Ce este microbiomul intestinal si ce impact are acesta asupra sanatatii?

Corpul uman este plin de bacterii, virusuri si ciuperci. Aceste microorganisme vii sunt cunoscute colectiv sub numele de microbiom.

In timp ce unele bacterii sunt asociate cu boala, altele sunt, de fapt, extrem de importante pentru sistemul imunitar, inima, greutate si multe alte aspecte ale sanatatii.

Urmatorul articol serveste ca un ghid pentru intelegerea microbiomului intestinal si explica de ce este atat de important pentru sanatatea ta:

Ce este microbiomul intestinal?

Microbiomul intestinal poate fi definit ca un ecosistem de microorganisme sau microbi vii care traiesc intr-un „buzunar” al intestinului gros numit cecum.

Microorganismele sunt toate bacteriile, virusurile, ciupercile si alte lucruri vii microscopice (1).

Desi trilioane de astfel de microbi traiesc in interiorul organismului uman, bacteriile sunt cele mai studiate datorita importantei lor pentru sanatate.

Studiile de specialitate afirma ca exista mai multe celule bacteriene in organism decat celulele umane pe care le cunoastem: aproximativ 40 de trilioane de celule bacteriene si doar 30 de trilioane de celule umane (2).

Mai mult, au fost identificate aproximativ 1.000 de specii de bacterii in microbiomul intestinal uman, fiecare dintre ele avand un rol diferit in organism. Cele mai multe sunt extrem de importante pentru sanatate, in timp ce altele pot pune in pericol sanatatea (3).

In total, microbii din intestine pot cantari pana la 2-5 kilograme, ceea ce inseamna aproximativ greutatea creierului uman. Impreuna, ele functioneaza ca un organ suplimentar esential pentru mentinerea sanatatii (1).

Cum afecteaza microbiomul intestinal organismul?

Evolutia omenirii a facut ca indivizii sa poata sa traiasca sanatos cu acesti microbi in intestine.

De milioane de ani, microbii s-au adaptat si au invatat sa joace roluri foarte importante in corpul uman. De fapt, astazi, fara microbiomul intestinal, suparavietuirea ar fi foarte dificila (1).

Microbiomul intestinal incepe sa afecteze organismul inca din momentul nasterii. Oamenii sunt expusi pentru prima data microbilor atunci cand trec prin canalul de nastere (1). A doua intalnire cu microbii se face in primele momente de alaptare.

Cu toate acestea, noi studii de specialitate sugereaza ca bebelusii pot intra in contact cu anumiti microbi atunci cand se afla in pantecul mamei lor (4, 5).

In timpul cresterii si dezvoltarii in viata, microbiomul intestinal incepe sa se diversifice, adica sa contina mai multe tipuri diferite de specii microbiene. Aceasta diversitate este considerata benefica pentru sanatatea umana (6).

Alimentele consumate afecteaza in mod direct diversitatea bacteriilor intestinale (1).

Pe masura ce microbiomul intestinal se dezvolta si diversifica, acesta poate afecta corpul uman in mai multe moduri, inclusiv:

• Digerarea laptelui matern: Unele specii de bacterii care incep sa creasca in interiorul intestinelor bebelusilor se numesc Bifidobacterii. Rolul lor este sa digere zaharurile sanatoase din laptele matern care sunt importante pentru crestere (7).
• Digerarea fibrelor: Anumite bacterii digera fibrele din alimente, producand acizi grasi importanti pentru sanatatea intestinului. Fibrele pot ajuta la prevenirea cresterii in greutate, a diabetului, bolilor de inima si reduc riscul de cancer (8).
• Mentinerea sistemului imunitar: Microbiomul intestinal are efecte pozitive asupra functionarii sistemului imunitar. Prin comunicarea cu celulele imune, microbiomul intestinal poate controla modul in care organism raspunde unei infectii (9).
• Mentinerea sanatatii creierului: Cercetarile moderne sugereaza ca microbiomul intestinal poate afecta si sistemul nervos central care controleaza functionarea creierului (10).

Prin urmare, exista o serie de moduri diferite in care microbiomul intestinal poate afecta functiile cheie ale corpului si poate influenta sanatatea umana:

Microbiomul intestinal poate afecta greutatea

Exista mii de tipuri diferite de bacterii in intestine, dintre care cele mai multe au efecte pozitive asupra sanatatii.

