Salt la conținutul principal

Paralizie in somn: Cauze, manifestari si preventie

9. 12. 2020 (Actualizat la 17. 3. 2026) · 9 minute de citit

Unii oameni insa experimenteaza in cursul noptii o stare ciudata, terifianta chiar si care la prima vedere pare a fi legata de o afectiune cumplita. In realitate insa, starea nu este nici pe departe atat de grava precum pare. Cu toate acestea, cei care traiesc astfel de episoade ar trebui sa inteleaga ce li se intampla, pentru a gestiona experienta mai bine si pentru a fi mai putin inspaimantati din cauza acesteia.


Din acest articol afli ce este paralizia in somn, care sunt cauzele si manifestarile ei si cum poate fi prevenita.


Dr. Ana Gheorghiu
Dr. Ana Gheorghiu
Paralizie in somn: Cauze, manifestari si preventie

Ce este paralizia in timpul somnului

Paralizia in timpul somnului este de fapt sentimentul ca esti treaz si constient, dar nu poti sa te misti, nu poti vorbi, nu poti striga dupa ajutor. Aceasta stare apare cand esti pe jumatate treaz pe jumatate adormit, fie in prima parte a somnului, inainte de a adormi profund (in acest caz se numeste hipnagogica), fie spre dimineata, inainte sa te trezesti (in acest caz se numeste hipnopompa). Poate dura de la cateva secunde la cateva minute. Starea aceasta poate fi amplificata de o senzatie de teama si de apasare (unele persoane vorbesc chiar de sufocare). Episodul anxios se termina atunci cand persoana se poate misca, sau cand adoarme la loc.

Cum se explica aceasta stare neobisnuita

Somnul nostru este o alternare a somnului REM (Rapid Eye Movement), caracterizat prin miscarea rapida a ochilor si somnul NREM (Non Rapid Eye Movement). Un ciclu de somn dureaza aproximativ 90 de minute. In timpul perioadei NREM corpul se reface, iar muschii sunt complet relaxati. La sfarsitul acestei perioade incepe somnul de tip REM, adica perioada in care apar visele. Daca te trezesti din vis la sfarsitul perioade NREM, atunci cand muschii sunt complet relaxati, este normal sa ai senzatia ca nu te poti misca si nu poti vorbi, desi devii incetul cu incetul constient.

Aceasta stare poate fi complicata de senzatia de sufocare, de apasare, daca dormi cu fata in sus. In cazuri mai grave pot aparea si halucinatii, de pilda poti avea impresia ca mai este cineva cu tine in camera, desi esti singur. Explicatia poate avea legatura cu o stare de anxietate care insoteste episodul. In unele cazuri, persoana care sufera un episod de paralizie in somn se poate trezi brusc, cu palpitatii sau plangand.

Nu exista o ciclicitate a fenomenului, este posibil ca pe parcursul vietii sa se intample o singura data, dar este la fel de posibil ca fenomenul sa apara in cateva nopti, consecutiv.

Nu exista o categorie de persoane care prezinta un risc mai mare de producere a acestui fenomen. Incidenta este mai crescuta la persoanele adulte si la persoanele care au suferit traume de natura psihica. In schimb, incidenta este foarte scazuta in cazul copiilor mici. Cei mai multi oameni incearca sa depaseasca singuri episodul si incearca sa-l explice, fie printr-o trauma prin care au trecut, fie printr-o perioada stresanta, sau in care nu s-au odihnit suficient.

Foarte rar paralizia in timpul somnului este asociata unei afectiuni psihice, dar poate fi insotita de tulburari de somn precum narcolepsia (nevoia de a dormi). Narcolepsia are drept cauza incapacitatea creierului de a regla somnul. Mult mai des insa, de-a lungul timpului, paralizia in somn a fost asociata prezentei unor demoni sau creaturi malefice.

Cauzele paraliziei in somn

Statistic vorbind, 4 din 10 persoane sufera astfel de episoade de paralizie in timpul somnului, primul episod poate debuta chiar in anii adolescentei. Cercetarile nu s-au terminat in cazul acestei manifestari, dar sunt luate in calcul cauze precum:

  • bagajul genetic;
  • oboseala accentuata;
  • privarea de somn;
  • program dezorganizat de somn;
  • afectiuni psihice (de exemplu, paralizia in somn poate fi un efect secundar al tulburarii bipolare);
  • dormitul pe spate;
  • narcolepsia;
  • crampe musculare care apar in somn;
  • unele tratamente medicamentoase: de fapt nu medicamentele sunt neaparat problema, ci utilizarea lor inadecvata sau in exces. Este vorba despre somnifere, excitanti (energizante, medicamente relaxante pe baza de valeriana). Medicamentele care au un efect asemanator cu al somniferelor (naturale sau artificiale) trebuie luate la recomandarea medicului.
  • hipoxia: existenta unei afectiuni respiratorii, care nu permite un aport suficient de oxigen inspre plamani, sau a unei boli cardio-vasculare. Creierul necesita o mare cantitate de oxigen pentru a putea functiona corespunzator, prin urmare o cantitate mai mica il va afecta.
  • hipoglicemia: intreaga activitate cerebrala se realizeaza cu ajutorul glucozei. Un deficit de glucoza poate duce la aceasta stare.
  • solicitarea metabolismului gastro-intestinal.

