Indicatii
Omeprazolul este indicat pentru:
Adulti
Tratamentul ulcerelor duodenale
Profilaxia recidivei ulcerelor duodenale
Tratamentul ulcerelor gastrice
Profilaxia recidivei ulcerelor gastrice
In combinatie cu antibioticele adecvate, pentru eradicarea Helicobacter pylori (H.pylori) in ulcerul peptic
Tratamentul ulcerului gastric si duodenal asociat tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
Profilaxia ulcerului gastric si duodenal asociate tratamentului cu AINS la pacienti cu risc crescut
Tratamentul esofagitei de reflux
Tratamentul de lunga durata al pacientilor cu esofagita de reflux vindecata
Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian
Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison
Copii si adolescenti
Copii cu varsta peste 1 an si greutatea corporala egala sau mai mare de 10 kg
Tratamentul esofagitei de reflux
Tratamentul simptomatic al pirozisului si regurgitarii acide in boala de reflux gastro- esofagian.
Copii cu varsta peste 4 ani si adolescenti
In combinatie cu antibiotice, in tratamentul ulcerului duodenal cauzat de H.pylori.
Dozaj
Posologie la adulti
Tratamentul Ulcerului duodenal :
doza recomandata la pacienti cu ulcer duodenal activ este de 20 mg omeprazol o data pe zi.
vindecarea apare la majoritatea pacientilor in circa 2 saptamani.
la acei pacienti care nu au fost complet vindecati dupa tratamentul initial, vindecarea va aparea in urmatoarele 2 saptamani de tratament.
la pacientii cu raspuns terapeutic slab, vindecarea va fi obtinuta de obicei in 4 saptǎmani de tratament cu doza de 40 mg omeprazol o data pe zi.
Profilaxia recidivei ulcerelor duodenale
Pentru a preveni recidivele de ulcer duodenal la pacienti cu H.pylori negativ sau cand eradicarea H.pylori nu este posibila, se recomanda doza de 20 mg omeprazol o data pe zi. In caz de esec terapeutic, doza zilnica poate fi crescuta la 40 mg omeprazol.
Tratamentul Ulcerului gastric:
doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi.
la majoritatea pacientilor vindecarea apare in circa 4 saptamani;
la acei pacienti care nu au fost complet vindecati dupa tratamentul initial, vindecarea va aparea de obicei in urmatoarele 4 saptamani de tratament;
la pacientii cu raspuns terapeutic slab, vindecarea va fi obtinuta de obicei in decurs de 8 saptamani de tratament cu doza de 40 mg omeprazol o data pe zi.
Profilaxia recidivei ulcerelor gastrice
Pentru a preveni recidivele la pacientii cu raspuns terapeutic slab se recomanda doza de 20 mg omeprazol pe zi. La nevoie, doza poate fi crescuta pana la 40 mg omeprazol o data pe zi.
Tratamentul ulcerului gastric si duodenal asociat tratamentului continuu sau ocazional cu AINS:
doza recomandatǎ este de 20 mg omeprazol o data pe zi.
la majoritatea pacientilor vindecarea apare in 4 saptamani.
la acei pacienti care nu au fost complet vindecati dupǎ tratamentul initial, vindecarea va aparea de obicei in urmatoarele 4 sǎptǎmani de tratament.
Prevenirea ulcerului gastric si duodenal asociate tratamentului cu AINS la pacientii cu risc crescut Pentru prevenirea ulcerelor gastrice sau duodenale la pacientii cu risc crescut (varsta peste 60 de ani, antecedente de ulcer gastric si duodenal, antecedente de hemoragie digestiva superioara), doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi.
Regimuri de eradicare a Helicobacter pylori (Hp) in ulcerul peptic:
Pentru eradicarea H.pylori, selectarea antibioticelor trebuie sa ia in considerare toleranta individuala la medicamente si sa fie in concordanta cu sabloanele de rezistenta nationala, regionala si locala si cu ghidurile de tratament:
20 mg omeprazol + 1.000 mg amoxicilina + 500 mg claritromicina, fiecare de doua ori pe zi timp de 1 saptamana;
sau 20 mg omeprazol + 250 mg claritromicina (alternativ 500 mg) + 400 mg metronidazol (sau 500 mg sau 500 mg tinidazol), fiecare de doua ori pe zi timp de 1 saptamana;
sau 40 mg omeprazol o data pe zi + 500 mg amoxicilina + 400 mg metronidazol (sau 500 mg sau 500 mg tinidazol), ultimele doua de cate trei ori pe zi timp de 1 saptamana.
