Drenaj chirurgical: ce trebuie sa stii despre el

Ce este drenajul chirurgical?

Dupa o interventie chirurgicala, organismul produce in mod natural lichide (sange, plasma, lichid limfatic) care pot ramane in spatii „libere” din tesuturi. Daca aceste lichide nu sunt eliminate, ele pot forma hematoame, seroame (colectii de lichid), favoriza infectii sau impiedica reatasarea tesuturilor la pozitia lor naturala [1][2].

Drenajul chirurgical este o procedura ce implica plasarea unui tub care conecteaza locul interventiei cu un rezervor extern sau cu un sistem de aspiratie, astfel incat lichidele sa fie evacuate controlat [1][2].

Tipuri de drenaj chirurgical

Exista mai multe tipuri drenaj chirurgical, insa ele pot fi clasificate in doua mari categorii: deschise si inchise [1][2]: 

• drenaj deschis: lichidul se scurge pasiv, prin gravitatie, intr-un pansament absorbant; cel mai comun exemplu este drenul Penrose, un tub moale si flexibil de cauciuc care este lasat cu un capat in interiorul plagii si cu celalalt in afara; lichidul se scurge de-a lungul exteriorului tubului pe o compresa de tifon, care trebuie schimbata regulat; 
• drenaj inchis: se utilizeaza sistem de suctiune (aspiratie) pentru a extrage activ fluidul din plaga intr-un recipient de colectare sigilat; acestea sunt cele mai frecvent utilizate astazi, deoarece reduc riscul de infectie si permit o masurare precisa a cantitatii de lichid drenat.

Alegerea tipului de drenaj depinde de tipul de operatie, de cantitatea de lichid anticipata si de preferinta chirurgului [1][2].

Cand se recomanda drenajul chirurgical?

Drenajul chirurgical poate fi efectuat in scop preventiv sau in scop curativ [1][2]. 

Drenajul preventiv se face pentru a impiedica acumularea de sange, lichid sau secretii care ar putea infecta rana sau cavitatile interne, cum sunt stomacul, fierea sau intestinul. Este folosit in cazul plagilor mari, dupa operatii complexe cu risc de sangerare, interventii pe organe inflamate (apendice, fiere) sau dupa anumite reconstructii sau anastomoze [1][2].

Drenajul curativ are rolul de a evacua lichid sau puroi deja format in tesuturi sau cavitati. Se utilizeaza in plagile infectate, abcese, hematoame, lichide infectate din organe sau cavitati si in cazuri de perforatii ale organelor interne [1][2].

Cum se face drenajul chirurgical?

Tuburile de dren sunt introduse la cativa centimetri de rana pentru a elimina lichidele care se pot acumula dupa operatie. Tubul ramane in interiorul cavitatii pentru a colecta lichidul, iar capatul exterior este conectat la un recipient, unde lichidul este masurat si, daca este nevoie, trimis pentru analiza. Tubul este fixat cu suturi si acoperit cu un pansament steril, iar locul de insertie trebuie verificat zilnic pentru roseata, umflaturi sau scurgeri [1][2].

Durata purtarii drenului depinde de tipul operatiei si de cantitatea de lichid eliminata. Poate fi necesar doar 24 de ore sau, in unele cazuri, cateva saptamani. Pe masura ce rana se vindeca, canitatea de lichid scade treptat, iar medicul decide cand drenul poate fi indepartat [1][2].

Scoaterea drenului se realizeaza de catre medic. Zona este curatata, sutura care fixeaza drenul este taiata, iar tubul este extras usor. Pacientul poate simti o usoara senzatie de tragere, dar procedura este rapida. Dupa indepartare, locul este acoperit cu un pansament steril. Rana se vindeca in cateva saptamani si poate lasa o cicatrice mica [1][2]. Gasesti produse pentru ingrijirea ranilor si cicatricilor in farmaciile Dr. Max.

Avantaje si riscuri ale drenajului chirurgical

Desi drenajul chirurgical ofera mai multe beneficii, implica si unele riscuri si pot aparea complicatii [1][2]: 

Avantaje

• Previne acumularea de lichid care poate complica vindecarea (hematom, serom).
• Permite monitorizarea cantitatii si calitatii lichidului evacuat - un indiciu util pentru evolutia postoperatorie.
• Poate reduce riscul de infectie sau de deschidere a plagii prin scaderea presiunii interne.
• In chirurgia mamara, reduce formarea de serom dupa disectii ganglionare.

Riscuri si complicatii posibile

• Infectie la locul de insertie a tubului.
• Obstructie a tubului din cauza cheagurilor.
• Sangerare daca tubul traumatizeaza tesuturile.
• Disconfort sau durere locala.
• Drenaj mentinut prea mult timp creste riscul de infectie.
• Daca tubul iese accidental, pot aparea scurgeri necontrolate sau risc de infectie. 

Contacteaza medicul daca [1][2]:

• apar semne de infectie - febra peste 38°C, roseata, umflaturi, caldura locala sau durere crescuta la nivelul ranii;
• lichidul are miros neplacut, este verde sau gros;
• tubul de dren nu mai functioneaza;
• suturile care se desprind;
• tubul de dren aluneca;
• lichidul devine din nou rosu dupa ce fusese clar.

Cum se ingrijeste corect sistemul de drenaj chirurgical?

In general, ingrijirea drenajului chirurgical presupune mentinerea zonei curate, schimbarea regulata a pansamentului si golirea recipientului de colectare atunci cand se umple. De asemenea, este important sa se noteze zilnic cantitatea de lichid eliminat si aspectul acestuia. In primele zile, acest lichid poate fi rosu-inchis (sange), apoi roz, iar in final galben deschis sau aproape transparent – semn ca rana se vindeca. Daca lichidul devine din nou rosu intens sau creste brusc in cantitate, medicul trebuie anuntat imediat [1][2].

Pentru un drenaj deschis, pansamentul se schimba conform instructiunilor medicului, de obicei o data sau de doua ori pe zi. Pansamentul vechi se indeparteaza si se arunca, rana se curata usor cu apa si sapun sau cu o solutie speciala, se usuca si se aplica un pansament nou [1][2].

Pentru un drenaj inchis, lichidul se colecteaza intr-un recipient conectat la tub. Recipientul trebuie golit regulat, de obicei cand este pe jumatate plin, deoarece drenajul devine mai greu daca se umple complet [1][2].

Drenajul chirurgical este o parte esentiala a procesului de vindecare dupa anumite operatii. Prin eliminarea lichidelor acumulate, el previne complicatii si ajuta tesuturile sa se refaca eficient. Alegerea tipului potrivit, monitorizarea si ingrijirea corecta contribuie decisiv la recuperarea fara probleme.

Surse: 

Intrebari frecvente