Indicatii
Amoxiplus este indicat pentru tratamentul urmatoarelor infectii bacteriene, la adulti si copii (vezi pct. 4.2, 4.4 si 5.1):
infectii severe ORL (mastoidita, infectii periamigdaliene, epiglotita si sinuzita cu semne si simptome sistemice severe);
acutizari ale bronsitelor cronice (diagnosticate adecvat);
pneumonie dobandita In comunitate;
cistita;
pielonefrita;
infectiile cutanate si ale tesuturilor moi, In special celulita, muscaturi de animale, abcese dentare severe;
infectii osoase si articulare, In special osteomielita;
infectii intraabdominale;
infectii genitale feminine.
Amoxiplus este indicat In profilaxia infectiilor asociate procedurilor chirurgicale la adulti, de exemplu cele din chirurgia:
tractului gastrointestinal;
cavitatii pelvine;
capului si gatului;
tractului biliar.
Tratamentul cu antibiotice se va realiza conform ghidurilor oficiale In vigoare.
Dozaj
Dozele sunt exprimate raportat la continutul de amoxicilina/acid clavulanic, cu exceptia cazului In care dozele sunt declarate pe componente individuale.
In cazul dozarii acestui medicament pentru tratarea unei infectii se va tine cont de urmatoarele:
Agentul patogen implicat si sensibilitatea sa la medicamentele antibacteriene (vezi pct. 4.4)
Severitatea si localizarea infectiei
Varsta, greutatea si starea functiei renale a pacientului, asa cum este exemplificat mai jos.
Se poate utiliza, daca este necesar, o alta forma de amoxicilina/acid clavulanic (de exemplu una care furnizeaza o doza mai mare de amoxicilina si/sau un alt raport Intre componentele amoxicilina/acid clavulanic) (vezi cap. 4.4 si 5.1).
Amoxiplus pulbere pentru solutie injectabila/perfuzabila elibereaza o doza zilnica totala de 3000 mg amoxicilina si 600 mg acid clavulanic, daca se administreaza asa cum se recomanda mai jos. Daca se considera necesara administrarea unei doze zilnice mai mari deamoxicilina, se recomanda utilizarea unei alte formulari de amoxicilina/acid clavulanic pentru administrare injectabila, pentru a evita administrarea unei doze zilnice prea maride acid clavulanic.
Durata terapiei se va stabili In functie de raspunsul clinic al pacientului. Unele infectii (de exemplu, osteomielita) necesita perioade mai lungi de tratament. Tratamentul nu trebuie sa dureze mai mult de 14 zile fara reevaluarea starii de sanatate a pacientului (vezi punctul 4.4 privind prelungirea tratamentului).
Se vor avea In vederere ghidurile oficiale In vigoare privind dozele potrivite si frecventa administrarii lor In cazul amoxicilinei/aciduluiclavulanic.
Adulti si copii cu greutatea ≥ 40 kg
In tratamentul infectiilor (vezi pct. 4.1): 1000 mg/200 mg la fiecare8 ore.
| In profilaxia infectiilor asociate procedurilor chirurgicale | In cazul procedurilor chirurgicale care dureaza mai putin de 1 ora, doza recomandata de Amoxiplus este de 1000 mg/200 mg pana la 2000 mg/200 mg administrate la inducerea anesteziei. (Dozele de 2000 mg/200 mg se vor obtine utilizand o formulare alternativa de amoxicilina/acid clavulanic). In cazul procedurilor chirurgicale care dureaza mai mult de 1 ora, doza recomandata de Amoxiplus este de 1000 mg/200 mg pana la 2000 mg/200 mg administrate la inducerea anesteziei, pana la 3 doze de 1000 mg/200 mg In 24 de ore. Semnele clinice manifeste de infectie la momentul interventiei chirurgicale necesita o cura normala de medicament administrat intravenos sau oral, post-operator. |
Copii mai putin de 40 kg
Doze recomandate:
• Copii cu varsta ≥ 3 luni: 25 mg/5 mg/kg la fiecare 8 ore.
• Copii cu varsta ≤ 3 luni sau care cantaresc mai putin de 4 kg: 25 mg/5 mg/kgla intervale de 12 ore.
Varstnici
Nu este necesara ajustarea dozelor.
Insuficienta renala
Ajustarea dozelor se realizeaza In functie de concentratia maxima recomandata de amoxicilina. Nu este necesara ajustarea dozelor la pacientii cu clearance al creatininei (CrCl) mai mare de 30 ml/min.