Cu toate acestea, prea multi microbi nesanatosi pot duce la imbolnavire.

Un dezechilibru al microbilor sanatosi si nesanatosi este uneori numit dibioza intestinala si poate contribui la cresterea in greutate (11). O dieta cu produse specifice echilibrate poate ajuta la imbunatatirea microbiomului intestinal si, astfel, la prevenirea cresterii in greutate.

Probioticele (o specie de bacterii vii) sunt bune pentru un microbiom echilibrat si pot ajuta la pierderea in greutate. Cu toate acestea, studiile sugereaza ca efectele probioticelor asupra pierderii in greutate sunt, probabil, destul de mici (11).

Microbiomul intestinal afecteaza sanatatea intestinala

Microbiomul intestinal afecteaza sanatatea intestinala si poate juca un rol in bolile intestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil si boala inflamatorie intestinala (12).

De exemplu, balonarea, crampele si durerile abdominale pe care le experimenteaza persoanele cu sindromul intestinului iritabil pot fi din cauza disbiozelor intestinale (1).

Acest lucru se datoreaza faptului ca microbii produc o multime de gaze si alte substante chimice care contribuie la simptomele disconfortului intestinal.

Cu toate acestea, anumite bacterii sanatoase din microbiom pot imbunatati sanatatea intestinului (1).

Anumite Bifidobacterii si Lactobacili, care se gasesc in probiotice si iaurt, pot ajuta la echilibrarea decalajelor dintre celulele intestinale pentru a preveni sindromul intestinului iritabil (1).

Microbiomul intestinal poate afecta la sanatatea inimii

Un studiu recent efectuat pe 1.500 de persoane a concluzionat ca microbiomul intestinal joaca un rol important in promovarea colesterolului “bun” (HDL) si a trigliceridelor (13).

De asemenea, anumite specii nesanatoase din microbiom pot contribui la aparitia bolilor de inima prin producerea unei substante toxice numita trimetilamina N-oxid (14).

Microbiomul intestinal poate afecta nivelul de zahar din sange

Un studiu de specialitate a constatat ca diversitatea microbiomului intestinal scade brusc inainte de debutul diabetului de tip 1. De asemenea, s-a observat ca nivelurile de specii bacteriene nesanatoase au crescut tot inainte de debut (15).

Un alt studiu a observat ca, chiar si atunci cand oamenii consuma aceleasi alimente, nivelul de zahar din sange ar putea varia foarte mult. Acest lucru se poate datora tipurilor de bacterii din intestine (16).

Microbiomul intestinal poate afecta sanatatea creierului

Microbiomul intestinal poate aduce beneficii pentru sanatatea creierului in mai multe feluri.

In primul rand, anumite specii de bacterii pot ajuta la producerea substantelor chimice din creier (neurotransmitatori). De exemplu, serotonina este un neurotransmitator antidepresiv care este, in cea mai mare parte, creat in intestin (17).

In al doilea rand, intestinul este conectat fizic la creier prin milioane de nervi. Prin urmare, microbiomul intestinal poate imbunatati sanatatea creierului, ajutand la controlul mesajelor care sunt transmise prin acesti nervi (18).

Cum poti imbunatati microbiomul intestinal?

Exista mai multe modalitati pentru a-ti imbunatati microbiomul intestinal, inclusiv (1):

• Consuma o gama diversa de alimente: acest lucru duce la un microbiom divers, care este un indicator al sanatatii intestinale. Leguminoasele, fasolea si fructele contin o multime de fibre si pot promova cresterea Bifidobacteriilor sanatoase.
• Consuma alimente fermentate: iartul, varza murata si chefirul contin bacterii sanatoase (Lactobacili) si pot reduce cantitatea de specii microbiene cauzatoare de boli intestinale.
• Limiteaza aportul de indulcitori artificiali.
• Consuma alimente prebiotice: prebioticele sunt un tip de fibre care stimuleaza cresterea bacteriilor sanatoase. Alimentele bogate in prebiotice sunt: anghinarea, bananele, sparanghelul, ovazul si merele.
• Alapteaza timp de cel putin sase luni: copiii care sunt alaptati pentru cel putin sase luni au Bifidobacterii mai benefice decat cei care sunt hraniti cu biberonul.
• Consuma cereale integrale: acestea contin o multime de fibre si carbohidrati benefici care sunt digerati de bacteriile intestinale pentru a beneficia de o greutate optima, a reduce riscul de cancer, diabet zaharat si alte tulburari.
• Incearca o dieta bazata pe plante (dieta vegana).
• Consuma alimente bogate in polifenoli: polifenolii sunt compusi vegetali care se gasesc in vinul rosu, ceaiul verde, ciocolata neagra, uleiul de masline si cerealele integrale. Polifenolii sunt defalcati in functie de microbiom pentru a stimula cresterea bacteriana sanatoasa.
• Ia suplimente alimentare pentru echilibrarea florei intesinale.
• Redu cantitatea de medicamente administrate daca este posibil.

