Glaucom: cauze, simptome, tratament

Ce este glaucomul?

Glaucomul este una dintre afectiunile oculare grave, care poate duce la pierderea vederii si, in final, la orbire, prin lezarea unui nerv aflat in spatele ochiului (nerv optic). Glaucomul nu se poate trata, dar daca este identificat in stadii incipiente afectiunea poate fi tinuta sub control, astfel incat vederea nu este afectata iremediabil. Este important de stiut ca odata cu inaintarea in varsta, afectiunea progreseaza. Aceasta problema grava de sanatate este frecvent intalnita la persoanele in varsta, dar aparitia glaucomului nu este conditionata doar de varsta si de presiunea intraoculara crescuta.

Tipuri de glaucom

Exista mai multe tipuri de glaucom, diferentele fiind date de manifestarile clinice ale fiecarei forme in parte, dar si de mecanismul de producere. Evident, pentru fiecare tip de glaucom tratamentul este diferit.

Glaucom cu unghi deschis

Glaucomul cu unghi deschis este tipul comun, unii specialisti numindu-l glaucom cu unghi larg. S-a constatat ca, in general, persoanele care au fost diagnosticate cu acest tip de glaucom nu au prezentat simptome intr-o faza incipienta. Avansul lent, dar progresiv al afectiunii duce in final la distrugerea fibrelor nervului optic. Abia atunci cand se reduce campul vizual sau vederea este afectata pacientii solicita de obicei controale oftalmologice. 

Cauza aparitiei glaucomului cu unghi deschis nu este cunoscuta. Specialistii cred ca ar fi vorba de presiunea intraoculara crescuta. Aceasta varianta de glaucom apare in 90 % din cazuri la persoanele varstnice. 

Glaucom cu unghi inchis

Glaucomul cu unghi inchis este mai putin intalnit, dar care poate sa se manifeste puternic intr-un timp foarte scurt, ceea ce face ca presiunea intraoculara sa creasca foarte repede. Cand umoarea apoasa din interiorul ochiului nu mai poate circula normal, din cauza unghiului de drenaj care blocheaza inaintarea lichidului, presiunea intraoculara creste foarte mult si apare glaucomul cu unghi inchis. 

Atunci cand se instaleaza brusc afectiunea, se numeste glaucom cu unghi inchis in forma acuta. Daca momentul aparitiei este gradual, se manifesta glaucomul cu unghi inchis de tip cronic. Varianta cu aparitie brusca este periculoasa si necesita interventie medicala urgenta, chirurgicala sau cu laser, pentru corectarea problemei. In caz contrar, se ajunge la orbire. 

In glaucom cu unghi inchis forma acuta, ochii se inrosesc, apoi pupila devine semi-dilatata, vederea se incetoseaza, apar durerea oculara intensa si migrene puternice, lacrimare, fotofobie, greata, voma, stare de lesin, totul pe fondul cresterii intense si extrem de rapide a presiunii intraoculare. De aceea interventia medicala trebuie sa fie urgenta. 

Glaucom cu tensiune normala

Acest tip de glaucom mai este cunoscut ca glaucom cu presiune normala sau cu tensiune joasa. Aceasta forma apare la persoane de varste diferite, in absenta tensiunii intraoculare mari sau cand presiunea oculara este usor ridicata. 

Glaucom congenital

Bebelusii care se nasc cu glaucom pot fi identificati rapid, din cauza problemelor la ochi. Daca sunt tratati adecvat, pot sa aiba o anumita acuitate vizuala pe parcursul vietii. La bebelusi, glaucomul se manifestă prin lacrimare puternica, fotosensibilitate la lumina puternica, ochi foarte mari. 

Atentie insa: la copii si bebelusi pot sa se manifeste si alte tipuri de glaucom, motiv pentru care aceste afectiuni se reunesc sub umbrela glaucomului pediatric. 

Tipuri de glaucom secundar

Glaucomul de tip secundar are mai multe variante: 

Neurovascular

Apare cand numarul vaselor de sange creste exagerat de mult si se blocheaza canalul de drenaj al globului ocular. 

Pigmentar

Pigmentul din iris se desprinde si blocheaza canalul de drenaj al globului ocular. 

