Importanta si rolul histaminei in organism

Desi este regasita in toate tesuturile corporale, sunt cateva zone in care concentratie de histamina este mai mare. Rolul histaminei in organism este acela de a regla mai multe functii fiziologice, dar si de a oferi un raspuns imun in momentele in care apare o inflamatie.

Nu trebuie uitat atributul esential al histaminei in diferite mecanisme patologice ale anumitor boli inflamatorii, care au condus la identificarea noilor receptori de histamina si la o mai buna recunoastere a functiilor sale in cadrul sistemului imunitar. Deficientele si carentele alimentare, dieta dezechilibrata, medicamentele, anumite boli pot contribui la aparitia intolerantei la histamina care afecteaza adultii, dar si copiii. Intoleranta la histamina la bebelusi este data in principal de deficienta enzimatica, reactiile fiind extrem de asemanatoare cu cele alergice. 

Ce este histamina si care este importanta ei?

Histamina este o substanta chimica creata de sistemul imunitar, care poate reactiona la un alergen, provocand simptome precum tuse, stranut, ochi care lacrimeaza. Initial s-a crezut ca histamina are proprietati vasoactive puternice, datorita actiunii sale stimulatoare si vasodepresoare. Cand s-a observat ca efectele histaminei sunt asemanatoare cu cele ce apar in caz de anafilaxie si dupa izolarea histaminei la nivelul tesutului hepatic si pulmonar, concluzia a fost simpla: histamina exista in tesuturile organismului. 

Aceasta substanta este produsa de diferite celule din organism, inclusiv celulele parietale ale mucoasei gastrice, mastocitele, bazofilele, limfocitele si neuronii sistemului nervos central. Atunci cand nivelul de histamina creste foarte mult in organism sau exista o problema si corpul nu poate gestiona bine histamina, aceasta substanta chimica incepe sa afecteze functiile normale. 

Chiar daca are anumite simptome asemanatoare unei alergii si poate fi determinata si de anumite alimente, histamina nu este o alergie alimentara. De asemenea nu trebuie sa facem referire la histamina in contextul administrarii antihistaminicelor, care sunt recomandate pentru tratarea anumitor alergii. 

Rolul histaminei in organism

Histamina este o anima biogena care se gaseste in tesuturile tuturor mamiferelor. Asa cum mentionam anterior, histamina, mediator al reactiilor alergice, are rol in numeroase procese fiziologice ale organismului. Cand agentii patogeni patrund in corp, sistemul imunitar elibereaza histaminele din mastocitele care le stocheaza. Astfel se declanseaza reactia de aparare in fata factorilor alergeni. Problemele cu histamina incep in momentul in care sistemul imunitar al organismului considera toti factorii - alimente, mucegaiuri, polen, par de animale, praf - declansatori. 

Eliberarea masiva de histamine in sange va duce la aparitia reactiilor de tip alergie la nivelul pielii, ochilor, nasului, gatului, plamanilor. In acelasi timp, in organism au loc si alte reactii chimice de aparare in fata unor agenti patogeni, dupa ce cantitatea de histamina produsa si eliberata a crescut foarte mult.

Acest volum de histamina, eliberata in organism, determina reactii diferite, in functie de receptorul de histamina asupra caruia actioneaza. La nivelul plamanilor are loc contractia muschiului neted. Acelasi lucru se intampla la nivelul uterului si al intestinului. In zona vaselor de sange se produse dilatarea si cresterea permeabilitatii. Alte reactii:

• hipotensiune arteriala;
• accelerarea ritmului cardiac;
• cresterea secretiei de acid gastric. 

Atentie: cresterea concentratiei de histamina are loc atat la persoanele cu reactie alergica puternica, cat si la cei care au boli determinate de activitatea deficitara a mastocitelor. 

Histaminele există și în alimente, nu doar în celulele și țesuturile mamiferelor. Intoleranta la un anumit aliment poate declansa in interiorul corpului simptome de alergie alimentara. Cu alte cuvinte, nu doar prezenta unui aliment determina suferinta, ci si eliberarea histaminei in exces, pe fondul „otravirii” organismului cu acel produs. 

