aparitia brusca a unor simptomele similare cu cele ale gripei (febra, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, varsaturi sau diaree). Aceasta faza poate dura intre 3 si 10 zile. 
• Cea de-a doua faza (faza imuna) daca apare, debuteaza la 3 pana la 10 zile dupa disparitia simptomelor din prima faza si este mult mai grava. Simptomele sunt mai severe si pot aparea complicatii precum insuficienta renala, insuficienta hepatica sau meningita.[1][2]

Cum se diagnosticheaza leptospiroza?

Diagnosticul de leptospiroza se stabileste pe baza rezultatelor anumitor analize de sange si de urina. In functie de severitatea simptomelor, se mai pot efectua si teste imagistice (ex: radiografie toracica, tomografie etc.).[2]

Cum se trateaza leptospiroza?

Leptospiroza se trateaza cu antibiotice, administrate oral sau intravenos (in cazurile grave). In functie de organele afectate este posibil ca planul de tratament pentru leptospiroza sa includa administrarea unor medicamente suplimentare sau efectuarea anumitor proceduri. 

De exemplu, daca apar dificultati de respiratie se poate folosi ventilatia mecanica, o procedura ce presupune folosirea unui ventilator mecanic pentru a asista respiratia. In cazul in care exista riscul afectarii organelor din cauza leptospirozei, se poate recurge la o procedura numita plasmafereza sau schimb de plasma. 

Daca boala se manifesta prin simptome usoare, se pot prescrie medicamente pentru ameliorarea durerii si reducerea febrei.[2]

Cum se poate preveni leptospiroza? 

Poti reduce semnificativ riscul contractarii infectiei cu leptospiroza evitand contactul cu animale care ar putea fi infectate si inotul in ape ce ar putea fi contaminate cu urina acestora, in special dupa inundatii. 

Poarta imbracaminte si incaltaminte de protectie daca trebuie sa intri in contact cu apa sau solul care ar putea fi contaminate bacterii ori daca lucrezi cu sau in preajma animalelor! Poarta manusi daca trebuie sa atingi animale moarte si spala-te foarte bine pe maini dupa aceea! Asigura-te ca iti acoperi taieturile sau ranile deschise cu un pansament impermeabil si consuma doar apa tratata! [1][2]

Leptospiroza nu este o infectie des intalnita si in majoritatea cazurilor apar forme usoare ale bolii. Totusi, exista riscul aparitiei unor forme severe, care, in lipsa tratamentului potrivit, iti pot pune viata in pericol. Daca ai simptome ce pot fi asociate cu leptospiroza, mergi la medic! Acesta este singurul in masura sa stabileasca un diagnostic corect si planul de tratament corespunzator. 

Bibliografie: 

1. „Leptospirosis” 2022, www.cdc.gov/leptospirosis/index.html. Accessed 11 Oct. 2022.
2. „Leptospirosis: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/24021-leptospirosis. Accessed 11 Oct. 2022.
3. Wang, Sicong, et al. „Leptospirosis.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 2 May 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441858/. Accessed 11 Oct. 2022.

Intrebari frecvente