Daca totusi in urma regimurilor recomandate, testele indica Hp pozitiv, tratamentul poate fi repetat.
Tratamentul esofagitei de reflux:
doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi.
la majoritatea pacientilor vindecarea apare in 4 saptamani.
la acei pacienti la care nu s-a obtinut vindecarea completa dupa tratamentul initial, de regula vindecarea va aparea in urmatoarele 4 saptamani de tratament.
la pacientii cu esofagita de reflux severa se recomanda 40 mg omeprazol o data pe zi, vindecarea obtinandu-se de obicei in 8 saptamani.
Tratamentul de lunga durata al pacientilor cu esofagita de reflux vindecata
Pentru tratamentul de lunga durata al pacientilor cu esofagita de reflux vindecata se recomanda 10 mg omeprazol zilnic. La nevoie, doza poate fi crescuta la 20-40 mg omeprazol o data pe zi.
Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian:
doza recomandata este de 20 mg omeprazol pe zi;
rezolutia simptomelor apare in 4 saptamani;
este posibil sa se obtina un raspuns terapeutic adecvat si la doze de 10 mg pe zi, astfel incat se vor lua in considerare reajustari individuale de doza;
-daca in decurs de 4 saptǎmani de tratament cu 20 mg omeprazol pe zi nu s-a obtinut controlul simptomelor, se recomanda efectuarea de investigatii suplimentare.
Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison:
La acesti pacienti doza trebuie sa fie ajustata individual, si tratamentul va fi continuat atata timp cat situatia clinica o indica.
doza initiala recomandata este de 60 mg omeprazol pe zi. Toti pacientii cu boala severa si raspuns inadecvat la alte terapii au fost controlati eficient si mai mult de 90% dintre pacienti au fost mentinuti pe doze de 20-120 mg omeprazol pe zi.
daca doza zilnica depaseste 80 mg, aceasta trebuie divizata si administrata in doua prize zilnice.
Doze la copii si adolescenti
Copii cu varsta peste 1 an si cu greutatea corporala egala sau mai mare de 10 kg:
In tratamentul esofagitei de reflux si tratamentul simptomatic al pirozisului si regurgitarii acide in boala de reflux gastro-esofagian sunt recomandate urmatoarele doze:
| Varsta | Greutate | Doze |
| mai mult sau egal cu 1 an | 10-20 kg | 10 mg o data pe zi. Daca este necesar, doza poate fi crescuta pana la 20 mg o data pe zi |
| mai mare sau egal cu 2 ani | mai mare de 20 kg | 20 mg o data pe zi. Daca este necesar, doza poate fi crescuta pana la 40 mg o data pe zi |
Esofagita de reflux: durata tratamentului este de 4 8 saptamani.
In tratamentul simptomatic al pirozisului si regurgitarii acide in boala de reflux gastro-esofagian durata tratamentului este de 2 4 saptamani. Daca in decurs de 2 - 4 saptamani de tratament nu s-a obtinut controlul simptomelor, se recomanda efectuarea de investigatii suplimentare.
Copii peste 4 ani si adolescenti:
Tratamentul ulcerului duodenal cauzat de H. Pylori
In selectarea terapiei combinate potrivite, trebuie luate in considerare reglementarile oficiale nationale, regionale si locale privind rezistenta bacteriana, durata tratamentului (cel mai adesea 7 zile, dar in unele cazuri pana la 14 zile) si utilizarea adecvata a agentilor antimicrobieni.
| Greutate | Doze |
| 15 – 30 kg | In asociere cu doua antibiotice: 10 mg Omeprazol Atb, amoxicilina 25 mg/kg siclaritromicina 7,5 mg/kg, administrate impreuna de doua ori pe zi, timp 1 saptamana |
| 31 – 40 kg | In asociere cu doua antibiotice: 20 mg Omeprazol Atb, amoxicilina 750 mg si |
Tratamentul trebuie monitorizat de un medic specialist. Sunt recomandate urmatoarele doze:
| claritromicina 7,5 mg/kg, administrate impreuna de doua ori pe zi, timp 1 saptamana | |
| mai mult de 40 kg | In asociere cu doua antibiotice: 20 mg Omeprazol Atb, amoxicilina 1 g siclaritromicina 500 mg, administrate impreuna de doua ori pe zi, timp de 1 saptamana |
Grupuri speciale de pacienti
Insuficienta renala
Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta renala (vezi pct. 5.2).
