Sotagamma 80mg, 100 comprimate, Worwag Pharma

Indicatii

Tahiaritmii ventriculare simptomatice severe.

Profilaxia tahiaritmiilor supraventriculare simptomatice care necesita tratament, cum sunt:

fibrilatia atriala cronica dupa cardioversie

fibrilatia atriala paroxistica.

Dozaj

Stabilirea dozei la pacientii cu tahiaritmii ventriculare necesita supraveghere cardiologica atenta si existenta echipamentelor de interventie pentru urgente cardiace, precum si a celor de monitorizare continua ECG. In timpul tratamentului se recomanda efectuarea unor examene regulate (de exemplu la intervale de o luna se va efectua un ECG standard, la intervale de 3 luni un ECG cu traseu lung si, daca este necesar, un ECG de efort). In cazul modificarii unui parametru ECG, de exemplu largirea complexului QRS, alungirea intervalului QT cu peste 25%, alungirea intervalului PQ cu peste 50 %, alungirea intervalului QT cu peste 500 ms sau al cresterii frecventei si agravarii aritmiilor cardiace, se recomanda reconsiderarea schemei terapeutice.

Tahiaritmii ventriculare simptomatice severe

Doza initiala este de 80 mg clorhidrat de sotalol (un comprimat Sotagamma) de 2 ori pe zi, administrata oral. In lipsa unui raspuns terapeutic adecvat, doza poate fi crescuta la 80 mg clorhidrat de sotalol (un comprimat Sotagamma) de 3 ori pe zi sau pana la 160 mg clorhidrat de sotalol - un comprimat Sotagamma de 2 ori pe zi.

In cazul aritmiilor cu potential letal, daca raspunsul este inadecvat, doza poate fi crescuta la 480 mg clorhidrat de sotalol pe zi, administrata fractionat in 2-3 prize. In aceste cazuri, dozele trebuie crescute numai daca beneficiile potentiale depasesc riscul crescut de reactii adverse severe (in special efectul pro-aritmogen).

Fibrilatie atriala

Doza initiala este de 80 mg clorhidrat de sotalol (un comprimat Sotagamma) de 2 ori pe zi, administrata oral. In lipsa unui raspuns terapeutic adecvat si daca medicamentul este bine tolerat, doza zilnica poate fi crescuta la 80 mg clorhidrat de sotalol (un comprimat Sotagamma) de 3 ori pe zi. Aceasta doza nu trebuie depasita in fibrilatia atriala paroxistica.

La pacientii cu fibrilatie atriala cronica, in lipsa unui raspuns terapeutic adecvat si daca medicamentul este bine tolerat, doza poate fi crescuta pana la cel mult 160 mg clorhidrat de sotalol (2 comprimate Sotagamma) de 2 ori pe zi.

Doza la pacientii cu disfunctii renale

Deoarece la pacientii cu disfunctie renala exista risc de acumulare dupa administrarea de doze repetate, doza trebuie ajustata in functie de clearance-ul renal, avand in vedere frecventa cardiaca (aceasta nu trebuie sa scada sub 50 batai/minut) si raspunsul clinic. In cazul in care clearance-ul creatininei este cuprins intre 10-30 ml/min (creatininemia cuprinsa intre 2-5 mg/dl), se recomanda reducerea dozei de sotalol la jumatate din doza uzuala. La pacientii cu clearance-ul creatininei mai mic de 10 ml/min (creatininemia

mai mic de 5 mg/dl), doza de sotalol trebuie micsorata la un sfert din doza uzuala. Pacientii cu insuficienta renala severa trebuie tratati cu sotalol numai in conditiile monitorizarii frecvente a ECG si determinarii periodice a concentratiei plasmatice a antiaritmicului.

Mod de administrare

Comprimatele trebuie inghitite intregi, cu putin lichid, cu ½ ora inainte de sau cu 2 ore dupa mese. Sotalolul nu trebuie administrat in timpul mesei, deoarece absorbtia medicamentului poate fi micsorata in prezenta alimentelor (in special lapte si produse lactate).

