Hematomul: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Ce este hematomul si cum se formeaza?

Hematoul reprezinta o colectie de sange extravascular, adica sange care a parasit circulatia normala. Procesul este simplu: un vas se rupe in urma unui traumatism sau din alte cauze, sangele se scurge in tesutul din jur si se acumuleaza. Organismul incepe apoi sa coaguleze sangele si sa il resoarba treptat.

Este util sa diferentiati hematomul de o hemoragie activa. Daca doriti mai multe detalii despre acest subiect, puteti consulta informatii despre hemoragie. Hematomul este o colectie localizata, delimitata; hemoragia presupune sangerare in desfasurare.

Pe masura ce sangele se aduna, el exercita presiune asupra tesuturilor din jur. De aici apar durerea, tensiunea locala si umflatura. Un hematom mic, superficial, se poate retrage in cateva zile. Unul profund sau voluminos poate persista saptamani sau chiar luni.

Tipuri de hematom in functie de localizare

Localizarea influenteaza simptomele si riscurile. Unele hematoame raman la nivelul pielii. Altele se dezvolta in interiorul corpului si nu sunt vizibile.

Hematom subcutanat

Este forma pe care o observati cel mai des. Apare sub piele dupa o lovitura, o cazatura sau un impact in timpul sportului. Zona se umfla, devine dureroasa si isi schimba culoarea: rosu-violaceu la inceput, apoi albastru, verde si galben-maroniu.

De exemplu, dupa o entorsa la glezna, puteti observa un hematom intins pe partea laterala a piciorului. In majoritatea cazurilor, acesta se resoarbe in 1–3 saptamani.

Hematom subungual

Daca v-ati prins degetul in usa si apare o pata inchisa sub unghie, sangele s-a acumulat intre unghie si patul unghial. Presiunea poate deveni intens dureroasa. Medicul poate evacua sangele printr-o procedura simpla, pentru a reduce disconfortul.

Hematoame la nivelul capului

Un „cucui” aparut pe scalp dupa o lovitura este, de obicei, un hematom superficial. Totusi, trebuie sa faceti diferenta intre acesta si un hematom intracranian, care se formeaza in interiorul craniului.

Hematomul epidural se dezvolta intre osul craniului si dura mater, membrana externa care inveleste creierul. Evolueaza rapid si poate comprima tesutul cerebral. Hematomul subdural apare intre dura mater si arahnoida si poate avea evolutie acuta sau lenta, mai ales la varstnici. Hematomul intracerebral inseamna acumulare de sange direct in tesutul cerebral.

Aceste forme reprezinta urgente medicale. Daca dupa o lovitura la cap apar dureri intense, confuzie, varsaturi sau pierderea constientei, mergeti imediat la spital.

Hematoame interne (retroperitoneale, musculare)

Un hematom se poate forma si in muschi sau in cavitatea abdominala, de exemplu dupa un accident rutier sau o interventie chirurgicala. Uneori apare la persoane care urmeaza tratament anticoagulant.

Simptomele pot fi mai putin evidente: durere profunda, slabiciune, scaderea tensiunii arteriale, ameteala. Pentru diagnostic, medicul recomanda investigatii imagistice, cum ar fi ecografia sau tomografia computerizata.

Cauzele hematomului

Cauzele comune care duc la aparitia hematomului sunt leziunile si traumatismele. Atunci cand are loc deteriorarea peretilor vaselor de sange, se creeaza cate un hematom. 

Leziunile sau traumatismele pot duce la hematoame superficiale sau interne, care sunt severe, dupa caz. Un exemplu de hematom superficial este inteparea sub unghie, in vreme ce unul intern este, de pilda, aparut in urma unui accident de masina.

Alte cauze ce pot duce la aparitia unui hematom sunt urmatoarele:

• Proceduri de natura medicala (operatii, interventii dentare sau de natura cosmetica);
• Medicamentele anticoagulante pot creste riscul de aparitie a hematoamelor [2].