De exfoliere

Materialul suplimentar se depune pe anumite parti interne ale ochiului si duce la blocarea scurgerii lichidului. 

Inflamator

Apare ca urmare a umflarii si a inflamatiei uveei, membrana intermediara vascularizata care hraneste ochiul. 

Cauzele glaucomului

Ca sa intelegem pe deplin cum apare glaucomul si cum influenteaza vederea, este bine sa vorbim despre modul in care se realizeaza vederea si cum se formeaza imaginea. Partea din fata ochiului este o zona in care se afla umoarea apoasa, un lichid limpede. Acesta curge prin pupila si ajunge la sistemul de drenaj al ochiului, la reteaua trabeculara si la reteaua de canale. Presiunea intraoculara depinde de echilibrul existent intre cantitatea de lichid produsa de ochi si cea care este folosita in procesul de drenaj. Drenajul potrivit, asigurat de o cantitate optima de lichid, mentine presiunea oculara la un nivel normal. Acest proces este realizat continuu si este absolut necesar pentru sanatatea ochiului. 

Milioane de fibre nervoase formeaza nervul optic. Acestea converg si ajung la discul optic. Cand apare glaucomul, sistemul de drenaj se blocheaza, ceea ce inseamna ca lichidul intraocular nu se mai poate scurge. Lichidul continua sa se acumuleze, iar presiunea intraoculara creste foarte mult, ceea ce duce la distrugerea fibrelor nervoase sensibile si la pierderea vederii. Deteriorarea fibrelor face ca discul optic sa se goleasca si sa capete o forma de cupa. Tocmai aceasta forma poate fi usor identificata la examenul oftalmologic de catre medicul specialist. 

Glaucomul apare la ambii ochi, dar presiunea crescuta intraoculara se manifesta pentru inceput la un singur ochi. Frecvent, mai intai este afectata vederea periferica, apoi vederea centrala. 

Atentie: vederea pierduta din cauza glaucomului nu mai poate fi recuperata, dar daca se intervine la timp, vederea se poate mentine asa cum este in acel moment, chiar daca acuitatea vizuala a fost afectata in urma aparitiei afectiunii. 

Factori de risc

Asadar, cauza principala a aparitiei glaucomului pare sa fie cresterea presiunii intraoculare, asa cum reiese din modul in care am descris anterior fenomenul. Cu toate acestea, glaucomul poate sa apara ca urmare a unor factori de risc diferiti:

• varsta: inaintarea in varsta este un potential factor de risc al aparitiei acestei probleme de sanatate;
• provenienta: studiile au aratat ca persoanele ce sunt nascute in Africa, asiaticii si cei din Caraibe au un risc mai mare de a dezvolta aceasta afectiune;
• mostenirea genetica: daca cineva din familia are glaucom si urmasii vor avea;
• probleme medicale: diverse afectiuni care se manifesta la nivelul ochilor, hipertensiune arteriala, migrene puternice, precum si diabetul duc la aparitia glaucomului;
• traume: leziunile la nivelul ochilor, ca rezultat al unor actiuni mecanice, unele interventii chirurgicale la nivelul sau in jurul ochilor pot duce la glaucom. 

Atentie: folosirea unor medicamente care contin corticosteroizi pentru o lunga perioada de timp, ca tratament pentru diverse afectiuni ale ochilor, poate favoriza aparitia glaucomului. 

Simptomele glaucomului

Glaucomul este adesea numit „hotul tacut al vederii”, deoarece in stadiile initiale simptomele pot fi foarte subtile sau chiar inexistente. Recunoasterea semnelor timpurii este esentiala pentru prevenirea pierderii ireversibile a vederii. Simptomele variaza in functie de tipul glaucomului si de stadiul afectiunii.

Simptome timpurii vs. simptome avansate

• Simptome timpurii:
  In majoritatea cazurilor de glaucom cu unghi deschis, pacientii nu observa schimbari evidente in vedere. Uneori pot aparea mici pierderi periferice de vedere sau senzatia ca vederea laterala se restrange treptat. Aceste simptome sunt adesea trecute cu vederea, ceea ce face diagnosticul precoce dificil.
• Simptome avansate:
  Pe masura ce boala progreseaza, pierderea campului vizual devine mai evidenta. Pacientii pot observa „tunelizarea” vederii, adica dificultatea de a vedea obiecte situate in periferie. In stadii foarte avansate, chiar vederea centrala poate fi afectata, ducand la orbire partiala sau completa.