Daca este necesara cresterea dozei, aceasta se va face la intervale de 2-3 zile. Durata tratamentului va fi stabilita de catre medicul curant.

Contraindicatii
Sotalolul nu trebuie administrat la pacienti cu:

hipersensibilitate cunoscuta la sotalol, sulfonamide sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1

insuficienta cardiaca clasele III- IV NYHA

infarct miocardic acut

soc cardiogen

bloc atrioventricular de gradul II sau III

bloc sinoatrial

boala de nod sinusal

torsada varfurilor

bradicardie (mai mic de 50 batai/minut)

interval QT alungit pre-existent

hipokaliemie

hipotensiune arteriala

stadii avansate ale tulburarilor circulatorii periferice

afectiuni respiratorii obstructive cronice

acidoza metabolica.

Atentionari

La pacientii cu angina pectorala, tratamentul concomitent cu sotalol nu trebuie intrerupt brusc; administrarea produsului nu este recomandata la pacientii cu angina Prinzmetal.

Pacientii care au avut recent un infarct miocardic sau cei care prezinta o afectare a functiei ventriculare sunt expusi unui risc crescut de producere a unor tulburari de ritm (efect pro-aritmogen).

In cazul pacientilor cu afectiuni coronariene si/sau aritmii sau celor care au primit tratament de lunga durata cu antiaritmice, intreruperea administrarii trebuie facuta lent, pentru a se evita agravarea simptomatologiei.

Administrarea sotalolului in conditiile existentei unui feocromocitom determina blocarea concomitenta a receptorilor alfa. Ca urmare, nu se recomanda utilizarea medicamentului la pacientii cu feocromocitom netratat.

Pacientilor care prezinta psoriazis in antecedentele personale sau in cele familiale li se recomanda instituirea tratamentului cu sotalol numai dupa ce s-a analizat atent raportul beneficiu/risc.

Datorita efectului de blocare al receptorilor beta-adrenergici, sotalolul poate creste sensibilitatea la alergeni si severitatea reactiilor anafilactice. La pacientii cu reactii de hipersensibilitate in antecedente sau la cei care urmeaza un tratament de desensibilizare exista risc crescut de reactii anfilactice severe. Ca urmare, la aceasta categorie de pacienti se recomanda o evaluare atenta a indicatiilor.

Sotalolul poate masca semnele cardiovasculare ale tireotoxicozei. In urmatoarele cazuri se recomanda supraveghere medicala atenta:

afectarea functiei renale (reducerea dozei)

regim dietetic strict si pacienti diabetici care prezinta variatii mari ale glicemiei (mascarea simptomelor hipoglicemiei).

In cazul utilizarii lentilelor de contact in timpul tratamentului cu sotalol se poate produce reducerea secretiei lacrimale.

Administrarea concomitenta a diureticelor care favorizeaza eliminarea potasiului necesita efectuarea unor determinari regulate ale potasemiei.

Nu exista suficiente date privind utilizarea acestui medicament la copii. La pacientii varstnici trebuie avuta in vedere posibilitatea afectarii functiei renale; daca este necesar, se recomanda individualizarea dozelor.

Sportivii trebuie atentionati ca sotalolul poate produce o reactie pozitiva la testele antidoping.

Interactiuni
In cazul administrarii orale concomitente de sotalol si blocante ale canalelor calciului de tipul verapamilului si diltiazemului se poate produce scaderea accentuata a tensiunii arteriale. De asemenea, datorita efectului aditiv asupra nodului sinoatrial si a celui atrioventricular se pot produce tulburari de ritm de tip bradicardic si tulburari de conducere atrioventriculara de grad inalt.

Este contraindicata administrarea intravenoasa a blocantelor canalelor calciului de tipul diltiazemului si verapamilului la pacientii tratati cu sotalol, cu exceptia cazurilor de terapie intensiva.

In cazul asocierii cu antiaritmice de clasa I (mai ales medicamente de tip chinidinic) sau cu alte aritmice de clasa III exista pericolul prelungirii intervalului QT cu risc crescut de aritmii ventriculare.