Adulti si copii cu greutatea ≥ 40 kg
| CrCl:10-30 ml/min | O doza initiala de 1000 mg/200 mg, apoi 500 mg/100 mg de doua ori pe zi |
| CrCl mai putin de 10 ml/min | O doza initiala de 1000 mg/200 mg, apoi 500 mg/100 mg la 24 de ore |
| Hemodializa | O doza initiala de 1000 mg/200 mg, apoi 500 mg/100 mg la 24 de ore, plus o doza de 500 mg/100 mg la finalul dializei (deoarece concentratia serica atat a amoxicilinei cat si a acidului clavulanic este scazuta) |
Copii cu greutatea mai putin de 40 kg
| CrCl: 10-30 ml/min | 25 mg/5 mg/kg la intervale de 12 ore |
| CrCl mai putin de 10 ml/min | 25 mg/5 mg/kg la intervale de 24 de ore |
| Hemodializa | 25 mg/5 mg/kg la intervale de 24 de ore, plus o doza de 12,5 mg/2,5 mg/kg la finalul dializei (deoarece concentratia serica atat a amoxicilinei cat si a acidului clavulanic este scazuta) |
Insuficienta hepatica
Dozarea de Amoxiplus se va realiza cu precautie si se va monitoriza functia hepatica la intervale regulate (vezi cap. 4.3 si 4.4).
Mod de administrare
Amoxiplus este destinat administrarii intravenoase.
Amoxiplus poate fi administrat fie printr-o injectie intravenoasa lenta, pe o perioada de 3-4 minute sau In perfuzie, In 30-40 de minute.
Amoxiplus nu este destinat administrarii intramusculare.
La copiii cu varsta mai mica de 3 luni se recomanda administrarea de Amoxiplus doar In perfuzie. Tratamentul cu Amoxiplus va Incepe prin administrarea acestui medicament intravenos, urmand ca tratamentul sa fie continuat cu forme farmaeutice orale potrivite fiecarui pacient.
Contraindicatii
-Hipersensibilitate la substantele active din Amoxiplus sau la peniciline.
-Antecedente de reactie severa de hipersensibilitate imediata (de exemplu anafilaxie) la orice alt antibiotic beta-lactamic (de exemplu cefalosporine, carbapenem sau monobactam).
-Antecedente de icter/insuficienta hepatica In urma administrarii de amoxicilina/acid clavulanic (vezi cap.4.8).
Atentionari
Inainte initierii tratamentului cu Amoxiplus trebuie efectuata oanamneza atenta privind antecedentele de hipersensibilitate la peniciline, cefalosporine sau alti agenti beta-lactamici (vezi pct. 4.3 si 4.8).
La pacientii In tratament cu penicilina au fost raportate reactii de hipersensibilitate (anafilactice) grave si ocazional letale. Acestea apar mai des la pacienti cu istoric de hipersensibilitate la peniciline si cu teren atopic. Daca se instaleaza o reactie adversa se va Intrerupe tratamentul cu Amoxiplus si se va institui tratamentul potrivit de urgenta.
In cazul In care se demonstreaza ca exista o infectie cu microorganismesensibile la amoxicilina, se va Inlocui tratamentul cu amoxicilina/acidclavulanic, conform ghidurilor terapeutice In vigoare, cu tratament cu amoxicilina.
Aceasta forma de Amoxiplus nu este potrivita cand exista un risc crescut ca prezumtivii agenti patogeni secretori de beta-lactamaza sa aiba sensibilitate redusa sau rezistenta la medicamentele beta- lactamice. Aceste forme nu vor fi utilizate pentru a trata susele penicilino-rezistente la S. Pneumoniae. La pacientii cu insuficienta renala care primesc doze mari de Amoxiplus pot aparea convulsii (vezi. pct. 4.8.).
Administrarea de Amoxiplus trebuie evitata daca se suspecteaza mononucleoza infectioasa,deoarece aceasta afectiune a fost asociata cu aparitia unui rash morbidiform la pacientii care au utilizat amoxicilina.
Administrarea concomitenta a amoxicilinei cu alopurinol poate creste riscul aparitiei reactiilor alegice cutanate.