Factori de risc pentru apariția hematomului

Hematoamele pot apărea ca urmare a unor traumatisme sau leziuni, însă anumite condiții și obiceiuri pot crește semnificativ riscul de formare a acestora. Printre principalii factori de risc se numără:

Vârsta înaintată

Pe măsură ce îmbătrânim, pielea și țesuturile devin mai fragile, iar vasele de sânge își pierd elasticitatea, făcându-le mai susceptibile la rupturi chiar și la traumatisme minore. Alte aspecte legate de vârstă care contribuie la creșterea riscului de hematom includ:

• Scăderea masei musculare și a țesutului conjunctiv, care oferă mai puțină protecție vaselor de sânge.
• Vindecarea mai lentă a țesuturilor din cauza unei circulații sanguine mai slabe.
• Creșterea incidenței bolilor care afectează coagularea sângelui, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul.

Tulburări de coagulare (hemofilie, trombocitopenie, boala von Willebrand)

Coagularea sângelui este esențială pentru stoparea sângerărilor. Persoanele care suferă de tulburări de coagulare au un risc mult mai mare de a dezvolta hematoame spontane sau hematoame severe după traumatisme minore. Printre aceste afecțiuni se numără:

• Hemofilia – o boală genetică în care sângele nu se coagulează corespunzător din cauza lipsei unor factori de coagulare esențiali.
• Trombocitopenia – o afecțiune caracterizată printr-un număr scăzut de trombocite, celulele responsabile pentru coagularea sângelui.
• Boala von Willebrand – o tulburare ereditară care afectează o proteină implicată în coagulare, ducând la sângerări prelungite și tendință crescută de apariție a hematoamelor [3].

Administrarea de medicamente anticoagulante sau antiagregante plachetare

Medicamentele care împiedică formarea cheagurilor de sânge pot crește riscul de hematoame, deoarece încetinesc coagularea sângelui. Acestea sunt prescrise, de obicei, pentru prevenirea atacurilor de cord, accidentelor vasculare cerebrale și altor afecțiuni cardiovasculare. Printre cele mai frecvente medicamente cu acest efect se numără:

• Anticoagulante orale (Warfarina, Apixaban, Rivaroxaban)
• Antiagregante plachetare (Aspirina, Clopidogrel)
• Heparina, utilizată frecvent în spital pentru prevenirea trombozelor

Pacienții care iau astfel de medicamente trebuie să fie atenți la orice semn de sângerare sau formare de hematoame și să urmeze recomandările medicului pentru a evita complicațiile.

Consumul excesiv de alcool sau substanțe care afectează coagularea

Alcoolul și anumite substanțe pot influența procesul de coagulare a sângelui și pot slăbi pereții vaselor de sânge, crescând riscul de hematoame.

• Alcoolul în exces afectează funcționarea ficatului, organ responsabil de producerea unor factori de coagulare. În plus, alcoolul poate interacționa cu medicamentele anticoagulante, sporindu-le efectul.
• Drogurile recreative (cum ar fi cocaina sau amfetaminele) pot afecta circulația sanguină și pot crește fragilitatea vasculară.
• Suplimentele naturale și plantele medicinale precum ginkgo biloba, usturoiul sau ghimbirul au efecte anticoagulante și pot contribui la apariția hematoamelor, mai ales atunci când sunt combinate cu alte medicamente care afectează coagularea [4].

Semnele si simptomele hematomului

Hematoame superficiale

Le recunosti prin:

• umflatura locala;
• durere sau sensibilitate la atingere;
• modificarea culorii pielii;
• caldura locala in primele zile;
• limitarea miscarii daca zona implica o articulatie.

De exemplu, un hematom muscular la coapsa poate face dificil mersul sau urcatul scarilor.

Hematoame interne

Simptomele pot include:

• durere persistenta sau in crestere;
• ameteala, slabiciune;
• durere de cap severa;
• greata, varsaturi;
• tulburari de vorbire sau vedere;
• somnolenta, confuzie.

