Indicatii
Cipro Quin comprimate filmate este indicat pentru tratamentul urmatoarelor infectii (vezi pct. 4.4 si 5.1). Inaintea initierii terapiei, trebuie acordata o atentie deosebita informatiilor disponibile cu privire la rezistenta la ciprofloxacina.
Trebuie luate in considerare recomandarile oficiale privind utilizarea adecvata a medicamentelor antibacteriene.
Adulti
- Infectii ale tractului respirator inferior, determinate de bacterii Gram-negativ (vezi pct. 4.4)
- exacerbari ale bolii pulmonare obstructive cronice;
- infectii bronho-pulmonare la pacientii cu fibroza chistica sau bronsiectazie;
- pneumonie.
- Otita medie cronica purulenta
- Exacerbarea sinuzitei cronice, in special daca aceasta este determinata de bacterii Gram-negativ
- Infectii ale tractului urinar
- Uretrita gonococica si cervicita
- Orhiepididimita, incluzand cazuri determinate de Neisseria gonorrhoeae
- Boala inflamatorie pelvina, incluzand cazuri determinate de Neisseria gonorrhoeae
In cazul infectiilor tractului genital mentionate anterior, cand se suspecteaza sau se cunoaste ca sunt determinate de Neisseria gonorrhoeae, este foarte important sa se obtina informatii locale despre prevalenta rezistentei la ciprofoloxacina si sa se confirme susceptibilitatea prin teste microbiologice.
- Infectii ale tractului gastro-intestinal (inclusiv diareea calatorului)
- Infectii intra-abdominale
- Infectii ale pielii si tesuturilor moi, determinate de bacterii Gram-negativ
- Otita externa maligna
- Infectii ale oaselor si articulatiilor
- Tratamentul infectiilor la pacientii neutropenici
- Profilaxia infectiilor la pacientii neutropenici
- Profilaxia infectiilor invazive determinate de Neisseria meningitidis
- Antrax prin inhalare (profilaxia dupa expunere si tratamentul curativ)
Copii si adolescenti
- Infectii bronho-pulmonare determinate de Pseudomonas aeruginosa, la pacientii cu fibroza chistica
- Infectii complicate ale tractului urinar si pielonefrita
- Antrax prin inhalare (profilaxia dupa expunere si tratamentul curativ).
De asemenea, ciprofloxacina poate fi utilizata pentru tratamentul infectiilor severe la copii si adolescenti, daca este necesar.
Tratamentul trebuie initiat numai de catre medici cu experienta in tratamentul fibrozei chistice si/sau infectiilor severe la copii si adolescenti (vezi pct. 4.4 si 5.1).
Dozaj
Dozajul depinde de indicatia clinica, severitatea si localizarea infectiei, de sensibilitatea la ciprofloxacina a microorganismului(elor) etiologice, de functia renala a pacientului si greutatea corporala la copii si adolescenti.
Durata tratamentului depinde de severitatea bolii si de evolutia clinica si bacteriologica.
Tratamentul infectiilor determinate de anumite bacterii (de exemplu: Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter sau Staphylococci) poate necesita doze mari de ciprofloxacina si administrarea concomitenta a altor medicamente antibacteriene adecvate.
Tratamentul unor infectii (de exemplu: boli inflamatorii pelvine, infectii intra-abdominale, infectii la pacientii neutropenici si infectii osteo-articulare) pot necesita administrarea concomitenta a altor medicamente antibacteriene, in functie de germenii patogeni implicati.