Insuficienta hepatica
Deoarece biodisponibilitatea si timpul de injumatatire sunt crescute la pacientii cu functie hepatica afectata, o doza zilnica de 10-20 mg omeprazol poate fi suficienta la pacientii cu insuficienta hepatica (vezi pct. 5.2).
Varstnici (peste 65 de ani):
La varstnici nu sunt necesare reajustari de doza (vezi pct. 5.2).
Metode de administrare
Este recomandat sa se administreze Omeprazol Atb 20 capsule dimineta, preferabil pe nemancate, inghitite intregi, cu o jumatate de pahar de apa. Capsulele nu trebuie mestecate sau sfarmate.
La pacientii cu dificultati de deglutitie sau la copii care pot bea sau inghiti alimente semi-solide, este permis a se deschide capsula, iar continutul sa fie inghitit direct cu o jumatate de pahar de apa sau amestecat intr-un lichid usor acid, ca de exemplu suc de fructe sau compot de mere, sau in apa plata. Aceasta dispersie va fi utilizata imediat sau in decurs de 30 minute si trebuie intotdeauna sa fie agitata inainte de utilizare si sa fie administrata in totalitate, prin clatirea restului de dispersie din pahar cu o jumatate de pahar de apa.
Ca alternativa, acesti pacienti vor extrage continutul capsulelor prin suctiune dupa care vor inghiti microgranulele cu jumatate de pahar de apa. Microgranulele nu se vor mesteca sau zdrobi.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la omeprazol, benzimidazoli substituiti sau la oricare dintre excipientii medicamentului.
Omeprazolul, ca si alti inhibitori ai pompei de protoni (PPI), nu trebuie administrat concomitent cu nelfinavir (vezi pct. 4.5)
Atentionari
In prezenta oricaror simptome alarmante (ex.: scadere ponderala semnificativa neintentionata, varsaturi recurente, disfagie, hematemeza sau melena) si cand este suspectat sau chiar este prezent ulcerul gastric, afectiunile maligne trebuie excluse inainte de inceperea tratamentului, deoarece tratamentul poate reduce simptomele si intarzia diagnosticul.
Administrarea concomitenta de atazanavir cu un inhibitor al pompei de protoni nu este recomandata (vezi pct. 4.5). Daca administrarea concomitenta a atazanavirului cu un inhibitor al pompei de protoni este considerata inevitabila, monitorizarea clinica atenta (de exemplu, incarcarea virala) este recomandata, impreuna cu cresterea dozei de atazanavir la 400 mg plus 100 mg ritonavir iar doza de 20 mg omeprazol nu trebuie depasita.
Omeprazolul, ca toate medicamentele blocante ale aciditatii, poate reduce absorbtia vitaminei B12 (ciancobalamina) datorita hipo- sau aclorhidriei. Aceasta trebuie luata in considerare in cazul tratamentului de lunga durata, la pacientii cu depozite reduse sau cu factori de risc pentru absorbtie redusa a vitaminei B12.
Omeprazolul este un inhibitor al citocromului CYP2C19. Cand se incepe sau se termina tratamentul cu omeprazol, potentialele interactiuni cu medicamentele metabolizate de CYP2C19 trebuie luate in considerare. Este observata o interactiune intre clopidogrel si omeprazol (vezi pct. 4.5). Relevanta
clinica a acestei interactiuni nu este clara. Ca o precautie, utilizarea concomitenta a omeprazolului si clopidogrelului trebuie sa fie descurajata.
Unii copii cu boli cronice pot necesita tratament cu omeprazol de lunga durata, desi nu este recomandat.
Tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni poate duce la o usoara crestere a riscului de infectii gastro-intestinale cu Salmonella sp. si cu Campylobacter sp. (vezi pct. 5.1).
Ca si la toate tratamentele de lunga durata, in special cand tratamentul depaseste 1 an, pacientii trebuie monitorizati periodic.
Datorita continutului in zahar, pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la fructoza, sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza sau insuficienta a zaharazei-izomaltazei nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Deoarece contine metil p-hidroxibenzoat de sodiu propil p-hidroxibenzoat de sodiu si carmoisina (E 122), acest medicament poate provoca reactii alergice (chiar intarziate).
Acest medicament contine sodiu, mai putin de 1 mmol (23 mg) pe doza, adicǎ practic nu contine sodiu.