Utilizarea prelungita de Amoxiplus poate determina ocazional selectarea de germeni rezistenti. Aparitia la Inceputul tratamentului cu Amoxiplus a unui eritem febril generalizat asociat cu pustule poate fi unsimptom al exantemelor pustuloase generalizate acute. In aceste conditii este indicata Intreruperea administrarii de Amoxiplus si este contraindicata orice administrare ulterioara de amoxicilina.
Amoxiplus trebuie utilizat cu prudenta la pacientii cu insuficienta hepatica (vezi pct. 4.2).
Reactiile adverse hepatice au aparut mai ales la barbati si la pacientii varstnici si au fost asociate cu tratamentul prelungit cu Amoxiplus. Aceste reactii au fost raportate foarte rar la copii. La populatia generala, semne si simptome uzuale apar In timpul sau imediat dupa tratament, dar In unele cazuri apar chiar si dupa mai multe saptamani de la Intreruperea tratamentului. Acestea sunt In general reversibile. Reactiile adverse hepatice pot fi severe, iar In cazuri foarte rare, poate surveni decesul. Aceste reactii apar In special la pacientii cu afectiuni grave subiacente sau la cei care sunt sub tratament cu medicamente cu potential toxic hepatic (vezi pct. 4.8).
Colita asociata cu antibioticele a fost raportata aproape In cazul tuturor medicamentelor antibacteriene, iar severitatea poate varia de la usoara la punerea vietii In pericol (vezi pct. 4.8). In cazul aparitiei unui episod diareic In timpul tratamentului cu orice antibiotic trebuie luat In considerare diagnosticul colitei pseudomembranoase. Daca In timpul tratamentului cu Amoxiplus apare colita, administrarea de amoxicilina/acid clavulanic trebuie Intrerupta imediat. Se va anunta un medic care va institui terapia specifica. Medicamentele antiperistaltice sunt contraindicate In aceasta situatie.
In timpul tratamentului Indelungat cu Amoxiplus se vor evalua functiile renale, hepatice si hematopoietice.
Rar, la pacienti sub tratament cu amoxicilina/acid clavulanic s-a raportat alungirea timpului de protrombina. Este indicata monitorizarea atenta daca sunt prescrise concomitent si medicamente anticoagulante. Pentru a mentine efectul anticoagulant dorit, este necesara ajustarea dozelor orale de anticoagulant (vezi pct. 4.5, 4.8).
La pacientii cu insuficienta renala, dozele de Amoxiplus se vor ajusta In functie de gradul insuficientei (vezi pct. 4.2).
In timpul administrarii dozelor mari de Amoxiplus, trebuie mentinut un aport de lichide corespunzator In vederea unei eliminari urinare adecvate, pentru a reduce riscul cristaluriei.
La pacientii cu cateter urinar, este necesara verificarea permanenta a permeabilitatii cateterului (vezi pct. 4.9).
In timpul tratamentului cu amoxicilina, este indicata utilizarea metodelor enzimatice de dozare a glucozei, deoarece metodele neenzimatice pot da rezultate fas-pozitive.
Prezenta acidului clavulanic In Amoxiplus poate determina legarea nespecifica a IgG si a albuminei de membranele hematiilor determinand rezultate fals-pozitive ale testului Coombs.
Au fost raportate rezultate pozitive la utilizarea testului Bio-Rad Laboratories Platelia Aspergillus EIA la pacienti tratati cu asocierea amoxicilina/acid clavulanic, care au fost ulterior descoperiti a nu fi infectati cu Aspergillus. Au fost raportate reactii Incrucisate Intre polizaharide non-Aspergillus si polifuranozide cu testul Bio-Rad Laboratories Platelia Aspergillus EIA. De aceea, rezultatele pozitive ale testului la pacientii tratati cu asocierea amoxicilina/acid clavulanic trebuie interpretate cu precautie si trebuie confirmate de alte metode de diagnostic.
Interactiuni
Anticoagulante orale
Anticoagulantele orale si penicilinele au fost larg utilizate In practica medicala, fara sa fi fost raportate interactiuni medicamentoase Intre ele. Totusi datele din literatura arata ca exista cazuri de crestere a INR-ului (de la „International Normalised Ratio”) la pacientii aflati In tratament cu acenocumarol sau warfarina carora li s-a administrat amoxicilina. Daca aceasta administrare concomitenta este necesara, se impune monitorizarea timpului de protrombina sau a INR-ului. In plus, poate fi necesara ajustarea dozelor anticoagulantelor orale (vezi pct. 4.4 si 4.8).