De aceea este foarte important sa se diagnosticheze aceasta problema de sanatate, astfel incat persoana in cauza sa stie daca are intoleranta la histamina pentru a evita consumul in exces al alimentelor care determina intoxicatia si aparitia simptomelor neplacute. 

Receptorii de histamina

Histamina are 4 receptori: H1 determina cresterea productiei de mucus si a permeabilitatii vasculare; H2 influenteaza secretia acida; H3 si H4 exista in nervii histaminergici si in celulele maduvei osoase. 

Receptorul H1

Acest receptor are rol esential in ceea ce priveste aparitia reactiilor alergice in organism. Mecanismul este destul de simplu. Corpul reactioneaza la un produs alimentar, polen, praf, par de animale si determina un raspuns la nivelul sistemului imunitar. Totul se intampla pe fondul existentei unei alergii la un element din cele enumerate. 

Din mastocite sunt eliberate histamina si alte substante chimice, menite sa lupte impotriva agentului patogen. Acest lucru face ca la nivelul ochilor, nasului, pielii, plamanilor si chiar al tractului gastrointestinal sa apara simptomele specifice alergiei. Receptorul H1 al histaminei va determina cresterea permeabilitatii vasculare in zona respectiva, dilatarea vaselor de sange, aparitia eritemului si a rinoreei, alaturi de secretia glandelor lacrimare. In plamani, la nivelul bronhiilor, incepe sa se produca mucozitate nazala in cantitate mare, apare congestia nazala, stranutul si rinoree. 

Receptorul H2

Pentru ca influenteaza secretia de acid gastric se gaseste in special la nivelul stomacului, dar receptorul H2 de histamina a fost identificat si la inima. Odata activat, are efect prin vasodilatatie, cu scaderea tensiunii arteriale si accelerarea ritmului cardiac. De asemenea se observa ca activarea receptorului H2 inseamna cresterea fortei de contractie a inimii, dar si stimularea digestiei, prin producerea acidului gastric. 

Specialistii sustin ca actiunea ambelor tipuri de receptori, H1 si H2, determina congestia nazala si rinoree. 

Receptorul H3

Acest receptor al histaminei este raspunzator de substantele care transmit semnale de la un neuron la altul, determinand concentratia unor neurotransmitatori, asa cum este cazul dopaminei sau al norepinefrinei, in cadrul sistemului nervos central si periferic. 

Receptorul H3 este un receptor autoreglator, ceea ce inseamna ca el regleaza eliberarea histaminei din neuronii histaminergici. Practic, el actioneaza ca o „frana" pentru a preveni eliberarea excesiva de histamina in creier. Acest lucru este important, deoarece histamina functioneaza ca un neurotransmitator implicat in reglarea somnului, a starii de veghe si a apetitului.

Receptorul H4

Receptorul H4 se regaseste la nivelul celulelor si tesuturilor din splina, maduva spinarii, leucocite, dar si in plamani, ficat sau colon. Este predominant exprimat in celulele sistemului imunitar si este implicat in reglarea raspunsului inflamator. Activarea acestui receptor poate contribui la migrarea celulelor imunitare (cum ar fi eozinofilele si mastocitele) catre locurile de inflamatie, fiind astfel un actor important in bolile inflamatorii, inclusiv in astm si dermatita atopica.

Intoleranta la histamina

Intoleranta la histamina este un semn ca a fost dezvoltata prea multa substanta de acest tip in organism. Cand nivelul ei este prea mare, apar dereglari ale functiilor corpului. 

Simptomele intolerantei la histamina

Reactiile comune sunt cele asociate alergiilor: dureri de cap sau migrene, congestie nazala, oboseala persistenta, urticarie, eczeme, greata, varsaturi, probleme digestive, diaree sau constipatie. La femei, la acestea se pot adauga probleme ale ciclului menstrual care devine neregulat si cu dureri intense, de lunga durata. 