Adulti
| Indicatii | Doza zilnica in mg | Durata totala a tratamentului (inclusiv eventualul tratament parenteral initial cu ciprofloxacină | |
| Infectii ale tractului respirator inferior | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
| Infectii ale tractului respirator superior | Exacerbarea sinuzitei cronice | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile |
| Otita medie cronica purulenta | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
| Otita externa maligna | 750 mg de doua ori pe zi | 28 zile pana la 3 luni | |
| Infectii ale tractului urinar | Cistita necomplicata | 250 mg de doua ori pe zi pana la 500 mg de doua ori pe zi | 3 zile |
| La femeile in pre-menopauza poate fi utilizata o doza unica de 500 mg | |||
| Cistita complicata Pielonefrita necomplicata | 500 mg de doua ori pe zi | 7 zile | |
| Pielonefrita complicata | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | cel puţin 10 zile; poate fi continuat mai mult de 21 zile în unele circumstanţe specifice (cum sunt abcesele) | |
| Prostatita | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 2 panala 4 saptamani (acuta) pana la 4 pana la 6 saptamani (cronica) | |
| Infectii ale tractului genital | Uretrita gonococica si cervicita | 500 mg in doza unică | 1 zi (doza unica) |
| Orhiepididimită si boala inflamatorie pelvina | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | cel putin 14 zile | |
| Infectii ale tractului gastro-intestinal si infectii intra- abdominale | Diaree determinata de bacterii patogene incluzand Shigella spp, cu exceptia Shigella dysenteriae de tip I si tratamentul empiric in diareea calatorilor | 500 mg de doua ori pe zi | 1 zi |
| Diaree determinata de Shigella dysenteriae de tip I | 500 mg de doua ori pe zi | 5 zile | |
| Diaree determinata de Vibrio cholerae | 500 mg de doua ori pe zi | 3 zile | |
| Febră tifoida | 500 mg de doua ori pe zi | 7 zile | |
| Infectii intra- abdominale datorate bacteriilor Gram- negativ | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 5 pana la 14 zile | |
| Infectii ale pielii si tesuturilor moi | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
| Infectii osteo-articulare | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | maximum 3 luni | |
| Tratamentul sau profilaxia infectiilor la pacientii neutropenici Ciprofloxacina trebuie administrata in asociere cu un alt antibiotic/alte antibiotice conform recomandarilor oficiale | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | Tratamentul trebuie continuat pe toata durata neutropeniei | |
| Profilaxia infectiilor invazive determinate de Neisseria meningitidis | 500 mg in doza unică | 1 zi (doza unica) | |
Antrax: profilaxia dupa expunerea pe cale inhalatorie si tratamentul curativ pentru persoanele apte sa primeasca tratament pe cale orala, cand este clinic recomandat. Administrarea medicamentului trebuie initiata cat mai curand posibil dupa expunerea suspectata sau confirmata. | 500 mg de doua ori pe zi | 60 zile de la confirmarea expunerii la bacilul antraxului | |
Copii si adolescenti
| Indicatii | Doza zilnica in mg | Durata totala a tratamentului (inclusiv eventualul tratament parenteral initial cu ciprofloxacina |
| Fibroza chistica | 20 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 750 mg per doza | 10 pana la 14 zile |
| Infectii complicate ale tractului urinar si pielonefrita | 10 mg/kg de doua ori pe zi pana la 20 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 750 mg per doza | 10 pana la 21 zile |
| Antrax: profilaxia dupa expunerea pe cale inhalatorie si tratamentul curativ pentru persoanele apte sa primeasca tratament pe cale orala, cand este clinic recomandat. Administrarea medicamentului trebuie initiata cat mai curand posibil dupa expunerea suspectata sau confirmata. | 10 mg/kg de doua ori pe zi pana la 15 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 500 mg per doza | 60 zile de la confirmarea expunerii la bacilul antraxului |
| Alte infectii severe | 20 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 750 mg per doza | In functie de tipul infectiilor |
Pacienti varstnici
La pacientii varstnici, doza administrata este in functie de severitatea infectiei si de clearance-ul creatininei.
Insuf cienta renala si hepatica
Dozele initiale si de intretinere recomandate pacientilor adulti cu insuficienta renala:
| Clearance-ul creatininei [ml/min/1,73m2] | Creatinina serica [µmol/l] | Doza orala [mg] |
| mai mult de 60 | mai putin de 124 | Vezi dozajul uzual. |
| 30 – 60 | 124 - 168 | 250 – 500 mg la fiecare 12 ore |
| mai putin de 30 | mai mult de 169 | 250 – 500 mg la fiecare 24 ore |
| Pacienti cu hemodializa | mai mult de 169 | 250 – 500 mg la fiecare 24 ore (dupa dializa) |
| Pacienti cu dializa peritoneala | mai mult de 169 | 250 – 500 mg la fiecare 24 ore |
La pacientii cu insuficienta hepatica nu este necesara ajustarea dozei.
Dozajul la copiii cu insuficienta renala si/sau hepatica nu a fost studiat.
Mod de administrare
Comprimatele trebuie inghitite nemestecate, cu un lichid. Comprimatele pot fi administrate cu sau fara alimente. Daca sunt administrate pe stomacul gol, substanta activa se absoarbe mai rapid. Comprimatele de ciprofloxacina nu trebuie administrate cu produse lactate (de exemplu lapte, iaurt) sau cu sucuri de fructe cu supliment de minerale (de exemplu suc de portocale cu supliment de calciu) (vezi pct. 4.5).
In cazuri severe sau daca pacientul nu este capabil sa inghita comprimate (de exemplu pacienti cu nutritie enterala), se recomanda sa se inceapa tratamentul prin administrarea intravenoasa de ciprofloxacina, pana cand tratamentul poate fi continuat pe cale orala.