Metotrexat
Penicilinele pot determina o cresterea toxicitatii metotrexatului prin reducerea excretiei acestuia.
Probenecid
Administrarea concomitenta de Amoxiplus si probenicid nu este recomandata. Probenecidul scade secretia tubulara renala a amoxicilinei. Administrarea concomitenta de Amoxiplus si probenecid poate determina cresterea nivelului seric de amoxicilina dar nu si de acid clavulanic.
Sarcina
Sarcina
Studiile realizate la animale nu au demonstrat efecte daunatoare directe sau indirecte ale amoxicilinei/acidului clavulanic asupra sarcinii, dezvoltarii embrionare/fetale, nasterii sau dezvoltarii postnatale (vezi pct. 5.3). Datele limitate In ceea ce priveste utilizarea amoxicilinei/acidului clavulanic In timpul sarcinii la oameni nu indica un risc crescut al malformatiilor congenitale. S-a realizat un singur studiu pe femei aflate Inainte de termen cu ruptura prematura a membranelor fetale carora li s-a administrat profilactic amoxicilina/acid clavulanic. S-a observat cresterea frecventei enterocolitei necrotice la nou-nascut.
Administrarea de Amoxiplus In timpul sarcinii trebuie evitata, cu exceptia cazurilor In care medicul considera administrarea absolut necesara.
Alaptarea
Atat amoxicilina cat si acidul clavulanic se excreta In laptele matern. In consecinta, la copii alaptati la san poate sa apara diaree si infectii fungice. De aceea este necesara fie Intreruperea alaptarii fie Intreruperea tratamentului.
Amoxiplus se va utiliza In timpul alaptarii doar dupa evaluarea atenta a raportului risc fetal/beneficiu matern.
Condus auto
Nu s-au realizat studii privind efectele amoxicilinei cu acid clavulanic asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Totusi, pot aparea reactii adverse care pot influenta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje (de exemplu reactii alergice, ameteala, convulsii) (vezi pct. 4.8).
Reactii adverse
Cele mai frecvente reactii raportate au fost diareea, greata si varsaturile. Reactiile adverse au fost clasificate In functie de frecventa, dupa cum urmeaza:
foarte frecvente (>1/10),frecvente (>1/100, mai putin de 1/10), mai putin frecvente (>1/1000,
mai putin de 1/100), rare (>1/10000, mai putin de 1/1000),
foarte rare (mai putin de 1/10000) si cu frecventa necunoscuta.
Infectii si infestari:
-frecvente: candidoza mucocutanata;
-cu frecventa necunoscuta: cresterea microorganismelor rezistente.
Tulburari hematologice si limfatice:
-rare: leucopenie reversibila (inclusiv neutropenie), trombocitopenie;
-cu frecventa necunoscuta: agranulocitoza reversibila, anemie hemolitica, alungirea timpului de sangerare si a timpului de protrombina1.
Tulburari ale sistemului imunitar10:
cu frecventa necunoscuta: edem angioneurotic, anafilaxie, sindrom tip boala serului, vasculita de hipersensibilitate.
Tulburari ale sistemului nervos:
-mai putin frecvente: ameteala, cefalee;
-cu frecventa necunoscuta: convulsii2.
Tulburari vasculare:
-rare: tromboflebita3
Tulburari gastro-intestinale:
-frecvente: diaree;
-mai putin frecvente: greata, varsaturi, indigestie;
-cu frecventa necunoscuta: colita asociata antibioterapiei4.
Tulburari hepatobiliare:
-mai putin frecvente: cresterea valorilor serice de TGP si/sau TGO5;
-cu frecventa necunoscuta: hepatita6, icter colestatic6.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat7:
-mai putin frecvente: eruptie cutanata tranzitorie, prurit, urticarie;
-rare: eritem polimorf;
-cu frecventa necunoscuta: sindrom Stevens-Johnson, necroliza epidermica toxica, dermatita buloasa exfoliativa, exantem pustulos acut generalizat9.
Tulburari renale si ale cailor respiratorii:
-cu frecventa necunoscuta: nefrita interstitiala, cristalurie8.
1 Vezi pct. 4.4.
2 Vezi pct. 4.4.
3 La locul injectarii
4 Inclusiv colita pseudomembranoasa si colita hemoragica (vezi pct. 4.4)
5 La pacientii tratati cu antibiotice beta-lactamice s-a observat crestere moderata a TGP si/sau TGO. 6 Aceste reactii au fost observate si In urma administrarii altor peniciline si cefalosporine (vezi pct. 4.4.)