Pierderea progresiva a campului vizual

• Pierderea vizuala incepe de obicei cu zona periferica si se extinde treptat spre centru.
• Este adesea simetrica intre ochi, dar poate fi mai pronuntata intr-unul dintre ochi.
• Pacientii pot sa nu observe initial aceasta pierdere, deoarece creierul compenseaza automat lipsa informatiilor vizuale periferice.

Durere oculara si cefalee (mai frecvent la glaucomul cu unghi inchis)

• Glaucomul cu unghi inchis se manifesta adesea brusc, cu durere intensa la nivelul ochiului afectat.
• Cefaleea poate fi severa, insotita uneori de greata si varsaturi.
• Aceste simptome reprezinta o urgenta medicala, deoarece atacul acut poate provoca pierderea rapida a vederii daca nu este tratat imediat.

Vedere incetosata sau halouri in jurul luminilor

• Pacientii pot observa incetosarea imaginii sau aparitia de halouri colorate in jurul luminilor, mai ales in conditii de lumina slaba.
• Aceste fenomene apar din cauza afectarii nervului optic si a presiunii intraoculare crescute care influenteaza modul in care lumina este perceputa de retina.

Senzatie de presiune sau disconfort ocular

• Multe persoane simt o senzatie de presiune sau tensiune in ochi, chiar daca aceasta nu este insotita de durere severa.
• Disconfortul poate fi intermitent sau constant si poate fi mai evident la schimbarea luminii sau in timpul activitatilor care cresc presiunea intraoculara, cum ar fi aplecarea sau efortul fizic.

Complicatiile glaucomului

Glaucomul este o afectiune progresiva care, daca nu este diagnosticata si tratata la timp, poate avea consecinte grave asupra vederii. Intelegerea complicatiilor si a factorilor care influenteaza evolutia bolii este esentiala pentru prevenirea pierderii ireversibile a functiei vizuale.

Posibila pierdere permanenta a vederii

• Glaucomul afecteaza nervul optic, iar deteriorarea acestuia este ireversibila.
• Pierderea vederii se instaleaza treptat, in special in glaucomul cu unghi deschis, fiind adesea initial neobservata de pacient.
• In stadii avansate, poate aparea orbirea periferica severa sau chiar pierderea completa a vederii, daca presiunea intraoculara nu este controlata eficient.
• Pierderea vederii poate afecta capacitatea de a conduce, de a citi sau de a desfasura activitati zilnice obisnuite, avand un impact major asupra calitatii vietii.

Necesitatea monitorizarii continue

• Glaucomul este o afectiune cronica care necesita monitorizare regulata pe termen lung.
• Chiar si dupa controlul presiunii intraoculare, pacientii trebuie sa efectueze vizite periodice la oftalmolog, de obicei la interval de 3-6 luni sau conform recomandarilor medicului.
• Monitorizarea include masurarea presiunii intraoculare, examinarea nervului optic si teste ale campului vizual pentru a detecta orice progresie a bolii.
• O monitorizare necorespunzatoare poate duce la agravarea glaucomului fara semne evidente, crescand riscul de pierdere permanenta a vederii.

Factori care influenteaza evolutia

• Tipul de glaucom: Glaucomul cu unghi inchis poate provoca pierdere rapida a vederii daca nu este tratat prompt, in timp ce glaucomul cu unghi deschis progreseaza lent, dar constant.
• Nivelul presiunii intraoculare: Cu cat presiunea oculara este mai ridicata si mai greu de controlat, cu atat riscul de deteriorare a nervului optic creste.
• Varsta si stare generala de sanatate: Persoanele varstnice sau cu afectiuni asociate (diabet, hipertensiune arteriala) au risc mai mare de progresie rapida.
• Complianța la tratament: Respectarea tratamentului cu picaturi, medicamente sau proceduri chirurgicale influenteaza semnificativ evolutia bolii.
• Factori genetici si istoricul familial: Prezenta glaucomului in familie poate accelera progresia si creste riscul aparitiei bolii.