Interactiuni
Efectele omeprazolului asupra farmacocineticii altor substante active
Substante active cu absorbtia dependenta de pH-ul gastric
Reducerea aciditatii gastrice produsa de omeprazol poate sa creasca sau sa scada absorbtia substantelor active cu absorbtia dependenta de pH-ul gastric.
Nelfinavir, atazanavir:
Concentratiile plasmatice ale nelfinavirului si atazanavirului sunt scazute in cazul administrarii concomitente cu omeprazol.
Administrarea concomitenta a omeprazolului cu nelfinavir este contraindicata (vezi pct. 4.3). Administrarea concomitenta de omeprazol (40 mg o data pe zi) a redus expunerea medie la nelfinavir cu circa 40%, iar expunerea medie la metabolitul activ farmacologic M8 cu a fost redusa cu circa 75- 90%. Interactiunea poate implica deasemenea inhibarea CYP2C19.
Administrarea concomitenta a omeprazolului cu atazanavir nu este recomandata (vezi pct. 4.4). Administrarea concomitenta de omeprazol (40 mg o data pe zi) si atazanavir 300 mg / ritonavir 100 mg la voluntari sanatosi a determinat reducerea cu 75% a expunerii la atazanavir. Cresterea dozei de atazanavir la 400 mg nu a compensat impactul omeprazolului asupra expunerii la atazanavir.
Administrarea concomitenta de omeprazol (20 mg o data pe zi) cu atazanavir 400 mg / ritonavir 100 mg la voluntari sanatosi a determinat scaderea cu aproximativ 30% a expunerii la atazanavir, in comparatie cu atazanavir 300 mg / ritonavir 100 mg o data pe zi.
Digoxin
Tratamentul concomitent cu omeprazol (20 mg o data pe zi) si digoxina la subiecti sanatosi a crescut biodisponibilitatea digoxinei cu 10%. Toxicitatea digoxinei a fost raportata rareori. Cu toate acestea, estenecesara precautie cand se administreaza omeprazol in doze mari la pacientii varstnici.
Monitorizarea terapiei medicamentoase cu digoxina trebuie luata in considerare.
Clopidogrel
Intr-un studiu clinic incrucisat, clopidogrelul (300 mg doza de incarcare urmata de 75 mg/ zi) singur si in asociere cu omeprazolul (80 mg administrate concomitent cu clopidogrel) au fost administrate timp de 5 zile. Expunerea la metabolitul activ al clopidogrelului a scazut cu 46% (Ziua 1) si cu 42% (Ziua 5) cand clopidogrelul si omeprazolul au fost administrate impreuna. Media inhibarii agregarii plachetare (IAP) a fost diminuata cu 47% (la 24 ore) si cu 30% (Ziua 5) cand clopidogrelul si omeprazolul au fost administrate impreuna. In alt studiu s-a oservat ca administrarea clopidogrelului si
omeprazolului la diferite perioade de timp nu a impiedicat interactiunea lor care este probabil determinata de efectul inhibitor al omeprazolului asupra CYP2C19. Date contradictorii despre implicatiile clinice ale interactiunii PK/PD in termeni de evenimente cardiovasculare majore au fost raportate din studii observationale si clinice.
Alte substante active
Absorbtia posaconazolului, erlotinibului, ketoconazolului si itraconazolului este semnificativ redusa si eficacitatea clinica a acestora poate fi afectata. Pentru posaconazol si erlotinib, utilizarea concomitenta trebuie evitata.
Substante active metabolizate de CYP2C19
Omeprazolul este un inhibitor moderat al CYP2C19, principala enzima care metabolizeaza omeprazolul. De aceea, metabolismul substantelor active administrate concomitent metabolizate tot de CYP2C19 poate fi scazut sau expunerea sistemica la aceste substante poate fi crescuta. Exemple de astfel de medicamente sunt R-warfarina si alti antagonisti ai vitaminei K, cilostazol, diazepam si fenitoina.
Cilostazol
Omeprazolul, administrat in doze de 40 mg la subiecti sanatosi intr-un studiu incrucisat, a crescut Cmax si AUC (Aria de sub Curba) pentru cilostazol cu 18%, respectiv cu 26%, iar pentru unul dintre metabolitii sai activi cu 29%, respectiv cu 69%.
Fenitoina
Se recomanda monitorizarea concentratiilor plasmatice de fenitoina in primele doua saptamani dupa initierea tratamentului cu omeprazol si, daca se ajusteaza doza de fenitoina, este necesara monitorizarea si o alta ajustare a dozei la terminarea tratamentului cu omeprazol.