7 Daca apare orice reactie dermatologica de hipersensibilitate, tratamentul trebuie Intrerupt (vezi pct. 4.4.)
8 Vezi pct. 4.9.
9 Vezi pct. 4.4.
10 Vezi pct. 4.3 si 4.4.
Supradozaj
Simptome si semne ale supradozajului:
Pot aparea simptome gastrointestinale, precum si dezechilibre hidro-electrolitice. In unele cazuri s-a observat cristalurie care a dus la insuficienta renala (vezi pct. 4.4).
La pacientii cu insuficienta renala carora li se administreaza doze mari de amoxicilina pot aparea convulsii.
Amoxicilina poate precipita In cateterele urinare, dar In special dupa administrarea Intravenoasa a unor doze mari. In aceste cazuri este indicata verificarea constanta a permeabilitatii cateterului (vezi pct. 4.4).
Tratamentul intoxicatiei:
Tulburarile gastro-intestinale vor fi tratate simptomatic, acordand atentie balantei hidro-electrolitice. Amoxicilina/acid clavulanic poate fi Indepartata din circulatie prin hemodializa.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Combinatii de peniciline, inclusiv inhibitori de beta-lactamaza; Cod ATC: J01CR02
Mod de actiune:
Amoxicilina este o penicilina semisintica (un antibiotic beta-lactamic) care inhiba una sau mai multe enzime (deseori numite proteine de legare a penicilinei, (PLP)) In cadrul biosintezei peptidoglicanului bacterian, care este o componenta structurala integranta a peretelui celular bacterian.
Inhibarea sintezei de peptidoglican determina slabirea peretelui bacterian, ceea ce duce de obicei, la liza celulara si moarte bacteriana.
Amoxicilina poate fi degradata de catre betalactamazele produse de bacteriile rezistente. In consecinta, spectrul de activitate al amoxicilinei administrata In monoterapie nu include organisme care produc aceste enzime.
Acidul clavulanic are o structura beta-lactamica asemanatoare penicilinelor. El inactiveaza unele betalactamaze, prevenind astfel inactivarea amoxicilinei. Acidul clavulanic administrat singur nu exercita nici un efect antibacterian.
Legatura farmacocinetica/farmacodinamie
Cel mai important factor determinant pentru eficienta amoxicilinei, este durata de timp In care concentratia plasmatica este mentinuta peste concentratia minima inhibitorie [T>CMI].
Mecanism de instalare a rezistentei
Cele doua principale mecanisme de instalare a rezistentei la amoxicilina/acid clavulanic sunt:
Inactivarea amoxicilinei de catre acele betalactamaze bacteriene care nu sunt ele Insele inhibate de catre acidul clavulanic, inclusiv cele din clasa B, C si D.
Alterarea PLP, ceea ce reduce afinitatea antibioticului pentru tinta sa.
Impermeabilitatea peretelui bacterian sau mecanismele pompei de eflux pot determina sau contribui la rezistenta bacteriana, In special In cazul bacteriilor Gram-negative.
Valori critice
Valorile critice ale CMI In cazul amoxicilinei/acidului clavulanic sunt cele din cadrul Comitetului European privind Testarea Sensibilitatii Microbiene-The European Committee on Antimicrobial Susceptibility
Testing (EUCAST)
| Microorganism | Valori critice de sensibilitate (μg/ml) | ||
| Sensibile | Intermediare | Rezistente | |
| Haemophilus influenzae1 | ≤1 | - | >1 |
| Moraxella catarrhalis1 | ≤1 | - | >1 |
| Staphylococcus aureus2 | ≤2 | - | >2 |
| Stafilococi coagulazo-negativi2 | ≤0,25 | >0,25 | |
| Enterococcus1 | ≤4 | 8 | >8 |
| Streptococcus A,B,C,G5 | ≤0,25 | - | >0,25 |
| Streptococcus pneumoniae3 | ≤0,5 | 1-2 | >2 |
| Enterobacteriacee1,4 | - | - | >8 |
| Anaerobi Gram-negativi1 | ≤4 | 8 | >8 |
| Anaerobi Gram-pozitivi1 | ≤4 | 8 | >8 |
| Altele | ≤2 | 4-8 | >8 |
| 1Valorile raportate sunt pentru concentratiile de amoxicilina. Pentru testele de sensibilitate propuse concentratia acidului clavulanic este fixata la 2 mg/l.2Valorile raportate reprezinta concentratiile de oxacilina. | |||
3Valorile critice din tabel se bazeaza pe valorile critice de sensibilitate la ampicilina.