Factori de risc

Program de somn neregulat

Unul dintre principalii factori de risc pentru aparitia paraliziei in somn este lipsa unui program de somn regulat. Persoanele care dorm insuficient, care isi schimba frecvent orele de culcare sau care lucreaza in ture de noapte sunt mai predispuse la episoade. Dereglarea ciclului somn–veghe afecteaza etapele somnului REM, crescand riscul ca paralizia sa apara.

Consumul de alcool sau substante stimulante

Alcoolul, cofeina sau alte substante stimulante pot afecta calitatea somnului si pot provoca treziri frecvente in timpul noptii. Aceste intreruperi ale somnului contribuie la dereglarea somnului REM, etapa in care apar episoadele de paralizie in somn. De asemenea, alcoolul poate accentua oboseala si afecteaza capacitatea organismului de a mentine un somn profund.

Istoric familial

Exista dovezi ca paralizia in somn poate avea o componenta genetica. Persoanele care au rude apropiate care au experimentat episoade de paralizie in somn prezinta un risc mai mare de a dezvolta aceasta tulburare. Mostenirea genetica poate influenta modul in care creierul regleaza ciclul somnului si tranzițiile intre somn si veghe.

Afectiuni psihice sau neurologice

Tulburarile de somn sunt mai frecvente la persoanele cu afectiuni psihice, precum anxietatea sau depresia, dar si la cei cu tulburari neurologice, cum ar fi narcolepsia. Stresul emotional sau tulburarile psihice pot intensifica frecventa episoadelor de paralizie in somn, iar modificarile neurologice pot afecta reglarea naturala a somnului REM.

Complicatiile paraliziei in somn

Exista doua complicatii importante ale paraliziei in somn:

  • narcolepsia: nevoia individului de a-si suplimenta orele de somn cu un somn diurn la care cu greu poate renunta. Narcolepsia se instaleaza pentru ca organismul are un deficit de somn dupa perioada de odihna nocturna.
  • halucinatii: acestea pot indica prezenta unei patologii de natura psihiatrica ramasa nerezolvata. In acest caz trebuie apelat la un psiho-terapeut.

Cand sa apelezi la medic

Paralizia in somn poate sa nu fie tratata medicamentos. Cu toate acestea, este recomandat sa consulti un medic daca te confrunti cu urmatoarele situatii:

  • simptomele cu care te confrunti te duc la anxietate;
  • te simti extenuat pe parcursul zilei tiindca noaptea nu te odihnesti suficient;
  • te trezesti dupa un asemenea episod nocturn si constati ca ai puls crescut sau te trezesti plangand;
  • iti este frica sa te duci la culcare.
  • episoadele de paralizie in somn se repeta prea des.

Pentru a putea da medicului toate informatiile de care are nevoie, poti sa pastrezi un jurnal de somn vreme de cateva saptamani, timp in care mentionezi episoadele, modul de manifestare, tulburarile de somn de care suferi, daca exista in familie alte persoane care sufera astfel de tulburari de somn. De asemenea, medicul poate recomanda consultarea unui specialist in somnologie, pentru o evaluare de specialitate.

Cum se trateaza paralizia in somn

Paralizia in somn, in ciuda numelui si a manifestarilor terifiante, nu reprezinta un pericol pentru sanatate si viata. De asemenea, manifestarea nu necesita un tratament special. Medicul poate trata in schimb cauza care provoaca aceste manifestari. De exemplu, daca pacientul sufera de insomnie, sau de anxietate, depresie, medicul va actiona in acest sens. In cele mai multe cazuri, daca pacientul intelege manifestarea si realizeaza ca nu i se poate intampla nimic grav in timpul acestor episoade, aceasta stare dispare de la sine. Cel mai adesea, tipul de tratament include psihoterapie, pentru a se stabili cauza paraliziei in somn. Odata cu eliminarea cauzei va disparea si efectul.