Contraindicatii
- Hipersensibilitate la substanta activa, la alte chinolone sau la oricare dintre excipienti (vezi pct. 6.1).
- Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si tizanidina (vezi pct. 4.5).
Atentionari
Infectii severe si infectii mixte cu microorganisme Gram-pozitiv si anaerobe
Ciprofloxacina nu este adecvata pentru tratamentul infectiilor severe si infectiilor care ar putea fi datorate microorganismelor Gram-pozitiv sau anaerobe. In cazul acestor infectii, ciprofloxacina trebuie administrata in asociere cu cu alte medicamente antibacteriene adecvate.
Infectii streptococice (inclusiv Streptococcus pneumoniae)
Ciprofloxacina nu este recomandata pentru tratamentul infectiilor streptococice, datorita eficacitatii scazute.
Infectii ale tractului genital
Orhiepididimita si bolile inflamatorii pelvine pot fi determinate de Neisseria gonorrhoeae rezistenta la fluorochinolone. Ciprofloxacina poate fi administrata in asociere cu alte medicamente antibacteriene adecvate, numai daca prezenta suselor de Neisseria gonorrhoeae rezistente la ciprofloxacina a fost exclusa . Daca nu se observa o ameliorare clinica dupa 3 zile de tratament, terapia trebuie reevaluata.
Infectii intra-abdominale
Datele privind eficacitatea ciprofloxacinei in tratamentul infectiilor intraabdominale post-operatorii sunt limitate.
Diareea calatorului
Alegerea ciprofloxacinei trebuie sa ia in considerare informatiile privind rezistenta la ciprofloxacina a microorganismelor patogene din tarile vizitate.
Infectii musculo-scheletale
Ciprofloxacina trebuie utilizata in asociere cu alte antibiotice, in functie de rezultatele microbiologice.
Antrax prin inhalare
Utilizarea la om este bazata pe datele de sensibilitate in vitro, datele din studiile la animale si datele limitate obtinute la om. Medicii curanti trebuie sa se refere la recomandarile internationale si/sau nationale cu privire la tratamentul antraxului.
Copii si adolescenti
Utilizarea ciprofloxacinei la copii si adolescenti trebuie sa urmeze recomandarile oficiale in vigoare. Tratamentul cu ciprofloxacina trebuie initiat de catre medici cu experienta in tratamentul fibrozei chistice si/sau infectiilor severe la copii si adolescenti.
S-a demonstrat ca ciprofloxacina determina artropatii la nivelul articulatiilor mari, la animale imature. Intr-un studiu randomizat dublu-orb, datele privind siguranta utilizarii ciprofloxacinei la copii
(ciprofloxacina: n=335, varsta medie = 6,3 ani; comparatori: n=349, varsta medie = 6,2 ani, limite de varsta 1 – 17 ani) au aratat o incidenta a artropatiei suspectata a fi legata de medicament (diferentiata pe baza semnelor si simptomelor clinice legate de articulatie) pana in ziua + 42, de 7,2% si 4,6%. Pe o perioada de urmarire de 1 an, incidenta artropatiei legata de medicament a fost 9,0% si respectiv 5,7%. Agravarea in timp a artropatiei suspectata a fi legata de medicament nu a fost semnificativa din punct de vedere statistic, intre cele doua grupuri. Tratamentul trebuie initiat numai dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu/risc, datorita evenimentelor adverse posibile legate de articulatii si/sau tesuturile inconjuratoare.
Infectiile bronhopulmonare din fibroza chistica
Studiile clinice au inclus copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 5 – 17 ani. Experienta privind tratamentul copiilor cu varsta intre 1 si 5 ani este mult limitata.
Infectii complicate ale tractului urinar si pielonefrita
Tratamentul infectiilor urinare cu ciprofloxacina trebuie luat in considerare atunci cand nu pot fi utilizate alte tratamente si trebuie sa se bazeze pe rezultatele microbiologice.
Studiile clinice au inclus copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 1 – 17 ani.
Alte infectii severe specifice
Utilizarea ciprofloxacinei poate fi avuta in vedere pentru alte infectii severe, in conformitate cu recomandarile oficiale, dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu-risc, cand alte tratamente nu pot fi utilizate sau dupa esecul terapiei standard si cand rezultatele microbiologice pot justifica utilizarea ciprofloxacinei.
Utilizarea ciprofloxacinei in infectii severe specifice, altele decat cele mentionate mai sus, nu a fost evaluata in studii clinice, iar experienta clinica este limitata. Prin urmare, se recomanda prudenta in tratamentul acestor pacienti cu astfel de infectii.