In situatii ceva mai grave pot sa apara si: crampe abdominale, umflaturi la nivelul anumitor tesuturi, ritm cardiac neregulat, cu tensiune arteriala crescuta. Acestea pot duce si la ameteli, dar si la imposibilitatea reglarii temperaturii corpului. Problemele de anxietate sunt cele care pot sa se manifeste inexplicabil, cand intoxicatia cu histamina este mare.

Alte simptome ale intolerantei la histamina:

• mancarime (prurit), in special la nivelul pielii;
• bufeuri sau inrosirea fetei;
• senzatie de arsura sau mancarime in gura (sindromul de alergie orala);
• astm sau dificultati de respiratie;
• ochi rosii, inlacrimati si mancarime la nivelul lor;
• congestie nazala persistenta, asemanatoare unei raceli.

Cauzele intolerantei la histamina

Cresterea concentratiei de histamina survine atat in urma mecanismelor din interiorul corpului, dar si pe fondul ingerarii unui alimente cu concentratie mare din aceasta substanta. 

Histamina este produsa in corp impreuna cu o enzima care poarta numele de diaminoxidaza (DAO). Aceasta din urma este responsabila pentru descompunerea histaminei din alimente. In situatia unei deficiente a enzimei, apare intoleranta. Pe de alta parte, nivelul DAO poate fi influentat de anumite medicamente, care blocheaza sau induc productia acestei enzime, de tulburarile gastrointestinale, de alimentele bogate in histamina, de cele care blocheaza enzima DAO sau declanseaza eliberarea de histamina. 

Alte cauze ale intolerantei la histamina:

• consumul de alcool, care poate bloca activitatea enzimei DAO;
• inflamatia intestinala cronica, care poate afecta productia de DAO;
• deficiente nutritionale, in special de vitamina B6, vitamina C si cupru, care sunt necesare pentru functionarea optima a enzimei DAO;
• stresul, care poate creste eliberarea de histamina din celulele mastocitare;
• anumite medicamente, inclusiv unele antidepresive, antibiotice si diuretice, care pot bloca enzima DAO.

Intoleranta la histamina poate duce la boala autoimuna, asadar este bine sa beneficiati de un control medical, daca exista suspiciuni si simptome. 

Controlul nivelului histaminei prin dieta

Dieta echilibrata contribuie la sanatatea organismului. Sunt totusi alimente care au continut bogat de histamina, lucru care poate contribui la intoleranta acestei substante. Desi este rara, intoleranta la avocado poate reprezenta un simptom al faptului ca aveti intoleranta la histamina. Pentru a va feri de cresterea nivelului histaminei in corp, trebuie sa cunoasteti care alimente au continut mare de histamina. 

Alimentele fermentate si lactatele - iaurtul, branza invechita, varza murata, fructele uscate, avocado, vanata, spanacul, crustaceele, carnea foarte procesata sau afumata, dar si alcoolul si bauturile fermentate trebuie ocolite, daca sunteti diagnosticat cu intoleranta la histamina. 

Printre alimentele care pot declansa eliberarea de histamina in organism se numara: bananele, rosiile, germenii de grau, fasolea, papaya, citricele, ciocolata, nucile, colorantii alimentari si aditivii utilizati la anumite produse, dar si alcoolul. O alta categorie de alimente blocheaza productia enzimei diaminoxidaza sau DAO: ceai negru, alcool, ceai verde, energizantele. 

Ce ai voie sa mananci cand ai intoleranta la histamina?

Nu exista alimente fara histamina. Insa trebuie sa acordati o atentie sporita celor care au un continut mai mic de histamina, pentru ca simptomele intolerantei sa fie reduse. 

Iata ce trebuie sa consumati in aceasta situatie: carne si peste cat mai proaspete, oua, fructe non-citrice, cereale fara gluten, lapte de migdale sau de cocos, legume proaspete (fara rosii, avocado, spanac sau vinete), ulei de masline. 