Prognosticul glaucomului depinde in mare masura de diagnosticarea precoce si de respectarea tratamentului. Cu o monitorizare adecvata si tratament corect, majoritatea pacientilor pot mentine o vedere functionala pe termen lung.

Diagnostic

Specialistul trebuie sa stie istoricul medical al pacientului si al familiei extinse, problemele de sanatate cu care s-a confruntat acesta in timp, efectele adverse la anumite medicamente prescrise sau fara reteta. Chiar si administrarea suplimentelor alimentare pentru ingrijirea ochilor si cele pentru afectiuni oftalmologice si a remediilor naturiste utilizate, alaturi de o descriere in amanunt din partea pacientului a simptomelor, cu observatii legate de momentul aparitiei si modurile de manifestare sunt informatii importante pentru specialist. 

Atentie: nu uitati ca administrarea unor suplimente alimentare nu inlocuiesc un stil de viata sanatos si un regim alimentar echilibrat. 

In plus, medicul are nevoie de informatii legate de utilizarea anterioara a picaturilor pentru ochi, cu reteta sau fara, motivul, perioada de administrare si doza, cu mentiunea ca orice afectiune medicala la ochi, care a survenit in timp, trebuie adusa la cunostinta acestuia. Daca ati avut alte investigatii pentru diagnosticarea glaucomului de-a lungul timpului, este indicat sa oferiti medicului toate informatiile legate de acestea. 

Investigatii medicale:

• examen ocular al pupilei dilatate pentru a se vedea nervul optic;
• masurarea presiunii intraoculare (tonometrie);
• examinarea unghiului in care corneea si irisul se intalnesc (gonioscopie);
• tomografie in coerenta optica (OCT) pentru a se observa daca sunt modificari ale nervului optic, asa cum apar ele in glaucom;
• pahimetrie pentru masurarea grosimii corneei;
• examen la microscopul cu lampa cu fanta pentru examinarea interiorului ochiului;
• test de acuitatea vizuala;
• test de camp vizual, pentru a se stabili daca sunt modificari la vederea periferica. 

Abia dupa ce medicul specialist are toate datele de la aceste investigatii si detine informatiile complete de la pacient, acesta poate sa ofere un diagnostic corect si o schema de tratament complexa, individualizata.

Conditiile de sanatate, cum ar fi diabetul, obezitatea si tensiunea arteriala ridicata, pot expune la riscul de glaucom. Aceste afectiuni pot fi abordate oarecum si printr-o dieta echilibrata si sanatoasa. Mentinerea sanatatii generale ajuta la pastrarea si protejarea sanatatii ochilor, de asemenea. Anumite alimente pot inrautati glaucomul. De aceea medicul adesea mentioneaza cateva restrictii alimentare in cazul glaucomului. Iata alimentele care ar trebui evitate atunci cand este posibil:

• acizi grasi trans: alimentele care contin uleiuri partial hidrogenate, cum ar fi alimentele prajite, ar trebui evitate. Aceste alimente pot duce la cresterea nivelului de colesterol si la deteriorarea vaselor de sange, ceea ce poate deteriora nervul optic si agrava glaucomul.
• grasimile saturate: acestea includ alimente precum carnurile rosii, carnea de vita, untura si uleiurile. Alimentele care sunt bogate in grasimi saturate pot duce la cresterea in greutate, ceea ce poate provoca alte afectiuni oculare si agrava glaucomul.
• carbohidrati simpli: este vorba despre paine, cartofi, orez, produse de patiserie, paste si cereale. Aceste alimente pot ridica nivelul de insulina, care la randul sau va ridica tensiunea arteriala. Toate acestea pot agrava glaucomul.
• cafeaua: cofeina poate agrava glaucomul.
• alergeni alimentari: includ graul, lactatele, soia si porumbul. Alergiile alimentare pot fi un factor declansator si pot creste riscul de glaucom. Daca suferiti de alergii alimentare, asigurati-va ca evitati alimentele care provoaca o reactie.

Deteriorarea nervului optic, cauza glaucomului, este ireversibila. Poate duce la pierderea vederii si orbire in lipsa unui management adecvat. Luati medicamentele pentru glaucom si aveti grija la ceea ce mancati si beti pentru a impiedica glaucomul sa progreseze.