Detartraj: ce este, tipuri, beneficii

Ce este detartrajul?

Detartrajul reprezinta o procedura dentara care consta in indepartarea placii bacteriene si a tartrului de pe suprafata dintilor si din jurul gingiilor sau de sub marginea gingivala. Bacteriile sunt prezente in mod natural in interiorul cavitatii bucale si, in momentul in care intra in contact cu resturile alimentare, formeaza placa bacteriana, prezenta sub forma unui strat lipicios prezent, cu precadere, pe dinti. Daca aceasta nu este indepartata sau tratata in timp util, va continua sa se acumuleze in apropierea gingiilor, sub forma unor depuneri tari si calcifiate. Acesta este tartrul.

Cand este necesara procedura?

Detartrajul face parte din procedurile standard de profilaxie dentara, care au ca scop curatarea in profunzime a cavitatii bucale si scaderea riscului de aparitie a afectiunilor dentare. De aceea, este recomandat ca acesta sa se realizeze periodic deoarece, odata ce incepe sa se formeze tartrul, acesta poate fi indepartat doar de catre medicul stomatolog. Insa, detartrajul este utilizat si drept metoda de tratament in cazul unor afectiuni gingivale mai grave, precum parodontoza [1].

Aceasta afectiune duce la aparitia inflamatiei in zona gingiilor. Cu cat se acumuleaza mai mult tartru sub gingie, se pot forma pungi cu puroi (pungi parodontale), iar stabilitatea dintilor incepe sa fie afectata. Acest lucru se intampla deoarece gingiile incep sa se retraga si apare riscul de pierdere a dintilor [1].

Este recomandat sa mergi la medic atunci cand observi primele semne de probleme gingivale. Acestea pot include prezenta vizibila a tartrului, respiratie urat mirositoare, sangerari sau inflamatii gingivale, sensibilitate si dureri, retractie gingivala, dinti a caror stabilitate este afectata sau dificultati de masticatie [2].

Cat de des se recomanda detartrajul?

Pentru multe persoane, detartrajul este recomandat o data la 6 luni, in cadrul controlului stomatologic de rutina. Totusi, frecventa poate varia in functie de igiena orala, predispozitia la depuneri de tartru, fumat, purtarea aparatului dentar, afectiunile gingivale sau recomandarile medicului stomatolog.

Persoanele cu boala parodontala, sangerari gingivale frecvente sau depuneri rapide de tartru pot avea nevoie de controale mai dese, la intervale stabilite individual.

Tipuri de detartraj si cum se realizeaza

Detartrajul se poate realiza in doua moduri. Putem vorbi despre procedura manuala, in care se utilizeaza niste instrumente speciale pentru a indeparta tartrul. In general, tehnica este utilizata cu precadere pentru tartrul acumulat sub gingie, zona fiind mai greu accesibila. O metoda mult mai confortabila este cea a detartrajului cu ultrasunete, care utilizeaza un echipament special ce emite aceste ultrasunete care vor contribui in mod direct la desprinderea tartrului. In acelasi timp, aparatul elibereaza si un jet de apa, care ajuta atat la igiena orala, cat si la prevenirea disconfortului si a afectarii tesutului dentar.

In general, procedura de detartraj presupune ambele metode, pentru a indeparta in mod eficient tot tartrul. Pentru a preveni disconfortul si durerea, medicul poate administra si un anestezic local. In cazul in care este prezenta o infectie la nivel gingival, se va administra un tratament special pentru aceasta [1].

Beneficiile detartrajului

Detartrajul este o procedura necesara, cu un impact pozitiv asupra bunastarii cavitatii bucale si asupra sanatatii in general. Un prim beneficiu este faptul ca te ajuta sa previi afectiuni dentare grave, dar si sa le tratezi, in cazul in care simptomele sunt deja prezente. Daca se intervine la timp si daca se respecta o igiena dentara riguroasa dupa tratament, evolutia parodontozei si retractia gingivala pot fi oprite, astfel prevenindu-se pierderea dintilor [1].

Procedura ajuta la pastrarea sanatatii dentare in general, ajutand la prevenirea unor probleme stomatologice frecvente: carii, respiratie urat mirositoare, pierderea dintilor. Insa, detartrajul poate avea si rol estetic. Depunerile de tartru de pe dinti creeaza un aspect neingrijit si deranjant, iar indepartarea lor te poate ajuta sa ai din nou un zambet placut si stralucitor. [1]

Nu in ultimul rand, putem mentiona si cateva beneficii asupra sanatatii generale. Afectiunile gingivale pot creste riscul de aparitie a altor boli: pneumonie (atunci cand bacteriile bucale sunt aspirate si ajung in plamani, provocand infectii), boala Alzheimer, afectiuni cardiace sau anumite tipuri de cancer [3]. Asadar, o astfel de procedura nu ar trebui neglijata.

Posibile riscuri si efecte adverse

Avand in vedere faptul ca procedura este destul de invaziva, pot aparea anumite efecte adverse. Acestea pot include iritatii si sangerari la nivelul gingiilor, inflamatii si umflaturi, dureri usoare si sensibilitate, prezente in special la contactul cu alimente reci sau calde. In general, aceste simptome neplacute dispar in cateva zile, insa medicul poate recomanda anumite practici sau solutii la care sa apelezi pentru a ameliora disconfortul [1][2]:

• Evitarea alimentelor prea tari, prea calde sau prea reci;
• Utilizarea unei ape de gura cu ingrediente antimicrobiene;
• Administrarea unor medicamente pentru a ameliora durerea sau pentru a limita riscul de aparitie a infectiilor [1][2].

Cum poti preveni depunerile de tartru?

Pentru a reduce depunerile de tartru, este important sa ai o rutina consecventa de igiena orala: periaj de doua ori pe zi, curatarea spatiilor interdentare si controale stomatologice regulate. De asemenea, limitarea fumatului, reducerea alimentelor bogate in zahar si folosirea produselor recomandate de medicul stomatolog pot ajuta la mentinerea rezultatelor dupa detartraj.

Detartrajul este o procedura esentiala pentru sanatatea dentara, care ar trebui realizata periodic, chiar daca nu te confrunti cu probleme gingivale. Medicul stomatolog iti poate spune cat de frecvent ar trebui sa revii pentru a-ti curata in mod profesional dintii. Nu uita ca igiena dentara corespunzatoare este foarte importanta pentru a mentine efectele detartrajului si pentru a preveni orice fel de afectiuni ale dintilor si gingiilor.

Pentru rezultate bune pe termen lung, detartrajul trebuie completat de o rutina corecta de igiena orala acasa: periaj de doua ori pe zi, folosirea atei dentare sau a periutelor interdentare si controale stomatologice regulate.

Disclaimer: Acest articol contine informatii generale, care nu pot inlocui sfatul unui specialist. Pentru a primi un diagnostic si o recomandare optima de tratament, nu ezita sa mergi la stomatolog!

Surse de informare:

1. Gurarie, Mark. “Here’s a Quick Overview of Teeth Scaling and Root Planing.” Verywell Health, www.verywellhealth.com/scaling-and-root-planing-5295496. Accesat in data de 12 Iulie 2023.
2. “Tooth Scaling & Root Planing: Deep-Cleaning Treatments.” Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/treatments/23983-tooth-scaling-and-root-planing. Accesat in data de 12 Iulie 2023.
3. “Gum Disease and Other Diseases.” American Academy of Periodontology, www.perio.org/for-patients/gum-disease-information/gum-disease-and-other-diseases/. Accesat in data de 12 Iulie 2023.

Intrebari frecvente