Daca eliminati din dieta anumite produse bogate in histamina si aveti intoleranta la histamina este bine sa consultati un medic nutritionist pentru a nu inregistra in timp deficiente si carente de vitamine si minerale. 

Diagnosticarea intolerantei la histamina

Trebuie sa existe un diagnostic corect pentru a respecte apoi indicatiile medicului specialist. Tratamentul intoleranta la histamina poate fi dieta. Medicul va elimina toate celelalte posibile probleme de sanatate, va solicita analize de sange pentru depistarea deficientei DAO sau un test prick rapid. Analiza histaminei se face prin inteparea pielii si aplicarea unei solutii de histamina 1% pentru a observa reactiile aparute. 

Trebuie sa ii spuneti medicului daca si ce anume ati luat dintre medicamentele fara reteta pentru alergii. Unele dintre acestea pot interfera cu histamina si ii pot amplifica productia. 

Abia dupa diagnosticare, medicul va poate oferi solutia potrivita prin dieta, pentru ca afectiunea sa fie tinuta sub control. Nu uitati ca un stil de viata sanatos, odihna de calitate, cel putin 8 ore pe noapte, relaxarea, dar si miscarea fizica, contribuie la starea de bine. 

Alte modalitati de diagnosticare a intolerantei la histamina sunt:

• jurnalul alimentar si al simptomelor: medicul specialist poate recomanda tinerea unui jurnal alimentar detaliat, pentru a identifica corect alimentele declansatoare, mai ales ca reactiile pot aparea la cateva ore dupa ingestie;
• dieta de eliminare: sub supraveghere medicala, pacientul va elimina, pentru o perioada de 2-4 saptamani, alimentele cu continut ridicat de histamina;
• alte analize de sange: pe langa testul pentru nivelul enzimei DAO, medicul poate solicita si alte analize pentru a exclude alte afectiuni cu simptome similare, cum ar fi alergiile alimentare (prin testarea nivelului de IgE) sau bolile intestinale inflamatorii.

Rolul histaminei in organism este extrem de important, pe langa medierea reactiilor alergice, histamina este implicata si in realizarea altor procese fiziologice si patologice. Atunci cand exista suspiciuni si probleme este bine sa mergeti la medic pentru un diagnostic corect. Reglarea cantitatii de histamina se poate face prin dieta si de aceea este important sa se cunoasca alimentele ce trebuie evitate si cele care sunt necesare pentru o dieta sanatoasa.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc sfatul avizat al specialistului. Efectele histaminei in organism pot varia de la o persoana la alta, iar eventualele simptome sau reactii neplacute trebuie evaluate de un medic. Daca te confrunti cu astfel de situatii, adreseaza-te cat mai curand unui specialist, deoarece numai acesta este in masura sa iti evalueze corect starea de sanatate si sa iti recomande masurile de tratament adecvate. 

Surse: 

1. „Histamine”, NCBI Bookshelf, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557790/. (Accesat pe 3 Septembrie 2025)
2. „Histamine”, ScienceDirect, https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/histamine. (Accesat pe 3 Septembrie 2025)
3. „Understanding the Role of Histamine in Allergic Reactions”, Makati Medical Center, https://www.makatimed.net.ph/blogs/understanding-the-role-of-histamine-in-allergic-reactions/. (Accesat pe 3 Septembrie 2025)
4. „What Are Histamines?”, WebMD, https://www.webmd.com/allergies/what-are-histamines. (Accesat pe 3 Septembrie 2025)
5. „What Is Histamine Intolerance?”, Healthline, https://www.healthline.com/health/histamine-intolerance. (Accesat pe 3 Septembrie 2025)
6. „Which Foods Are High in Histamine?”, Medical News Today, https://www.medicalnewstoday.com/articles/322543. (Accesat pe 3 Septembrie 2025)
7. „Antihistamines”, Cleveland Clinic, https://my.clevelandclinic.org/health/drugs/21223-antihistamines. (Accesat pe 3 Septembrie 2025)

Intrebari frecvente