Hipersensibilitate
Hipersensibilitatea si reactiile alergice, inclusiv reactiile anafilactice/anafilactoide, pot aparea in cazul utilizarii unei singure doze (vezi pct. 4.8) si pot pune viata in pericol. Daca apar astfel de reactii, ciprofloxacina trebuie intrerupta si trebuie instituit tratamentul medical adecvat.
Aparatul musculo-scheletic
In general, ciprofloxacina nu trebuie utilizata la pacientii cu antecedente de tendinopatie/afectarea tendoanelor legata de tratamentul cu chinolone. Cu toate acestea, in cazuri foarte rare, dupa izolarea microorganismului etiologic si evaluarea raportului beneficiu/risc, ciprofloxacina poate fi prescrisa la acesti pacienti pentru tratamentul anumitor infectii severe, in special in cazul esecului terapiei standard sau al rezistentei bacteriene, cand rezultatele microbiologice pot justifica utilizarea ciprofloxacinei.
In cazul administrarii ciprofloxacinei, in primele 48 ore de tratament pot aparea tendinita si ruptura tendoanelor (in special tendonul lui Achile), uneori bilaterala. Riscul tendinopatiei poate fi crescut la pacientii varstnici sau la pacientii tratati concomitent cu corticosterozi (vezi pct. 4.8).
La orice semn de tendinita (de exemplu tumefactii dureroase, inflamatie), tratamentul cu ciprofloxacina trebuie intrerupt. Se recomanda mentinerea membrului afectat in repaus.
Ciprofloxacina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu miastenie gravis (vezi pct. 4.8).
Fotosensibilitate
S-a demonstrat ca ciprofloxacina determina reactii de fotosensibilitate. Pacientii tratati cu ciprofloxacina trebuie atentionati sa evite expunerea directa atat la lumina puternica a soarelui, cat si la radiatiile UV, in timpul tratamentului (vezi pct. 4.8).
Sistemul nervos central
Chinolonele sunt cunoscute ca pot declansa crize convulsive sau pot scadea pragul convulsivant. Ciprofloxacina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu tulburari SNC care pot fi predispusi la convulsii. Daca apar convulsii, administrarea ciprofloxacinei trebuie intrerupta (vezi pct. 4.8). Dupa prima administrare a ciprofloxacinei pot aparea reactii psihice. In cazuri rare, depresia sau psihoza pot evolua catre un comportament in care bolnavul isi poate pune viata in pericol. In aceste cazuri, administrarea ciprofloxacinei trebuie intrerupta.
Cazurile de polineuropatie (caracterizate prin simptome neurologice cum ar fi: durere, senzatie de arsura, tulburari senzoriale sau hipotonie musculara izolata sau asociata) au fost raportate la pacientii
tratati cu ciprofloxacina. Ciprofloxacina trebuie intrerupta la pacientii care prezinta simptome de neuropatie, incluzind durere, senzatie de arsura, furnicaturi, senzatie de amorteala si/sau hipotonie musculara, pentru prevenirea evolutiei catre afectiuni ireversibile (vezi pct. 4.8.).
Tulburari cardiace
Deoarece ciprofloxacina este asociata cu cazuri de alungire a intervalului QT (vezi pct. 4.8.), tratamentul pacientilor cu risc de aritmie de tipul torsada varfurilor trebuie efectuat cu precautie.
Aparatul gastro-intestinal
Aparitia diareei severe si persistente in timpul tratamentului sau dupa tratament (inclusiv la cateva saptamani dupa tratament), poate fi semnul unei colite asociata cu antibioticul (afectiune care poate pune in pericol viata bolnavului si care poate avea evolutie letala), care necesita tratament imediat (vezi pct. 4.8). In aceste cazuri, tratamentul cu ciprofloxacina trebuie intrerupt imediat si trebuie initiat tratamentul corespunzator. Medicamentele anti-peristaltice sunt contraindicate in aceasta situatie.
Tulburari renale si ale cailor urinare
S-a raportat cristalurie asociata cu utilizarea ciprofloxacinei (vezi pct. 4.8). Pacientii tratati cu ciprofloxacina trebuie sa fie bine hidratati si trebuie evitata alcalinizarea in exces a urinii.
Sistemul hepatobiliar
In timpul tratamentului cu ciprofloxacina au fost raportate cazuri de necroza hepatica si insuficienta hepatica cu evolutie letala (vezi pct. 4.8). Tratamentul trebuie intrerupt in cazul aparitiei oricaror semne si simptome de afectare hepatica (cum sunt anorexie, icter, urini hipercrome, prurit sau sensibilitate abdominala).