Mecanisme necunoscute
Sasquinavir
Administrarea concomitenta a omeprazolului cu sasquinavir/ritonavir a determinat cresterea concentratiilor plasmatice cu aproximativ 70% pentru sasquinavir, asociata cu o buna tolerabilitate la pacientii infectati cu HIV.
Tacrolimus
S-a raportat ca administrarea concomitenta de omeprazol creste concentratiile plasmatice de tacrolimus.
Este necesara instituirea unei monitorizari intense a concentratiilor plasmatice de tacrolimus, precum si a functiei renale (clearance-ul creatininei) si, la nevoie, trebuie ajustata doza de tacrolimus.
Efecte ale altor substante active asupra farmacocineticii omeprazolului
Inhibitori ai CYP2C19 si/sau CYP3A4
Intrucat omeprazolul este metabolizat de CYP2C19 si CYP3A4, substantele active cunoscute ca inhibitoare ale CYP2C19 sau CYP3A4 (cum ar fi claritromicina si voriconazolul) pot duce cresterea concentratiilor plasmatice de omeprazol prin scaderea ratei de metabolizare a omeprazolului.
Tratamentul concomitent cu variconazol a dus la cresterea de cel putin 2 ori a expunerii la omeprazol. Deoarece dozele mari de omeprazol au fost bine tolerate in timpul utilizarii concomitente, ajustarea dozei de omeprazol nu este necesara in general. Oricum, ajustarea dozei trebuie luata in considerare la pacientii cu insuficienta hepatica severa sau daca este indicat un tratament de lunga durata.
Inductori ai CYP2C19 si/sau CYP3A4
Substantele active cunoscute ca inductoare ale CYP2C19 sau CYP3A4 sau a amandorura (cum ar fi rifampicina sau sunatoarea) pot duce la scaderea concentratiilor plasmatice de omeprazol prin cresterea ratei de metabolizare a omeprazolului.
Sarcina
Rezultatele a trei studii epidemiologice prospective (continand mai mult de 1000 de rezultate) indica faptul ca nu exista reactii adverse ale omeprazolului asupra sarcinii sau asupra sanatatii fatului/nou- nascutului. Omeprazolul poate fi utilizat in timpul sarcinii.
Omeprazolul este excretat in laptele matern, dar este putin probabil sa aiba vreo influenta asupra copilului in cazul utilizarii dozelor terapeutice.
Condus auto
Este putin probabil ca omeprazolul sa afecteze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pot aparea reactii adverse cum sunt ameteli si tulburari vizuale (vezi pct. 4.8). Pacientii nu trebuie sa conduca vehicule sau sa foloseasca utilaje daca au astfel de reactii adverse.
Reactii adverse
Cele mai frecvente reactii adverse (1-10% dintre pacienti) sunt cefalee, dureri abdominale, constipatie, diaree, flatulenta si greata/varsaturi.
In programul de studii clinice pentru omeprazol si in cadrul experientei dupa punerea pe piata au fost identificate sau suspectate urmatoarele reactii adverse. Niciuna nu a depins de doza. Reactiile adverse enumerate mai jos sunt clasificate in functie de frecventa si de clasificarea pe aparate, sisteme si organe. Categoriile de frecventa sunt definite in functie de urmatoarea conventie: foarte frecvente (mai mare sau egal cu 1/10), frecvente (mai mare sau egal cu 1/100, mai putin de 1/10), mai putin frecvente (mai mare sau egal cu 1/1000, mai mic de 1/100); rare (mai mare sau egal cu 1/10000, mai putin de 1/1000); foarte rare (mai putin de 1/10000), necunoscuta (nu poate fi estimata din datele disponibile).
| Clasificarea pe aparate, sisteme si organe/frecventa | Reactii adverse |
| Tulburari hematologice si limfatice | |
| Rare: | Leucopenie, trombocitopenie |
| Foarte rare: | Agranulocitoza, pancitopenie |
| Tulburari ale sistemului imunitar | |
| Rare: | Reactii de hipersensibilitate precum febra, angioedeme si reactii anafilactice /soc anafilactic |
| Tulburari metabolice si de nutritie | |
| Rare: | Hiponatriemie |
| Foarte rare: | Hipomagnezemie |
| Tulburari psihice | |
| Mai putin frecvente: | Insomnie |
| Rare: | Agitatie, confuzie, depresie |
| Foarte rare: | Agresiune, halucinatii |
| Tulburari ale sistemului nervos | |
| Frecvente: | Cefalee |
| Mai putin frecvente: | Ameteala, parestezie, somnolenta, obnubilare |
| Rare: | Tulburari de gust |
| Tulburari oculare | |
| Rare: | Vedere încetosata |
| Tulburari acustice si vestibulare | |
| Mai putin frecvente: | Vertij |
| Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale | |
| Rare: | Bronhospasm |
| Tulburari gastro-intestinale | |
| Frecvente: | Dureri abdominale, constipatie, diaree, flatulenta, greata/voma |
| Rare: | Uscaciunea mucoasei bucale, stomatita, candidoza gastrointestinala |
| Tulburari hepatobiliare | |
| Mai putin frecvente: | Cresterea enzimelor hepatice |
| Rare: | Hepatita cu sau fara icter |
| Foarte rare: | Insuficienta hepatica, encefalopatie la pacienti cu tulburari hepatice pre-existente |
| Tulburari cutanate si ale tesutului sub-cutanat | |
| Mai putin frecvente: | Dermatita, prurit, rash, urticarie |
| Rare: | Alopecie, fotosensibilitate |
| Foarte rare: | Eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson, necroliza epidermica toxica (TEN) |
| Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv | |
| Rare: | Artralgie, mialgie |
| Foarte rare: | Slabiciune musculara |
| Tulburari renale si ale cailor urinare | |
| Rare: | Nefrita interstitiala |
| Tulburari ale aparatului genital si ale sânului | |
| Rare: | Impotenta |
| Foarte rare: | Ginecomastie |
| Tulburari generale si la nivelul locului de administare | |
| Mai putin frecvente: | Disconfort, edem periferic |
| Rare: | Hipersudoratie |
Copii
Siguranta omeprazolului a fost evaluata la 310 copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 16 ani cu afectini legate de hiperaciditate. Exista date limitate privind siguranta utilizarii pe termen lung provenind de la 46 de copii care au urmat un tratament de intretinere cu omeprazol in timpul unui studiu clinic pentru esofagita eroziva severa, pana la 749 zile. Profilul reactiilor adverse a fost in general acelasi ca pentru adulti, atat in ceea ce priveste tratamentul de scurta durata cat si cel de lunga durata. Nu exista date pe termen lung privind efectele tratamentului cu omeprazol asupra pubertatii si cresterii.
Supradozaj
Informatiile disponibile referitoare la efectele supradozajului cu omeprazol la om sunt limitate. In literatura sunt citate cazuri de ingestie de pana la 560 mg, si exista raportari ocazionale de doze unice care au atins 2400 mg (de 120 de ori doza clinica recomandata uzual). In cazul supradozajului, s-au raportat greata, varsaturi, ameteli, dureri abdominale, diaree si cefalee. In cazuri izolate, s-au raportat si apatie, depresie si confuzie.
Simptomele descrise au fost tranzitorii, fara consecinte severe. Rata de eliminare nu s-a modificat (cinetica de ordinul unu) la cresterea dozelor. Daca este necesar, se recomanda tratament simptomatic.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: medicamente pentru tulburari de hiperaciditate, medicamente pentru ulcerul peptic si boala de reflux gastro-esofagian, inhibitori ai pompei de protoni, codul ATC: A02BC01
Mecanism de actiune
Omeprazolul, un amestec racemic de doi enantiomeri, scade secretia gastrica acida, printr-un mecanism de actiune foarte tintit. Este un inhibitor specific al pompei de protoni din celula parietala.
Are actiune rapida si ofera control prin inhibarea reversibila a secretiei gastrice acide in cazul administrarii o data pe zi.
Omeprazolul este o baza slaba si este concentrat si convertit in forma activa in mediul foarte acid din canaliculii intracelulari din celulele parietale, unde inhiba enzima ATP-aza H+K+- pompa de protoni. Acest efect asupra etapei finale a procesului de formare a secretiei gastrice acide depinde de doza si ofera o inhibare foarte eficienta atat a secretiei acide bazale cat si a celei stimulate, indiferent de stimul.
Efecte farmacodinamice
Toate efectele farmacodinamice observate pot fi explicate prin efectul omeprazolului asupra secretiei acide.
Efectul asupra secretiei gastrice acide
Administrarea orala de omeprazol o data pe zi produce o inhibare rapida si eficienta a secretiei acide gastrice diurne si nocturne, cu un efect maxim obtinut in 4 zile de tratament. Cu omeprazol 20 mg, o scadere medie cu cel putin 80% a aciditatii intragastrice pe 24 de ore este mentinuta la pacientii cu ulcer duodenal, cu o scadere medie a secretiei acide maximale dupa stimularea cu pentagastrina de circa 70%, la 24 de ore dupa administrare.