Solicita ajutor medical de urgenta daca apar pupile inegale, slabiciune pe o parte a corpului, convulsii sau pierderea constientei. Aceste semne pot indica un hematom intracranian.

Complicatii posibile ale hematomului

Un hematom voluminos poate comprima nervi, vase sau organe. La nivelul membrelor, presiunea crescuta intr-un compartiment muscular poate duce la sindrom de compartiment, situatie care necesita interventie chirurgicala rapida.

Hematoamele mari se pot infecta, mai ales daca exista si leziuni ale pielii. Zona devine rosie, dureroasa, apar secretii sau febra. Mergeti la medic daca observati aceste modificari.

La nivel cerebral, compresia prelungita poate produce deficite neurologice permanente: paralizie, tulburari de vorbire sau convulsii.

Diagnosticul hematomului

Medicul incepe cu examinarea clinica si cu intrebari despre mecanismul traumatismului, tratamentele urmate si bolile asociate.

Pentru hematoame superficiale, ecografia arata dimensiunea si continutul colectiei. In suspiciunea de hematom intracranian, tomografia computerizata craniana ofera rapid informatii precise. RMN-ul aduce detalii suplimentare in anumite cazuri.

Analizele de sange verifica numarul trombocitelor si parametrii coagularii, mai ales daca hematomul a aparut fara o cauza clara.

Optiuni de tratament

Tratamentul depinde de localizare, dimensiune si starea generala.

Masuri la domiciliu pentru hematoame minore

Pentru cazul hematoamelor mici:

• Odihneste zona afectata.
• Aplica gheata invelita intr-un prosop, 15–20 de minute, la intervale regulate in primele 24–48 de ore.
• Ține membrul afectat usor ridicat.
• Dupa doua zile, poti aplica caldura moderata pentru a stimula resorbtia.
• Foloseste, la nevoie, bandaje elastice pentru compresie usoara.

Daca ai leziuni ale pielii asociate, acordati atentie ingrijirii ranilor si respecta indicatiile medicului sau farmacistului.

Pentru controlul durerii, discuta cu medicul sau farmacistul inainte de a lua orice produs, mai ales daca urmezi tratament anticoagulant. Nu iti autoadministra medicamente fara recomandare.

Drenajul si interventia chirurgicala

Medicul poate decide drenajul daca hematomul este mare, tensionat sau dureros. Procedura elibereaza sangele acumulat si reduce presiunea asupra tesuturilor.

Hematoamele intracraniene sau cele care comprima organe necesita interventie chirurgicala de urgenta. Nu amanati prezentarea la spital daca apar semne neurologice.

Cand trebuie sa mergi la medic?

Adreseaza-te medicului:

• dupa orice traumatism la cap insotit de simptome neurologice;
• daca hematomul creste rapid;
• daca durerea se intensifica;
• daca apar semne de infectie;
• daca iei anticoagulante;
• daca hematomul nu se amelioreaza dupa 2–3 saptamani.

Monitorizeaza evolutia si revino la control daca apar modificari. Preventia conteaza: poarta echipament de protectie la sport, reduriscul de caderi in locuinta si tine sub control bolile cronice.

Diferenta dintre hematom si serom

Dupa interventii chirurgicale, poti observa o umflatura in zona operata. Uneori este hematom, alteori serom. Seromul contine lichid seros, limpede sau galbui, si de obicei provoaca mai putina durere. Hematomul contine sange si are culoare rosu-violacee. Medicul stabileste diagnosticul si decide daca este necesar drenajul.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse bibliografice:

1. Alves JL. Blood under pressure: the pathophysiology of intracranial hematomas. J Trauma. 2011.
2. Reichman EF. Emergency Medicine Procedures. McGraw Hill Professional. 2013.
3. Mattle H, Mumenthaler M. Fundamentals of Neurology. Thieme. 2017.

Intrebari frecvente