Deficitul de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza
La pacientii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza, in timpul tratamentului cu ciprofloxacina au fost rapotate reactii hemolitice. Ciprofloxacina trebuie evitata la acesti pacienti daca riscul depaseste potentialul beneficiu. In acest caz, trebuie monitorizata eventuala aparitie a hemolizei.
Rezistenta
Izolarea unor bacterii rezistente la ciprofloxacina, cu sau fara suprainfectie clinica aparenta, poate fi observata in timpul tratamentului cu ciprofloxacina. Este posibila aparitia unor tulpini bacteriene rezistente la ciprofloxacina, in special in caz de tratament de lunga durata, infectiilor nozocomiale si/sau infectii determinate de specii de Staphylococcus si Pseudomonas.
Citocrom P450
Ciprofloxacina inhiba CYP1A2 si in consecinta poate determina cresterea concentratiei serice a medicamentelor administrate concomitent si metabolizate de aceasta enzima (de exemplu teofilina, clozapina, ropinirol, tizanidina). Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si tizanidina este contraindicata. Prin urmare, daca aceste substante sunt utilizate concomitent cu ciprofloxacina, semnele clinice ale unui eventual supradozaj trebuie monitorizate atent si poate fi necesara determinarea concentratiilor serice ale medicamentelor (in special a teofilinei) (vezi pct. 4.5).
Metotrexat
Nu se recomanda utilizarea concomitenta de ciprofloxacina si metotrexat (vezi pct. 4.5).
Interactiuni cu teste de laborator
Activitatea in vitro a ciprofloxacinei fata de Mycobacterium tuberculosis ar putea determina negativarea testelor bacteriologice la pacientii tratati cu ciprofloxacina.
Interactiuni
Efectele altor medicamente asupra ciprofloxacinei:
Formarea de complexe prin chelar
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina (cale orala) si medicamente care contin cationi polivalenti, inclusiv suplimente minerale (de exemplu calciu, magneziu, aluminiu, fier), chelatori polimerici ai fosfatului (de exemplu sevelamer), sucralfat sau antiacide si medicamente puternic
tamponatate (de exemplu comprimate de didanozina) care contin magneziu, aluminiu sau calciu, scad absorbtia ciprofloxacinei. Prin urmare, ciprofloxacina trebuie administrata fie cu 1 – 2 ore inainte, fie la cel putin 4 ore dupa aceste medicamente. Aceasta restrictie nu este valabila in cazul antiacidelor care apartin grupei antagonisti ai receptorilor H2.
Alimente si produse lactate
Calciul din dieta ca parte a alimentatiei nu afecteaza semnificativ absorbtia ciprofloxacinei. Cu toate acestea, trebuie evitata administrarea concomitenta de produse lactate sau bauturi cu supliment de minerale (de exemplu lapte, iaurt, suc de portocale cu supliment de calciu) si ciprofloxacina, deoarece absorbtia ciprofloxacinei poate fi redusa.
Probenecid
Probenecidul interfera cu secretia renala a ciprofloxacinei. Administrarea concomitenta de probenecid si ciprofloxacina determina cresterea concentratiilor serice ale ciprofloxacinei.
Efectele ale ciprofloxacinei asupra altor medicamente:
Tizanidina
Tizanidina nu trebuie administrata in asociere cu ciprofloxacina (vezi pct. 4.3).
Intr-un studiu clinic la subiecti sanatosi, s-a observat cresterea concentratiei serice a tizanidinei (cresterea Cmax de 7 ori, cu limite: intre 4 si 21 ori; cresterea ASC: de 10 ori, cu limite: intre 6 si 24 ori) cand aceasta a fost administrata concomitent cu ciprofloxacina. Cresterea concentratiei serice a tizanidinei este asociata cu potentarea efectelor hipotensive si sedative.
Metotrexat
Transportul tubular renal al metotrexatului poate fi inhibat prin administrarea concomitenta a ciprofloxacinei, ceea ce poate duce la cresterea concentratiilor plasmatice ale metotrexatului si a riscului de reactii toxice asociate. Prin urmare, utilizarea concomitenta nu este recomandata (vezi pct. 4.4).
Teofilina
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si teofilina poate determina o crestere nedorita a concentratiei serice a teofilinei. Aceasta poate duce la reactii adverse induse de teofilina, care, rareori, pot pune viata in pericol sau pot fi letale. In timpul utilizarii concomitente, concentratia serica a teofilinei trebuie monitorizata si doza de teofilina trebuie redusa in mod corespunzator (vezi pct. 4.4).