Cum se poate preveni paralizia in somn

Exista cateva aspecte pe care le poti incerca, pentru a preveni aparitia unor asemenea episoade:

  • dormi 6-8 ore pe noapte;
  • aeriseste bine camera in fiecare seara, ai grija sa fie intuneric si nu lua in preajma ta aparatura electronica.
  • de asemenea, este important sa ai un program de somn prestabilit. Incearca sa mergi la culcare in fiecare seara la aceeasi ora si trezeste-te dimineata la aceeasi ora, inclusiv in zilele de weekend. In acest fel, previi si instalarea insomniei.
  • fa miscare, dar nu cu 3-4 ore inainte de a merge la culcare. Practica un sport care sa nu-ti dea prea multa bataie de cap.
  • nu manca mult inainte de culcare si evita alcoolul sau cafeaua. Ai grija sa existe macar 3-4 ore intre masa de seara si ora de somn.
  • incearca sa nu dormi pe spate. Este posibil ca dormitul pe spate sa favorizeze aparitia acestor episoade.

Ce trebuie sa retii

  • Paralizia in timpul somnului se refera la situatia in care o persoana este constienta, dar este incapabila sa se miste sau sa vorbeasca. Aceasta stare se produce atunci cand o persoana trece din etapa de veghe in cea de somn.
  • Daca persoana devine anxioasa si ajunge sa-i fie teama sa se duca la culcare seara, din cauza episoadelor de paralizie in timpul somnului, sau daca ajunge la oboseala cronica din cauza lipsei de somn, trebuie dus de urgenta la medic.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

 

Surse suplimentare de informatie:

  1. WebMD, "Sleep Paralysis": https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-paralysis, accesat la 9.02.2026
  2. Medical News Today, "Everything you need to know about sleep paralysis": https://www.medicalnewstoday.com/articles/295039, accesat la 9.02.2026
  3. Healthline, "Sleep Paralysis": https://www.healthline.com/health/sleep/isolated-sleep-paralysis,accesat la 9.02.2026
  4. Very Well Health, "Sleep Paralysis Overview": https://www.verywellhealth.com/what-is-sleep-paralysis-3014777,accesat la 9.02.2026
  5. NHS, "Sleep paralysis": https://www.nhs.uk/conditions/Sleep-paralysis/,accesat la 9.02.2026
  6. Health, "What is sleep paralysis? Why it happens and what to do about it": https://www.health.com/condition/sleep/what-is-sleep-paralysis,accesat la 9.02.2026
  7. WebMD, "Sleep Paralysis: Demon in the Bedroom": https://www.webmd.com/sleep-disorders/features/sleep-paralysis-demon-in-the-bedroom,accesat la 9.02.2026
  8. SleepFoundation, "What You Should Know About Sleep Paralysis": https://www.sleepfoundation.org/articles/what-you-should-know-about-sleep-paralysis, accesat la 9.02.2026

Intrebari frecvente despre paralizia in somn

Despre autor
Dr. Ana Gheorghiu
Dr. Ana Gheorghiu
Dr. Ana Gheorghiu este medic neurolog cu abordare integrativa si doctor in fizica, cu o experienta vasta in domeniul neurostiintelor. Interesul sau constant pentru intelegerea modului in care functioneaza creierul uman a dus-o catre o cariera multidisciplinara, care imbina practica medicala cu cercetarea stiintifica si terapiile complementare. De-a lungul timpului, a facut parte din echipe de cercetare formate din neurologi, neurochirurgi, bioingineri si fizicieni medicali, avand o contributie importanta in studiile dedicate epilepsiei farmacorezistente. In 2018, si-a sustinut teza de doctorat cu tema „Cartografierea conectivitatii neuronale in epilepsia farmacorezistenta”, la Facultatea de Fizica a Universitatii din Bucuresti. In prezent, Dr. Ana Gheorghiu este medic specialist neurolog, cu experienta in tratarea pacientilor din toate domeniile neurologiei. Abordarea sa holistică integrează cunoștințele medicale cu perspective din neuroștiințe și terapii integrative, având ca scop oferirea unui proces de vindecare care ia în considerare atât dimensiunea fizică, cât și cea emoțională și mentală. Pe blogul Dr. Max, Dr. Ana Gheorghiu ofera consultanta de specialitate pentru articolele din sfera neurologiei, contribuind la redactarea unor materiale corecte, documentate si accesibile, menite sa raspunda intrebarilor reale ale cititorilor si sa sprijine o mai buna intelegere a sanatatii creierului.
Cititi mai multe de la acest autor
Despre autor
Dr. Ana Gheorghiu
Dr. Ana Gheorghiu
Dr. Ana Gheorghiu este medic neurolog cu abordare integrativa si doctor in fizica, cu o experienta vasta in domeniul neurostiintelor. Interesul sau constant pentru intelegerea modului in care functioneaza creierul...
Cititi mai multe de la acest autor