Administrarea orala de omeprazol 20 mg mentine un pH intragastric 3 pentru o perioada medie de 17 ore din perioada de 24 de ore, la pacientii cu ulcer duodenal.
Consecutiv reducerii secretiei acide si aciditatii intragastrice, omeprazolul are un efect dependent de doza de reducere/normalizare a expunerii acide a esofagului la pacientii cu boala de reflux gastroesofagian.
Inhibarea secretiei acide este legata de aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp (ASC) a omeprazolului si nu de concentratia plasmatica efectiva la un moment dat.
In cazul tratamentului cu omeprazol nu s-a observat fenomenul de tahifilaxie.
Efectul asupra H. pylori
H. pylori se asociaza cu boala ulceroasa peptica, incluzand ulcerul duodenal si gastric. H. pylori este un factor major in aparitia gastritei. H. pylori alaturi de sucul gastric acid reprezinta factorii majori ai aparitiei bolii peptice ulceroase. H. pylori este un factor major in aparitia gastritei atrofice care se asociaza cu un risc crescut de aparitie a cancerului gastric.
Eradicarea H. pylori cu omeprazol si antibiotice se asociaza cu rate mari de vindecare si cu remisiune pe termen lung a ulcerelor peptice.
Terapiile duble au fost testate si s-a constatat ca sunt mai putin eficace decat terapiile triple. Cu toate acestea, ele ar putea fi luate in considerare in cazul in care hipersensibilitatea cunoscuta interzice utilizarea oricarei combinatii triple.
Alte efecte legate de inhibarea secretiei acide
In timpul tratamentului de lunga durata s-a raportat o usoara crestere a incidentei chisturilor glandulare gastrice. Aceste modificari reprezinta o consecinta fiziologica a inhibarii accentuate a secretiei acide, sunt benigne si par sa fie reversibile.
Scaderea aciditatii gastrice prin orice mijloc, inclusiv prin inhibitorii pompei de protoni, creste numarul de bacterii in stomac, bacterii prezente in mod normal in tractul gastro-intestinal. Tratamentul cu medicamente ce scad aciditatea gastrica poate duce la o crestere usoara a riscului de infectii gastrointestinale cu bacterii precum Salmonella si Campylobacter.
Utilizarea la copii
Intr-un studiu necontrolat efectuat la copii (cu varsta cuprinsa intre 1 si 16 ani) cu esofagita de reflux severa, administrarea de omeprazol in doze cuprinse intre 0,7 si 1,4 mg/kg a ameliorat esofagita in 90% dintre cazuri si a redus semnificativ simptomele de reflux. Intr-un studiu clinic simplu-orb, au
fost tratati copii cu varsta cuprinsa intre 0-24 luni cu boala de reflux gastro-esofagian diagnosticata clinic, cu doze de 0,5 mg, 1,0 mg sau 1,5 mg omeprazol/kg. Frecventa episoadelor de varsaturi/regurgitare a scazut cu 50% dupa 8 saptamani de tratament, indiferent de doza.
Eradicarea H. pylori la copii:
Un studiu clinic dublu-orb randomizat (studiul Héliot) a concluzionat ca omeprazol in asociere cu doua antibiotice (amoxicilina si claritromicina) a fost eficace si sigur in tratamentul infectiei cu H. pylori la copii cu varsta de 4 ani si peste, cu gastrita: rata de eradicare a H. pylori: 74,2% (23/31 pacienti) in cazul asocierii omeprazol + amoxicilina + claritromicina comparativ cu 9,4% (3/32 pacienti) in cazul asocierii amoxicilina + claritromicina. Totusi, nu a fost demonstrat beneficiul clinic privind simptomele dispeptice. Acest studiu nu a prezentat nici o informatie pentru copiii cu varsta sub 4 ani.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Omeprazolul si omeprazolul sub forma de sare de magneziu sunt instabile in mediu acid, de aceea se administreaza oral sub forma de granule cu invelis gastrorezistent, in capsule sau comprimate.
Absorbtia omeprazolului este rapida, iar concentratia plasmatica maxima se atinge dupa aproximativ 1-2 ore de la administrare. Absorbtia omeprazolului are loc in intestinul subtire si este completa de obicei in 3-6 ore. Ingestia simultana de alimente nu influenteaza biodisponibilitatea. Disponibilitatea sistemica (biodisponibilitatea) a omeprazolului dupa o doza unica este de aproximativ 40%. Dupa administrari repetate o data pe zi, biodisponibilitatea creste pana la aproximativ 60%.