Utilizarea concomitenta a sotalolului si a medicamentelor care prelungesc intervalul QT cum sunt antidepresive tri– si tetraciclice (imipramina, maprotilina), antihistaminice (astemizol, terfenadina), antibiotice macrolidice (eritromicina), probucol, haloperidol, halofantrina si terodilina, prezinta risc crescut de producere a unor efecte pro-aritmogene (torsada varfurilor).

Administrarea concomitenta a blocantelor canalelor calciului de tipul nifedipinei poate determina scaderea accentuata a tensiunii arteriale; de asemenea, trebuie luata in considerare accentuarea deprimarii nodului sinoatrial.

In cazul utilizarii concomitente a sotalolului si noradrenalinei sau a inhibitorilor monoaminooxidazei (IMAO), precum si dupa intreruperea brusca a administrarii asociate de clonidina se poate produce cresterea accentuata a tensiunii arteriale.

Administrarea concomitenta a sotalolului si antidepresivelor triciclice, barbituricelor, fenotiazinelor, opioidelor, precum si a antihipertensivelor, diureticelor si vasodilatatoarelor, poate determina scaderea accentuata a tensiunii arteriale.

Efectul inotrop negativ al sotalolului se poate suma cu cel al opioidelor, respectiv cu cel al antiaritmicelor.

Efectele cronotrop si dromotrop negative ale sotalolului pot fi accentuate in cazul administrarii concomitente de rezerpina, clonidina, alfa-metildopa, guanfacina si a glicozidelor cardiace.

Blocada neuromusculara indusa de tubocurarina poate fi accentuata de inhibarea receptorilor beta- adrenergici.

In cazul administrarii concomitente de sotalol si insulina sau antidiabetice orale, mai ales in conditii de efort fizic, se poate produce hipoglicemie, cu mascarea simptomelor acesteia.

Se recomanda evitarea asocierii consumului de alcool cu administrarea de sotalol, datorita riscului de aritmii ventriculare.

Sarcina

Sarcina

Deoarece siguranta administrarii sotalolului nu a fost inca stabilita in timpul sarcinii, acest medicament trebuie utilizat la femeile gravide, in special in primele trei luni de sarcina, numai daca este absolut necesar si dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu terapeutic matern/risc potential fetal.

Administrarea sotalolului trebuie intrerupta cu 48-72 ore inainte de data probabila a nasterii, datorita riscului de bradicardie si hipotensiune arteriala la nou-nascuti; in caz contrar, nou-nascutii trebuie monitorizati cu atentie timp de 48-72 ore dupa nastere.

Alaptarea

Clorhidratul de sotalol se excreta in laptele matern; se recomanda evitarea administrarii medicamentului in perioada de alaptare. Daca tratamentul este absolut necesar, sugarii trebuie monitorizati pentru depistarea posibilelor reactii adverse.

Condus auto

Chiar daca este administrat conform recomandarilor medicale, acest medicament poate afecta reactivitatea, alterand capacitatea de a conduce vehicule, de a folosi utilaje sau de a lucra fara o baza larga de sustinere. Aceste manifestari apar mai ales la inceputul tratamentului, la cresterea dozei, la schimbarea medicatiei sau cand se consuma concomitent etanol.

Reactii adverse

Clasificarea reactiilor adverse se face utilizand urmatoarea conventie: Foarte frecvente (≥1/10)

Frecvente (mai mare sau egal cu 1/100 la mai mic de 1/10)

Mai putin frecvente (ma mare sau egal cu 1/1000 la mai mic de 1/100) Rare (mai mare sau egal cu 1/10000 la mai mic de 1/1000)

Foarte rare (mai mic de 1/10000),

Cu frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din datele disponibile) Reactiile adverse posibile sunt:

Tulburari metabolice si de nutritie Rare:

tahicardia, ca manifestare a hipoglicemiei. Aceste fenomene trebuie avute in vedere indeosebi la diabeticii cu instabilitate marcata a glicemiei si la persoanele cu dieta restrictiva.

tulburari ale metabolismului lipidic (cresteri ale colesterolului total, trigliceridelor si scaderea HDL- colesterolului).

