Bronhospasm: cauze, simptome, tratament

Ce este bronhospasmul?

Bronhospasmul reprezinta o contractie brusca a musculaturii netede din peretii bronhiilor si bronhiolelor, conductele prin care aerul circula spre si dinspre plamani. Aceasta contractie reduce diametrul cailor aeriene, ceea ce limiteaza fluxul de aer si provoaca o serie de simptome specifice, cele mai cunoscute fiind dificultatile de respiratie, respiratia suieratoare (wheezing) si tusea.[1][2]

In situatii normale, acesti muschi se relaxeaza si se contracta usor pentru a regla fluxul de aer, dar in cazul unui bronhospasm, raspunsul este exagerat si necontrolat. Acest fenomen mai este denumit si spasm bronsic sau bronhoconstrictie.[1][2]

Cauzele bronhospasmului

Bronhospasmul poate fi cauzat de o gama larga de factori, de la afectiuni medicale la expuneri la mediu. Una dintre cele mai comune cauze este astmul, o boala inflamatorie cronica a cailor respiratorii. Persoanele cu astm au caile aeriene hipersensibile care reactioneaza violent la diversi stimuli, ducand la bronhospasm.[1][2]

Alte cauze si factori declansatori importanti includ:

• alergenii: poluarea, polenul, praful, parul de animale, mucegaiul si anumite alimente pot declansa un bronhospasm la persoanele sensibile; 
• infectiile respiratorii: infectiile virale, bacteriene sau fungice, cum ar fi bronsiolita acuta la copii sau bronsita, pot inflama caile respiratorii si pot provoca spasmul muscular; 
• bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC): aceasta afectiune, care include emfizemul si bronsita cronica, este o cauza majora a bronhospasmului la adulti, in special la fumatori; 
• exercitiul fizic: cunoscut sub numele de bronhospasm indus de efort, aceasta afectiune se manifesta atunci cand caile respiratorii se ingusteaza brusc in timpul sau imediat dupa un efort fizic intens; 
• anestezia generala: anumite anestezice si tubulatura de intubatie pot irita caile respiratorii, ducand la bronhospasm, mai ales in timpul procedurilor chirurgicale; 
• iritantii chimici: fumatul (activ sau pasiv), expunerea la fum, gaze, vapori chimici, parfumuri puternice sau produse de curatenie pot provoca spasm; 
• temperaturile scazute: aerul rece si uscat poate irita caile respiratorii, declansand un spasm, de aceea, pacientii cu astm sau alte afectiuni respiratorii sunt sfatuiti sa se protejeze de frig; 
• anumite medicamente: unele medicamente pot provoca bronhospasm la persoanele predispuse.[1][2]

Persoane mai vulnerabile

• Copiii mici, care au sistemul imunitar in curs de dezvoltare.
• Varstnicii, mai ales cei cu boli respiratorii cronice.
• Persoanele cu istoric familial de afectiuni pulmonare sau alergii.
• Persoanele cu profesii ce implica expunerea constanta la iritanti (ex: pompier, sudor sau lucrator in industria chimica).[1][2]

Simptomele bronhospasmului

Manifestarile bronhospasmului pot varia, dar sunt relativ usor de recunoscut. Iata cele mai frecvente semne la care trebuie sa fii atent:

• tuse care persista si nu cedeaza usor; 
• respiratie suieratoare (wheezing); 
• respiratie sacadata sau dificultate la respirat; 
• senzatie de apasare, constrictie sau presiune toracica; 
• oboseala; 
• ameteala.[1][2]

Situatii care necesita consult medical rapid

Daca respiri foarte greu, observi ca buzele sau degetele devin albastre sau simti o senzatie intensa de lipsa de aer, actioneaza prompt si solicita asistenta de urgenta. Astfel de semne indica scaderea nivelului de oxigen si pot pune viata in pericol.[1][2] Mergi la medic si daca: 

• tusesti cu sange; 
• ai dureri in piept cand respiri; 
• te simti ametit sau pe punctul de a lesina.[1][2]

Diagnosticarea bronhospasmului

Nu poti stabili singur diagnosticul de bronhospasm; e important sa mergi la medic pentru evaluare si pentru identificarea cauzei exacte a simptomelor tale. Examinarea incepe cu o discutie detaliata despre istoricul tau medical si simptomele resimtite. Apoi, medicul efectueaza o ascultare a plamanilor pentru a identifica eventuale sunete anormale.[1][2]