Distributie
Volumul aparent de distributie la subiecti sanatosi este de aproximativ 0,3 l/kg. Omeprazolul se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 97%.
Metabolizare
Omeprazolul este metabolizat complet de catre citocromul P450 (CYP). Cea mai mare parte din metabolizarea sa este dependenta de CYP2C19 exprimata polimorfic, responsabila de formarea hidroxiomeprazolului, principalul metabolit din plasma. Restul este dependenta de o alta izoforma specifica, CYP3A4, responsabila de formarea omeprazol sulfonei. Ca urmare a afinitatii crescute a omeprazolului pentru CYP2C19, este posibila o inhibare competitiva si interactiuni metabolice intermedicamentoase cu alte substraturi ale CYP2C19. Cu toate acestea, din cauza afinitatii scazute pentru CYP3A4, omeprazolul nu are potential de inhibare a metabolizarii altor substraturi CYP3A4. In plus, omeprazolul nu are un efect inhibitor asupra principalelor enzime CYP.
La aproximativ 3% din populatia caucaziana si 15-20% din populatia asiatica lipseste o enzima CYP2C19 functionala, iar acestia sunt denumiti metabolizatori lenti. La astfel de persoane, metabolizarea omeprazolului este catalizata in principal probabil de CYP3A4. Dupa administrarea repetata o data pe zi a 20 mg de omeprazol, ASC medie a fost de 5-10 ori mai mare la metabolizatorii lenti comparativ cu subiectii care prezinta o enzima CYP2C19 functionala (metabolizatori extensivi). De asemenea, media concentratiilor plasmatice maxime a fost mai mare de 3-5 ori. Aceste rezultate nu au nicio importanta pentru stabilirea dozei de omeprazol.
Excretie
Timpul de injumatatire plasmatica al omeprazolului este de obicei mai mic de o ora, atat dupa administrare unica cat si dupa administrare repetata o data pe zi. Intre administrari omeprazolul se elimina complet din plasma, fara a prezenta tendinta de acumulare in cazul administrarii o data pe zi. Aproximativ 80% din doza de omeprazol se excreta sub forma de metaboliti in urina, restul in fecale, in principal prin secretie biliara.
ASC a omeprazolului creste in cazul administrarii repetate. Cresterea este dependenta de doza si duce la o corelatie non-lineara doza ASC dupa administrare repetata. Aceasta dependenta de timp si doza este datorata reducerii fenomenului de prim pasaj hepatic si clearance-ului sistemic, determinate probabil de inhibarea a enzimei CYP2C19 de catre omeprazol si/sau metabolitii sai (de exemplu sulfona). Nu s-a gasit niciun metabolit care sa aiba vreun efect asupra secretiei gastrice acide.
Grupuri speciale de pacienti
Insuficienta hepatica
Metabolizarea omeprazolului la pacientii cu disfunctie hepatica este afectata, ducand la cresterea ASC. Nu s-a evidentiat tendinta omeprazolului de a se acumula in cazul administrarii o data pe zi.
Insuficienta renala
Farmacocinetica omeprazolului, inclusiv biodisponibilitatea sistemica si rata de eliminare, este nemodificata la pacientii cu functie renala scazuta.
Varstnici
Rata de metabolizare a omeprazolului este redusa intr-o oarecare masura la subiectii varstnici (varsta cuprinsa intre 75-79 de ani).
Copii
In timpul tratamentului cu doze recomandate la copiii cu varsta peste 1 an, concentratiile plasmatice au fost similare cu cele de la adulti. La copiii cu varsta sub 6 luni, clearance-ul omeprazolului este scazut datorita capacitatii reduse de a metaboliza omeprazolul.
Date preclinice de siguranta
In studiile efectuate pe toata durata vietii la sobolanii tratati cu omeprazol, au fost observate hiperplazia celulelor ECL gastrice si tumori carcinoide. Aceste modificari reprezinta rezultatul hipergastrinemiei sustinute secundare inhibarii secretiei acide. Rezultate similare s-au obtinut dupa tratamentul cu antagonisti ai receptorului H2, cu inhibitori ai pompei de protoni si dupa fundectomie partiala. De accea, aceste modificari nu sunt efectul direct al vreunui medicament in sine.