Tulburari ale sistemului nervos

Frecvente: anxietate, stari confuzionale, dispozitie fluctuanta, halucinatii, visare accentuata, stari depresive, oboseala, ameteli, obnubilare (stare de apatie, cu tulburarea starii de constienta), dureri de cap, confuzie, halucinatii, cresterea perioadelor de somn cu vise, parestezii si senzatie de extremitati reci.

Tulburari oftalmologice Frecvente: tulburari vizuale Rare: conjunctivita

Foarte rare: cheratoconjunctivita, reducerea secretiei lacrimare (in cazul folosirii lentilelor de contact).

Tulburari cardiace si ale aparatului circulator

Frecvente: angine pectorale, scaderea nedorita a tensiunii arteriale, accentuarea insuficientei cardiace congestive, frecventa cardiaca redusa (bradicardie), palpitatii, iregularitati ECG, tulburari de conducere AV, episoade scurte de inconstienta (sincopa) sau stari care sunt foarte aproape de starea de inconstienta (stari pre-sincopale), acumularea apei in tesuturi (edeme).

Foarte rare: exacerbarea crizelor de angina pectorala si tulburari ale circulatiei periferice.

Efectele pro-aritmogene, manifestate prin modificari sau agravari ale aritmiilor, pot sa afecteze semnificativ activitatea cardiaca si pot duce chiar la stop cardiac. Efectele pro-aritmogene pot sa apara in special la pacientii cu aritmii grave (cu potential letal) si insuficienta ventriculara stanga.

Alungind intervalul QT, sotalolul poate produce tahiaritmii ventriculare (inclusiv torsada varfurilor) indeosebi in caz de supradozaj, ducand astfel la bradicardie marcata.

Tulburari ale sistemului respirator Frecvente: scurtarea respiratiei (dispnee)

Rare: depresie respiratorie la pacientii cu constrictie respiratorie sau afectiuni pulmonare (tulburari de ventilatie)

Foarte rare: inflamatie alergica a bronhiilor si proliferarea patologica a tesutului conectiv.

Tulburari gastro-intestinale

Frecvente: perturbari ale gustului, dureri abdominale, greata, varsaturi, diaree, tulburari digestive, gaze, uscaciune a gurii.

Tulburari cutanate

Frecvente: eritem, prurit, exantem.

Rare: caderea parului (alopecie).

Foarte rare: medicamentele cu proprietati blocante beta-adrenergice pot precipita aparitia unui psoriazis, agravarea simptomelor de psoriazis sau eruptii cutanate psoriaziforme.

Tulburari ale sistemului locomotor

Rare: crampe musculare sau astenie musculara.

Tulburari ale sistemului genital Rare: impotenta sexuala.

Tulburari generale

Frecvente: febra, oboseala.

Clorhidratul de sotalol poate mari sensibilitatea la alergeni si gravitatea reactiilor alergice generale acute (reactii anafilactice) datorita proprietatilor de blocare a receptorilor beta. La pacientii cu reactii de hipersensibilitate severe in antecedente si la cei care urmeaza un tratament pentru a elimina sau diminua predispozitia la reactii alergice (terapie de desensibilizare) exista un risc crescut de aparitie a reactiilor anafilactice.

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro.

Supradozaj

Simptomatologia unei intoxicatii cu sotalol depinde mai ales de patologia cardiaca preexistenta (disfunctie ventriculara stanga, aritmii). In cazul existentei unei insuficiente cardiace severe agravarea afectarii cardiace poate fi indusa chiar si de doze mici de medicament.

In functie de gradul intoxicatiei, tabloul clinic este caracterizat de simptome cardiovasculare si nervos centrale cum sunt oboseala, pierderea constientei, midriaza, ocazional, convulsii generalizate, hipotensiune arteriala, bradicardie pana la asistolie (frecvent, traseul ECG poate arata un ritm de scapare); de asemenea, pot sa apara tahicardii ventriculare atipice (torsada varfurilor) si simptome de soc cardiovascular.