4 Valoarea critica de rezistenta R>8 mg/l garanteaza ca toate tulpinile izolate cu mecanisme de rezistenta sunt raportate ca fiind rezistente.
5Valorile critice din tabel se bazeaza pe valorile critice de sensibilitate la benzilpenicilina.
Prevalenta rezistentei bacteriene poate varia din punct de vedere geografic, precum si In functie de timp, In cazul speciilelor selectate. De aceea e de dorit sa existe informatii locale privind rezistenta, In special In cazul infectiilor severe. Daca este necesar, se vor urma sfaturile expertilor In conditiile In care utilitatea acestui medicament este discutabila, cel putin In cazul anumitor tipuri de infectii, din punctul de vedere al prevalentei locale a rezistentei.
Specii sensibile In mod obisnuit Microorganisme aerobe Gram-pozitive: Enterococcus faecalis,
Gardnerella vaginalis,
Staphylococcus aureus (meticilino-sensibil)1,
Streptococcus agalactiae, Streptococcus pneumoniae2,
Streptococcus pyogenes si alti streptococi beta-hemolitici, Grupul Streptococcus viridans,
Microorganisme aerobe Gram-negative: Actinobacillus actinomycetemcomitans, Capnocytophaga spp.,
Eikenella corrodens, Haemophilus influenzae3, Moraxella catarrhalis, Neisseria gonorrhoeae4, Pasteurella multocida.
Microorganisme anaerobe:
Bacteroides fragilis, Fusobacterium nucleatum, Prevotella spp.
Specii pentru care rezistenta dobandita poate fi o problema Microorganisme aerobe Gram-pozitive;
Enterococcus faecium5
Microorganisme aerobe Gram-negative:
Escherichia coli Klebsiella oxytoca Klebsiella pneumoniae Proteus mirabilis Proteus vulgaris
Specii cu rezistenta naturala Microorganisme aerobe Gram-negative: Acinetobacter sp.,
Citrobacter freundii, Enterobacter sp., Legionella pneumophila, Morganella morganii, Providencia spp., Pseudomonas sp., Serratia sp.,
Stenotrophomonas maltophilia.
Alte microorganisme:
Chalamydia trachomatis, Chlamydophila pneumoniae, Chlamydophila psittaci, Coxiella burnetti, Mycoplasma pneumoniae,
1 Toti stafilococii meticilino-rezistenti sunt rezistenti la amoxicilina/acid clavulanic.
2 Infectiile cu Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilina nu trebuie tratate cu aceasta forma de amoxicilina/acid clavulanic (vezi pct. 4.2 si 4.4).
3 Specii cu sensibilitate scazuta au fost raportate In unele tari din UE cu o frecventa mai mare de 10%. 4 Toate speciile rezistente la amoxicilina, care nu sunt mediate de beta-lactamaze, sunt rezistente la amoxicilina/acid clavulanic.
5 Sensibilitate naturala intermediata In absenta mecanismelor dobandite de rezistenta.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie:
S-au obtinut urmatoarele rezultate In urma studiilor de farmacocinetica In care s-a administrat amoxicilina/acid clavulanic unor grupuri de voluntari sanatosi In doze de 500 mg/100 mg sau de 1000 mg/200 mg administrate In bolus In injectii intravenoase.
| Parametrii farmacocinetici medii (±SD)Injectii intravenoase In bolus | |||||
| Doze administrate | Amoxicilina | ||||
| Doze | Concentratiaserica maxima (μg/ml) | T ½ (h) | AUC(h.mg/l) | La nivelurinar(%, 0-6 h) | |
| AMX/CA500 mg/100 mg | 500 mg | 32,2 | 1,07 | 25,5 | 66,5 |
| AMX/CA1000 mg/200 mg | 1000 mg | 105,4 | 0,9 | 76,3 | 77,4 |
| Acid clavulanic | |||||
| AMX/CA500 mg/100 mg | 100 mg | 10,5 | 1,12 | 9,2 | 46,0 |
| AMX/CA1000 mg/200 mg | 200 mg | 28,5 | 0,9 | 27,9 | 63,8 |
| AMX-amoxicilina, CA-acid clavulanic | |||||
Distributie
Aproximativ 25% din acidul clavulanic plasmatic si 18% din amoxicilina plasmatica se leaga de proteinele plasmatice. Volumul aparent de distributie este de aproximativ 0,3-0,4 l/kg pentru amoxicilina si de aproximativ 0,2 l/kg pentru acidul clavulanic.