Alti derivati xantinici
S-au raportat cresteri ale concentratiilor serice ale derivatilor xantinici in cazul administrarii concomitente de ciprofloxacina si cafeina sau pentoxifilina (oxpentifilina).
Fenitoina
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si fenitoina poate determina cresterea sau scaderea concentratiilor serice ale fenitoinei; prin urmare, se recomanda monitorizarea concentratiilor serice ale fenitoinei.
Anticoagulante orale
Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si warfarina poate amplifica efectele anticoagulante ale warfarinei. Cresterea activitatii anticoagulantelor orale a fost raportata la un numar mare de pacienti care au utilizat antibiotice, inclusiv fluorochinolone. Factorii de risc pot varia in functie de starea infectioasa, varsta si starea generala a pacientului si este dificil sa se evalueze daca modificarea INR- ului (international normalised ratio/raportul international normalizat) este determinata de infectie sau de terapia antibiotica. Se recomanda monitorizarea frecventa a INR-ului in timpul si dupa intreruperea administrarii concomitente de ciprofloxacina si anticoagulante orale.
Ropinirol
Intr-un studiu clinic s-a demonstrat ca utilizarea concomitenta de ropinirol si ciprofloxacina, un inhibitor moderat al izoenzimei CYP450 1A2, poate determina cresterea Cmax si ASC ale ropinirolului cu 60% si respectiv 84%. Se recomanda monitorizarea reactiilor adverse legate de
ropinirol si ajustarea adecvata a dozei de ropinirol in timpul si la scurt timp dupa intreruperea tratamentului cu ciprofloxacina (vezi pct. 4.4).
Clozapina
Dupa administrarea concomitenta de ciprofloxacina 250 mg si clozapina, timp de 7 zile, concentratiile serice ale clozapinei si N-desmetilclozapinei au crescut cu 29% si respectiv 31%. Se recomanda monitorizarea clinica si ajustarea adecvata a dozei de clozapina in timpul si dupa intreruperea adminstrarii concomitente a ciprofloxacinei (vezi pct. 4.4).
Sarcina
Datele disponibile privind administrarea ciprofloxacinei la gravide nu au indicat prezenta malformatiilor sau toxicitatii fetale sau neonatale la ciprofloxacina. Studiile la animale nu au evidentiat efecte toxice directe sau indirecte asupra functiei de reproducere. In perioada prenatala si la animalele tinere, dupa expunerea la chinolone, s-au observat efecte asupra cartilajelor imature. Prin urmare, leziunile produse de medicament asupra cartilajelor articulare ale organismului uman imatur sau ale fatului nu pot fi excluse (vezi pct. 5.3).
Ca masura de precautie, este de preferat sa se evite utilizarea ciprofloxacinei in timpul sarcinii.
Alaptarea
Ciprofloxacina se excreta in laptele matern. Datorita riscului potential de leziuni articulare, ciprofloxacina nu trebuie utilizata in timpul alaptarii.
Condus auto
Datorita efectelor sale neurologice, ciprofloxacina poate afecta timpul de reactie. Prin urmare, capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi afectata.
Reactii adverse
Reactiile adverse legate de medicament raportate cel mai frecvent sunt greata si diaree.
Reactiile adverse legate de medicament raportate in studiile clinice si dupa punerea pe piata a ciprofloxacinei (tratament oral, intravenos si secvential), sunt enumerate mai jos pe clase de frecventa. Analiza frecventei a luat in considerare datele dupa administrarea orala si intravenoasa a ciprofloxacinei.
Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente: ≥1/100 si mai putin de 1/10 | Mai putin frecvente: ≥ 1/1 000 si mai putin de 1/100 | Rare: ≥ 1/10 000 si mai putin de 1/1 000 | Foarte rare: mai putin de 1/10 000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din datele disponibile) |
Infectii şi infestări | Suprainfectii micotice | Colita asociata cu antibioticul (potential letala in cazuri foarte rare) (vezi pct. 4.4) | |||
Tulburari hematologice si limfatice | Eozinofilie | Leucopenie Anemie Neutropenie Leucocitoză Trombocitopenie Trombocitemie | Anemie hemolitică | ||
Agranulocitoza | |||||
Pancitopenie (cu risc letal) | |||||
Aplazie medulara (cu risc letal) |
| Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente: ≥1/100 si mai putin de 1/10 | Mai puţin frecvente:≥ 1/1 000 si mai putin de 1/100 | Rare:≥ 1/10 000 si mai putin de 1/1 000 | Foarte rare: mai putin de 1/10 000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimată dindatele disponibile) |
| Tulburari ale sistemului imunitar | Reactii alergice Edem alergic/edem angioneurotic | Reactii anafilactice soc anafilactic (cu risc letal) (vezi pct. 4.4) Reactie de tipboala serului | |||
| Tulburari metabolice si de nutritie | Anorexie | Hiperglicemie | |||
| Tulburari psihice | Hiperactivitate/ agitatie psihomotorie | Confuzie si dezorientare Reactie de anxietate Vise anormale Depresie Halucinatii | Reactii psihotice (vezi pct. 4.4) | ||
| Tulburari ale sistemului nervos | Cefalee Ameteli Tulburari ale somnului Tulburari ale sensibilitatii gustative (disgeuzie) | Parestezie si disestezie Hipoestezie Tremor Convulsii (vezi pct. 4.4) Vertij | Migrena Tulburari de coordonare Tulburări de mers Tulburari olfactive Hiperestezie Hipertensiune intracraniană | Neuropatie periferica (vezi pct. 4.4) | |
| Tulburari oculare | Tulburari vizuale | Tulburari ale perceptiei culorilor | |||
| Tulburari acustice si vestibulare | Tinitus (zgomote in urechi) Pierdereaauzului/Tulburări de auz | ||||
| Tulburari cardiace | Tahicardie | Aritmie ventriculara, Alungirea intervaluluiQT, torsada vârfurilor* | |||
| Tulburari vasculare | Vasodilatatie Hipotensiune arteriala Sincopa | Vasculita | |||
| Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale | Dispnee (inclusiv stare astmatică) |
| Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente: ≥1/100 si mai putin de 1/10 | Mai putin frecvente:≥ 1/1 000 si mai putin de 1/100 | Rare: ≥ 1/10 000 si mai putin de 1/1 000 | Foarte rare: mai putin de 1/10 000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata dindatele disponibile) |
| Tulburari gastro-intestinale | Greata Diaree | Vărsături Dureri gastro-intestinale si abdominale Dispepsie Flatulenta | Pancreatita | ||
| Tulburari hepatobiliare | Cresteri ale transaminazelor Cresteri ale bilirubinei | Insuficienta hepaticaIcter colestatic Hepatita | Necroza hepatica (in cazuri foarte rare cu evolutie catre insuficienta hepatica cu risc letal) (vezipct. 4.4) | ||
| Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | Eruptii cutanate Prurit Urticarie | Reactii de fotosensibilitate (vezi pct. 4.4) | Petesii Eritem polimorf Eritem nodos Sindrom Stevens-Johnson (care poate avea risc letal) Necroliza epidermica toxica (care poate avea riscletal) | ||
| Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv | Dureri musculo- scheletale (dureri la nivelul extremitatilor, dorsalgii, dureri toracice) Artralgie | Mialgie Artrita Cresterea tonusului muscular si crampe | Astenie muscularã Tendinitã Ruptura de tendoane (in special a tendonului lui Achile) (vezi pct. 4.4) Exacerbarea simptomelor miasteniei gravis (vezipct. 4.4) | ||
| Tulburari renale si ale căilor urinare | Disfunctie renala | Insuficienta renala Hematurie Cristalurie (vezi pct. 4.4)Nefrita tubulo- interstitiala |
| Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente: ≥ 1/100 si mai putin de 1/10 | Mai puţin frecvente: ≥ 1/1 000 şi mai putin de 1/100 | Rare: ≥ 1/10 000 si mai putin de 1/1 000 | Foarte rare: mai putin de 1/10 000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din datele disponibile) |
| Tulburari generale si la nivelul locului deadministrare | Astenie Febra | Edem Transpiratii (hiperhidroza) | |||
| Investigatii diagnostice | Cresterea fosfatazei alcaline serice | Valori anormale ale protrombinei Cresterea amilazei serice |
* Aceste evenimente au fost raportate dupa punerea pe piata a medicamentului si au fost observate predominant la pacientii cu factori de risc suplimentari privind alungirea intervalului QT (vezi pct. 4.4).
Copii si adolescenti
Frecventa artropatiei, mentionata mai sus, se refera la datele obtinute din studiile efectuate la adulti. La copii, artropatia este raportata frecvent (vezi pct. 4.4).
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania.
Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
S-a raportat ca un supradozaj de 12 g duce la simptome usoare de toxicitate. S-a raportat ca un supradozaj de 16 g determina insuficienta renala acuta.
Simptomele supradozajului constau in: ameteala, tremor, cefalee, fatigabilitate, crize convulsive, halucinatii, confuzie, disconfort abdominal, insuficienta renala si hepatica, precum si cristalurie si hematurie. S-a raportat toxicitate renala reversibila.