In afara masurilor generale de tratament care trebuie luate pentru indepartarea substantei active din organism, trebuie monitorizati si, daca este necesar, corectati parametrii vitali in servicii de terapie intensiva.

Poate fi necesara administrarea urmatoarelor medicamente:

atropina - 1-2 mg intravenos in bolus

beta-simpatomimetice, in doze stabilite in functie de greutatea corporala si de raspunsul terapeutic: dopamina, dobutamina, izoprenalina, orciprenalina sau adrenalina

glucagon - initial 0,2 mg/kg in perfuzie intravenoasa scurta, apoi 0,5 mg/kg timp de 12 ore. Bradicardia refractara la tratament poate necesita un pacemaker cardiac temporar.

Clorhidratul de sotalol este dializabil.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: beta-blocante neselective, codul ATC: C07A A07.

D,L-sotalolul, conform clasificarii Vaughan Williams, este un antiaritmic din clasa III, hidrofil, cu actiune pronuntata de blocare a receptorilor beta-adrenergici.

Actiunea antiaritmicelor din clasa III se datoreaza prelungirii potentialului de actiune, fara modificarea vitezei de conducere. Perioada refractara absoluta este crescuta. Acest mecanism electrofiziologic de actiune este caracteristic ambilor enantiomeri (dextrogir si levogir) si se realizeaza la nivelul atriilor, nodului atrioventricular, cailor accesorii si ventriculilor.

Actiunea beta-blocanta, fara activitate simpatomimetica intrinseca, se datoreaza enantiomerului levogir si se exercita in aceeasi masura asupra receptorilor beta1 si beta2.

Ca efect al actiunii beta-blocante, sotalolul scade frecventa, contractilitatea miocardica, viteza conducerii atrio-ventriculare si activitatea reninei plasmatice. Deoarece sotalolul inhiba receptorii beta2- adrenergici, poate creste tonusul musculaturii netede.

Proprietati farmacocinetice

Dupa administrare pe cale orala, sotalolul se absoarbe din tractul gastro-intestinal in proportie de 75- 90%. Biodisponibilitatea absoluta dupa administrare orala este de 75-90%, datorita lipsei metabolizarii la primul pasaj hepatic. Dupa administrare pe cale orala, timpul de realizare a concentratiei plasmatice maxime este de 2-3 ore.

Volumul aparent de distributie este de 1,6-2,4 l/kg; nu se leaga de proteinele plasmatice. Pana in prezent, nu s-a evidentiat nici un metabolit farmacologic activ.

Sotalolul se elimina in principal pe cale renala.

Clearance-ul renal este de 120 ml/min si corespunde clearance-ului total al organismului.

Timpul de injumatatire plasmatica este in medie de 15 ore (7-18 ore), dar poate creste la 42 ore in insuficienta renala severa.

Sotalolul se elimina in laptele matern.

La mamele care alapteaza, raportul concentratiilor sotalolului in laptele matern/plasma a fost 2,2 - 8,8. Intr-un studiu efectuat in 1993 la 16 voluntari sanatosi biodisponibilitatea medicamentului a fost studiata in comparatie cu a medicamentului de referinta (in doza de 160 mg):

Rezultatele au fost exprimate sub forma de valori medii.

Date preclinice de siguranta

Toxicitate cronica

Studii de toxicitate cronica efectuate la sobolan si caine nu au evidentiat efecte toxice specifice.

Potential mutagen si carcinogen

Potentialul mutagen al clorhidratului de sotalol nu a fost studiat adecvat.

Studiile realizate pana in prezent nu au pus in evidenta semne sugestive care sa ateste un potential genotoxic.

Studii pe termen lung efectuate la soarece si sobolan nu au evidentiat potential cancerigen.

Efecte asupra procesului de reproducere

Studii efectuate la iepure nu au evidentiat potential teratogen. La sobolan, la doze mai mari de 140 mg/kg si zi, a aparut mortalitate embrionara. Dozele mai mari de 20 mg/kg si zi, administrate la sobolan in ultima luna de gestatie, au redus greutatea corporala a puilor nou-nascuti. Sobolanii expusi prenatal la sotalol au prezentat tulburari de comportament.