Disclaimer: Nu exista suficiente dovezi stiintifice care sa sustina efectele pozitive ale suplimentelor alimentare si produselor farmaceutice pentru dieta si nutritie asupra echilibrarii microbiomului intestinal si prevenirii afectiunilor. Adreseaza-te medicului specialist cu pentru a primi mai multe dtalii despre sanatatea ta intestinala si tratamentul adecvat!

Bibliografie:

1. Healthline
2. Sender, R., Fuchs, S. & Milo, R. (2016) Revised Estimates for the Number of Human and Bacteria Cells in the Body. Plos Biology. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4991899/
3. Integrative HMP (iHMP) Research Network Consortium (2014). The Integrative Human Microbiome Project: dynamic analysis of microbiome-host omics profiles during periods of human health and disease. Cell Host & Microbiome, pp. 276 - 289. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25211071/
4. Backhed, F. et al. (2015). Dynamics and Stabilization of the Human Gut Microbiome during the First Year of Life. Cell Host & Microbiome, pp. 690 - 703. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25974306/
5. Aagaard, K. et al. (2014). The placenta harbours a unique microbiome. Science Translational Medicine. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24848255/
6. Koenig, J.E. et al. (2011). Succession of microbial consortia in the developing infant gut microbiome. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, pp. 4578 - 4585. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20668239/
7. Arboleya, S. et al. (2016) Gut Bifidobacteria Populations in Human Health and Aging. Frontiers in Microbiology. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4990546/
8. Slavin, J. (2013). Fiber and Prebiotics: Mechanisms and Health Benefits. Nutrients. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3705355/
9. Rooks, M.G. & Garrett, W.S. (2016). Gut microbiota, metabolites and host immunity. Nature Reviews. Immunology, pp. 341 - 352. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27231050/
10. Cryan, J.F. & Dinan, T.G. (2012). Mind-altering microorganisms: the impact of the gut microbiota on brain and behaviour. Nature Reviews. Neuroscience, pp. 702 - 712. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22968153/
11. Patterson, E. et al (2016). Gut microbiota, obesity and diabetes. Postgraduate Medical Journal, pp. 286 - 300. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26912499/
12. Kennedy, P.J., Cryan, J.F., Dinan, T.G. & Clarke, G. (2014). Irritable bowel syndrome: A microbiome-gut-brain axis disorder? World Journal of Gastroenterology, pp. 14105 - 14125. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4202342/
13. Fu, J. et al. (2015). The Gut Microbiome Contributes to a Susbtantial Proportion of the Variation in Blood Lipids. Circulation Research. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26358192/
14. Wang, Z. et al. (2011). Gut flora metabolism of phosphatidylcholine promotes cardiovascular disease. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3086762/
15. Kostic, A.D. et al. (2015). The dynamics of the human infant gut microbiome in development and in progression toward type 1. Cell Host & Microbiome, pp. 260 - 273. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25662751/
16. Zeevi, D. et al. (2015). Personalized Nutrition by Prediction of Glycemic Responses. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26590418/
17. O’Mahony, S.M. et al. (2015). Serotonin, tryptophan metabolism and the brain-gut-microbiome axis. Behavioural Brain Research, pp. 32 - 48. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25078296/
18. Forsythe, P., Bienenstock, J. & Kunze, W.A. (2014). Vagal pathways for microbiome-brain-gut axis communication. Advances in experimental medicine and biology, pp. 115 - 133. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24997031/