In afara masurilor de urgenta de rutina, se recomanda monitorizarea functiei renale, inclusiv a pH-ului urinar, si acidificarea urinii daca este necesar, pentru a preveni cristaluria. Pacientii trebuie sa fie bine hidratati.
Prin hemodializa sau dializa peritoneala se elimina numai o cantitate mica de ciprofloxacina (mai putin de 10%).
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Fluorochinolone, codul ATC: J01MA02.
Mecanism de actiune
Fiind un medicament din grupa fluorochinolonelor antibacteriene, actiunea bactericida a ciprofloxacinei este rezultatul inhibarii atat a topoizomerazei de tip II (ADN-giraza), cat si a
topoizomerazei IV, necesara pentru replicarea, transcriptia, repararea si recombinarea ADN-ului bacterian.
Relatia FC/FD (farmacocinetica/farmacodinamie)
Eficacitatea depinde in principal de relatia dintre concentratia serica maxima (Cmax) si concentratia minima inhibitorie (CMI) a ciprofloxacinei pentru un microorganism patogen, respectiv de relatia dintre aria de sub curba a concentratiei plasmatice (ASC) si CMI.
Mecanism de rezistenta
Rezistenta in vitro la ciprofloxacina se poate dezvolta prin mutatii succesive la nivelul locului de legare al and-girazei cat si al topoizomerazei IV. Gradul rezistentei incrucisate intre ciprofloxacina si alte fluorochinolone este variabil. Mutatiile unice pot sa nu determine rezistenta clinica, dar in general mutatiile multiple determina rezistenta clinica la cele mai multe sau la toate substantele active din clasa terapeutica.
Impermeabilitatea si/sau mecanismele de rezistenta de tipul pompa de eflux ale substantei active pot avea un efect variabil asupra sensibilitatii la fluorochinolone, care depinde de proprietatile fizico- chimice ale diferitelor substante active din cadrul clasei de medicamente si de afinitatea sistemelor de transport pentru fiecare substanta activa. Toate mecanismele de rezistenta in vitro sunt frecvent observate in practica clinica. Mecanismele de rezistenta care inactiveaza alte antibiotice, cum sunt barierele de permeabilitate (frecvente la Pseudomonas aeruginosa) si mecanismele de eflux pot afecta sensibilitatea la ciprofloxacina.
S-a raportat o rezistenta mediata plasmidic, codificata prin genele qnr.
Spectrul activitatii antibacteriene
Concentratiile tinta separa tulpinile sensibile de cele cu sensibilitate intermediara, iar acestea din urma de tulpinile rezistente:
Recomandari EUCAST
| Microorganisme | Sensibile | Rezistente |
| Enterobacterii | S ≤ 0,5 mg/l | R > 1 mg/l |
| Pseudomonas | S ≤ 0,5 mg/l | R > 1 mg/l |
| Acinetobacter | S ≤ 1 mg/l | R > 1 mg/l |
| Staphylococcus spp.1 | S ≤ 1 mg/l | R > 1 mg/l |
| Haemophilus influenzae si Moraxella catarrhalis | S ≤ 0,5 mg/l | R > 0,5 mg/l |
| Neisseria gonorrhoeae | S ≤ 0,03 mg/l | R > 0,06 mg/l |
| Neisseria meningitides | S ≤ 0,03 mg/l | R > 0,06 mg/l |
| Concentratii tinta nelegate de speciile microbiene* | S ≤ 0,5 mg/l | R > 1 mg/l |
1 Staphylococcus spp.- concentratiile tinta pentru ciprofloxacina sunt legate de terapia cu doze mari.
*Concentratiile tinta nelegate de speciile microbiene au fost determinate in principal pe baza datelor FC/FD si sunt independente de distributia CMI ale speciilor specifice. Ele trebuie utilizate numai la specii pentru care nu exista concentratii tinta cu specific de specie, dar nu si la acele specii la care testarea sensibilitatii nu este recomandata.
Prevalenta rezistentei dobandite poate varia geografic si in functie de timp pentru specii selectionate; este necesara posibilitatea accesului la informatii locale cu privire la rezistenta, in special cand trebuie tratate infectii grave. Daca este necesar, in cazul in care prevalenta rezistentei la nivel local indica faptul ca utilitatea medicamentului este discutabila, cel putin in anumite tipuri de infectii, se pot solicita recomandarile unui expert.
Clasificarea speciilor relevante in functie de sensibilitatea la ciprofloxacina (pentru speciile Streptococcus vezi pct. 4.4)