In urma administrarii intravenoase, atat amoxicilina, cat si acidul clavulanic s-au regasit In colecist, tesutul abdominal, tesut cutanat, tesut adipos, tesut muscular, lichid sinovial, lichid peritoneal,
bila, precum si In secretiile purulente. Amoxicilina nu se distribuie corespunzator In lichidul cefalorahidian.
Studiile realizate la animale, nu au demonstrat retentie semnificativa la nivelul tesuturilor a componentelor medicamentului, In urma administrarii fiecarui component In parte. Amoxicilina, asemeni majoritatii penicilinelor, poate fi detectata In laptele matern. Urme de acid clavulanic pot fi de asemeni detectate In laptele matern (vezi pct. 4.6).
Metabolizare
Amoxicilina se excreta partial In urina sub forma de acid peniciloic inactiv, In cantitati echivalente cu pana la 10–25% din doza initiala. Acidul clavulanic este metabolizat In proportie mare si
se elimina prin urina si fecale si sub forma de dioxid de carbon, In aerul expirat.
Eliminare:
Principala cale de eliminare a amoxicilinei este cea renala, pe cand acidul clavulanic este eliminat atat prin mecanism renal cat si non-renal.
Timpul mediu de Injumatatire prin eliminare a asocierii amoxicilina/acid clavulanic este de aproximativ o ora, iar clearance-ul total mediu este de aproximativ 25 l/ora la subiectii sanatosi. Aproximativ 60-70% din amoxicilina si aproximativ 40-65% din acidul clavulanic se excreta nemodificat In urina In timpul primelor 6 ore dupa administrarea unei singure doze de 500 mg/100 mg sau a unei singure doze de 1000 mg/200 mg amoxicilina/acid clavulanic In injectie intravenoasa In bolus.
O serie de studii au demonstrat o excretie a urinara de 50-85% a amoxicilinei si de 27-60% a acidului clavulanic pe o perioada de 24 de ore. In cazul acidului clavulanic, cea mai mare cantitate de medicament se excreta In primele 2 ore dupa administrare.
Administrarea concomitenta de probenecid Intarzie excretia amoxicilinei, dar nu si a acidului clavulanic (vezi pct. 4.5).
Farmacocinetica In functie de varsta:
Timpul de Injumatatire prin eliminare al amoxicilinei este similar pentru copii cu varsta Intre 3 luni si 2 ani, copii mai mari, adulti. In cazul copiilor foarte mici (inclusiv nou-nascutii prematuri), In prima saptamana de viata, intervalul dintre administrari nu trebuie sa fie mai mare de doua administrari pe zi, datorita imaturitatii caii renale de eliminare. Deoarece pacientii varstnici este mai probabil sa aiba functia renala scazuta, este indicata prudenta In selectarea regimului de dozaj. De asemeni poate fi utila monitorizarea functiei renale.
Farmacocinetica In insuficienta renala
Clearance-ul seric total al amoxicilinei/acidului clavulanic scade proportional cu scaderea functiei renale. Scaderea clearance-ului este mai accentuata In cazul amoxicilinei decat a acidului clavulanic, deoarece se excreta un procent mai mare de amoxicilina pe cale renala. De aceea, dozarea In cazul insuficientei renale trebuie sa previna acumularea amoxicilinei, mentinandu-se In acelasi timp un nivel adecvat al acidului clavulanic (vezi pct. 4.2).
Farmacocinetica In insuficienta hepatica
Dozarea de Amoxiplus In cazul pacientilor cu insuficienta hepatica se va realiza cu precautie, monitorizand functia hepatica la intervale regulate.
Date preclinice de sigurantaDatele non-clinice nu au evidentiat niciun risc special pentru om, pe baza studiilor conventionale farmacologice privind evaluarea sigurantei, genotoxicitatea si toxicitatea asupra functiei de reproducere.
Studiile de toxicitate la doze repetate cu amoxicilina/acid clavulanic realizate la caini au evidentiat iritatie gastrica, varsaturi si modificari de culoare ale limbii.
Nu s-au realizat studii de carcinogenitate cu amoxicilina/acid clavulanic.