Investigatii recomandate in caz de bronhospasm

• spirometria - masura volumul si viteza aerului expirat; 
• pulsoximetria - masoara nivelul de oxigen din sange folosind un senzor plasat pe deget sau ureche; 
• testul bronhomotor -test special utilizat pentru a depista bronhospasmul indus de efort;
• radiografia toracica - exclude alte afectiuni pulmonare (de exemplu, pneumonie); 
• teste alergologice - utile daca se suspecteaza ca alergiile favorizeaza aceste episoade.[1][2]

Aceste investigatii ajuta medicul sa stabileasca daca bronhospasmul apare in contextul astmului, al bronsitei sau al altor afectiuni.

Tratamentul bronhospasmului

Gestionarea corecta a bronhospasmului poate reduce durata simptomelor si riscul complicatiilor. Medicul decide intotdeauna tratamentul potrivit, in functie de cauza, varsta si severitatea manifestarilor.[1][2]

Tratamentul bronhospasmului incepe de obicei cu bronhodilatatoare, disponibile sub forma de inhalatoare, solutii pentru nebulizator sau comprimate. In cazurile mai severe, medicul poate recomanda steroizi pentru reducerea inflamatiei cailor respiratorii.[1][2]

Tipuri de tratament recomandate

Masuri suplimentare recomandate

Pe langa tratamentul medicamentos, ia in considerare cateva masuri practice care contribuie la reducerea frecventei si severitatii episoadelor de bronhospasm:

• nu fuma si evita expunerea la fumul de tigara din mediul tau; daca fumezi, gasesti in farmaciile Dr. Max produse care te pot ajuta sa renunti la fumat; 
• curata regulat locuinta pentru a elimina praful si sporii de mucegai; 
• trateaza corect alergiile si controleaza bolile cronice pulmonare; 
• asigura-te ca bei suficiente lichide si aeriseste regulat camerele; 
• observa la ce factori esti sensibil si comunica-i medicului; 
• tine un jurnal cu episoadele de tuse sau respiratie dificila pentru a putea oferi informatii precise la consult; 
• mergi regulat la controale de specialitate daca ai antecedente de boli respiratorii.[1][2]

Bronhospasmul se manifesta prin contractarea brusca a muschilor cailor respiratorii, ingreunand respiratia si afectand activitatile zilnice. Stabilirea unui diagnostic corect si urmarea tratamentului indica de specialisti previn complicatiile. Consulta intotdeauna medicul cand ai simptome intense sau frecvent recurente.

Intrebari frecvente

Ce este bronhospasmul?

Bronhospasmul reprezinta contractia brusca a musculaturii netede din peretii bronhiilor si bronhiolelor, ceea ce ingusteaza caile respiratorii si ingreuneaza respiratia. Este un simptom comun in astm si alte afectiuni pulmonare.

Care sunt principalele cauze ale bronhospasmului?

Cauzele frecvente includ astmul, BPOC, infectii respiratorii, alergeni (praful, polenul, parul de animale), exercitiul fizic intens, iritanti chimici, aerul rece si anumite medicamente.

Cine este mai expus riscului de bronhospasm?

Copiii mici, varstnicii cu boli respiratorii cronice, persoanele cu antecedente familiale de afectiuni pulmonare sau alergii si cei care lucreaza in medii cu expunere constanta la iritanti.

Care sunt simptomele unui episod de bronhospasm?

Tuse persistenta, respiratie suieratoare (wheezing), dificultate de respiratie, senzatie de constrictie in piept, oboseala si ameteala.

Bronhospasmul este acelasi lucru cu astmul?

Nu. Bronhospasmul este o manifestare (un simptom) care apare la persoanele cu astm, dar poate fi cauzat si de alte afectiuni, cum ar fi bronsita, BPOC, infectii sau alergii. Astmul este o boala cronica a cailor respiratorii, in timp ce bronhospasmul este o reactie fizica a corpului la o varietate de stimuli.

Ce masuri pot lua acasa pentru a preveni un episod de bronhospasm?

Pentru a preveni episoadele de bronhospasm, incearca sa identifici si sa eviti factorii declansatori, cum ar fi alergenii, fumul de tigara, praful si polenul. De asemenea, hidrateaza-te corespunzator, deoarece un consum suficient de lichide ajuta la subtierea mucusului din plamani. Asigura-te ca urmezi tratamentul prescris de medic pentru orice boala cronica precum astmul sau BPOC. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: