Indicatii
- hipertensiune arteriala;
- profilaxia crizelor de angina pectorala;
- tratament de lunga durata dupa infarct miocardic acut;
- tratamentul unor tulburari de ritm cardiac: tahicardie sinusala, tahiaritmii supraventriculare (tahicardie paroxistica, flutter si fibrilatie atriala, tahicardie jonctionala), aritmii ventriculare (extrasistole, tahicardie ventriculare); este de ales in aritmiile de patogenie simpatoadrenergica;
- feocromocitom (in asociatie cu alfa-blocante);
- tulburari cardiovasculare la pacientii hipertiroidieni;
- cardiomiopatie hipertrofica;
- migrena;
- tremor esential;
- stari de anxietate datorate hiperactivitatii simpatoadrenergice, insotite de tahicardie, palpitatii, oscilatii tensionale, tremor etc.
Dozaj
Adulti
Hipertensiune arteriala si profilaxia crizelor de angina pectorala: initial 80 mg propranolol/zi, fractionat in 2 prize, se creste treptat pana la obtinerea efectului dorit; dozele uzuale sunt de 160 mg propranolol/zi, in 2 prize.
In perioada postinfarct miocardic acut: initial 40 mg propranolol de 4 ori pe zi; doza uzuala de intretinere este de 160 mg propranolol/zi, fractionat in 2 prize, timp indelungat (1-2 ani).
Tulburari de ritm cardiac: 40-80 mg propranolol/zi, fractionat.
Feocromocitom: preoperator 60 mg propranolol/zi, fractionat, timp de 3 zile; pentru tumorile inoperabile 30 mg propranolol zilnic, fractionat; se asociaza obligator cu un alfa-blocant.
Stari de anxietate datorate hiperactivitatii simpatoadrenergice: 40 mg propranolol, administrate cu 1-1½ ora inaintea expunerii la situatia stresanta.
Tulburari cardiovasculare datorate hipertiroidiei: 40 –80 mg propranolol/zi, in mai multe prize.
Migrena si tremor esential: 20 mg propranolol de 4 ori pe zi; la nevoie se creste treptat pana la 240 mg propranolol/zi.
Copii
Hipertensiune arteriala: initial 1 mg propranolol/kg si zi in 2-4 prize; doza uzuala este de 2-4 mg propranolol/kg si zi in 2 prize.
Aritmii, feocromocitom, hipertiroidism: 0,75-2 mg propranolol/kg si zi in 2-3 prize.
Contraindicatii
- hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
- reactii de tip anafilactic in antecedente;
- astm bronsic si bronhopneumopatii cronice obstructive;
- insuficienta cardiaca necontrolata terapeutic;
- soc cardiogen, hipotensiune arteriala marcata;
- bradicardie sinusala (< 50 batai/min); boala nodului sinusal (inclusiv bloc sino-atrial); bloc atrioventricular de grad II si III;
- fenomene de tip Raynaud si alte tulburari vasculospastice periferice.
Atentionari
Tratamentul cu propranolol nu trebuie intrerupt brusc la pacientii cu cardiopatie ischemica, deoarece poate antrena tulburari de ritm cardiac grave, infarct miocardic acut sau moarte subita; dozele se reduc treptat. Daca este necesar, se introduce un alt antianginos in aceasta perioada, pentru a evita agravarea anginei pectorale.
La bolnavii cu angina vasculospastica (Prinzmetal), propranololul, ca si alte beta-blocante nu reprezinta medicatia de ales. Se poate adauga altor medicamente antianginoase cand acestea nu sunt suficient de eficace.
La pacientii cu insuficienta cardiaca controlata terapeutic, tratamentul trebuie initiat cu doze mici care pot fi crescute treptat sub supraveghere medicala.
In cazul aparitiei bradicardiei simptomatice (< 55 batai/min), doza de propranolol trebuie redusa.
Datorita efectului dromotrop negativ, beta-blocantele se vor administra cu prudenta la bolnavii cu bloc atrioventricular de gradul I.
La pacientii cu feocromocitom, inaintea administrarii beta-blocantelor trebuie instituit tratament alfa-blocant, pentru a preveni riscul cresterii tensiunii arteriale.
La varstnici, tratamentul trebuie initiat cu doze mici si sub supraveghere medicala atenta. Se recomanda prudenta in stabilirea dozelor la pacientii cu insuficienta hepatica si renala.
La diabetici se recomanda supravegherea glicemiei; anumite semne si simptome care pot anunta o reactie hipoglicemica pot fi mascate (de ex. tahicardie, palpitatii, transpiratii).
Folosirea propranololului la bolnavii cu diabet instabil obliga la prudenta.
Administrarea indelungata de propranolol poate determina cresterea trigliceridelor si, in masura mai mica, cresterea colesterolului seric; semnificatia clinica a cresterii lipidelor plasmatice nu este precizata.
La initierea tratamentului cu beta-blocante la pacientii cu psoriazis, trebuie sa se aiba in vedere ca au fost semnalate cazuri de agravare a bolii in timpul tratamentului.
La pacientii cu antecedente de reactii anafilactice severe, in special la substante de contrast iodate, precum si la cei aflati sub tratament de desensibilizare, administrarea beta-blocantelor poate constitui un factor agravant si are efect antagonic fata de adrenalina.
Desi tratamentul cu beta-blocante micsoreaza riscul aritmiilor, ischemiei miocardice si al salturilor hipertensive, in timpul anesteziei generale, impiedicarea reactiilor simpatoadrenergice compensatorii favorizeaza accidentele hipotensive din cursul anesteziei. Atunci cand tratamentul beta-blocant nu poate fi intrerupt (de ex. la bolnavii coronarieni), se recomanda protejarea fata de predominenta vagala prin administrarea de atropina; se vor evita anestezicele generale care deprima inima. Se recomanda informarea medicului anestezist daca pacientul se afla sub tratament cu beta-blocante. Daca se impune intreruperea acestui tratament, o pauza de 48 de ore este suficienta pentru reaparitia raspunsului la catecolamine. Trebuie sa se aiba in vedere riscul reactiilor anafilactice.
Daca se administreaza beta-blocante la pacientii cu ciroza hepatica si hemoragii digestive trebuie verificate regulat hemograma, hematocritul si hemoglobinemia.
In caz de tireotoxicoza, beta-blocantele pot masca semnele cardiovasculare la hipertiroidieni.
Sportivi
Sportivii trebuie atentionati ca propranololul si alte blocante beta-adrenergice sunt cuprinse in lista substantelor dopante.
Acest medicament contine lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Interactiuni
Asocierea cu antiaritmice (amiodarona, propafenona, chinidina, disopiramida), poate determina tulburari de contractilitate, automatism si conductibilitate prin inhibarea mecanismelor simpatice compensatorii.
Beta-blocantele reduc reactiile compensatorii simpatice cardiovasculare in cazul asocierii cu anestezice halogenate.
Administrarea concomitenta cu blocante ale canalelor de calciu (diltiazem, verapamil) creste riscul deprimarii miocardice; asemenea asociatie obliga la multa prudenta si este contraindicata la bolnavii cu risc cardiac.
Propranololul mareste efectul medicamentelor antihipertensive; pentru antihipertensivele cu actiune centrala (metildopa, clonidina, rezerpina) creste efectul bradicardizant si de incetinire a conducerii.
Antidepresivele triciclice, neurolepticele si baclofenul administrate concomitent cu propranolol, cresc riscul hipotensiunii arteriale ortostatice.
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) si glucocorticoizii reduc efectul antihipertensiv al propranololului prin favorizarea retentiei hidrosaline.
Asocierea cu insulina sau antidiabetice orale impune controlul glicemiei (reactiile hipoglicemice sunt crescute si prelungite, simptomele vegetative ale hipoglicemiei sunt mascate).
Tratamentul cu beta-blocante trebuie intrerupt, daca este posibil, inaintea investigatiilor radiologice cu substante de contrast iodate datorita riscului de reactii adverse severe.
Cimetidina creste concentratia plasmatica a propranololului prin inhibarea metabolizarii hepatice a acestuia, marind riscul reactiilor adverse (de ex. bradicardie marcata).
Propranololul creste concentratia plasmatica a lidocainei prin diminuarea metabolizarii hepatice a acesteia, marind riscul reactiilor adverse cardiace si neurologice ale lidocainei.
Inductoarele enzimatice (de ex. fenobarbital, rifampicina) scad concentratia plasmatica a propranololului prin accelerarea metabolizarii hepatice, micsorand efectele sale terapeutice.
Compusii de magneziu, aluminiu, si calciu scad absorbtia digestiva a propranololului. Se recomanda un interval de 2-3 ore intre administrarea acestor preparate si propranolol.
Sarcina
Propranololul traverseaza bariera placentara. Studiile la animale nu au evidentiat efecte teratogene. Experienta clinica nu a evidentiat efecte teratogene sau malformative in cazul femeilor insarcinate aflate sub tratament cu propranolol.
Nou-nascutii, ai caror mame au fost tratate antepartum cu propranolol, pot prezenta hipotensiune arteriala, bradicardie, detresa respiratorie, hipoglicemie.
Beta-blocantele pot fi administrate in perioada sarcinii. Tratamentul in apropierea datei nasterii impune supravegherea atenta a nou-nascutului (controlarea frecventei cardiace si a glicemiei) in primele 3-5 zile de viata.
Beta-blocantele se excreta in laptele matern. Deoarece riscul bradicardiei si hipoglicemiei la sugar nu a fost evaluat, se vor lua in considerare fie intreruperea tratamentului, fie intreruperea alaptarii.
Condus auto
Propranololul nu influenteaza capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Reactii adverse
Frecvent pot sa apara: astenie, extremitati reci, bradicardie (uneori severa), tulburari digestive (gastralgii, greata, varsaturi, diaree), insomnie, cosmaruri.
Rar pot sa apara: intarzierea conducerii atrioventriculare sau agravarea blocului atrioventricular preexistent, insuficienta cardiaca, hipotensiune arteriala marcata, bronhospasm, hipoglicemie, sindrom Raynaud, agravarea claudicatiei intermitente preexistente, diverse manifestari cutanate (inclusiv eruptii psoriaziforme); aparitia anticorpilor antinucleari (exceptional un sindrom lupoid); asemenea fenomene sunt reversibile dupa intreruperea tratamentului.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Supradozaj
Supradozajul propranololului provoaca bradicardie, ameteli, hipotensiune arteriala, dispnee, cianoza extremitatilor, lesin, convulsii.
In cazul ingestiei recente se fac spalaturi gastrice si se administreaza carbune medicinal.
Pentru combaterea bradicardiei marcate, deficitului de pompa cardiaca si hipotensiunii arteriale severe se pot administra: atropina (1-2 mg intravenos), glucagon (10 mg intravenos lent, apoi perfuzie cu 1-10 mg/ora), izoprenalina (15-85 μg intravenos lent, eventual repetat, fara a depasi 300 μg) sau dobutamina (2,5-10 μg/kg si min in perfuzie intravenoasa); simptomele pot fi refractare la medicatia adrenergica din cauza blocarii receptorilor specifici de catre propranolol.
Hemodializa nu este utila.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica : agenti betablocanti, betablocanti neselectivi. Cod ATC : C07A A05
Propranololul este un blocant beta-adrenergic neselectiv.
Beneficiul in aritmii se datoreste beta-blocadei, cu impiedicarea influentelor simpato-adrenergice aritmogene si deprimarea functiei nodului sinusal si atrioventricular. Beneficiul in cardiopatia ischemica se datoreste protejarii inimii fata de efectele stimulante si fata de cresterea consecutiva a consumului de oxigen de catre miocard ca urmare a impiedicarii influentei ß1-adrenergice.
In perioada postinfarct miocardic acut, propranololul realizeaza protectia inimii micsorand riscul reinfarctizarii si mortalitatea. Protectia miocardica este atribuita efectului antiaritmic, antiischemic si antitrombotic.
Propranololul are efect antihipertensiv de intensitate moderata atribuita scaderii debitului cardiac, cresterii sensibilitatii baroreceptorilor, blocarii beta-adrenergice centrale si inhibarii eliberarii de noradrenalina din terminatiile simpatice. Reactiile posturale sunt atenuate in mica masura, circulatia coronariana, renala si cerebrala nu sunt influentate semnificativ.
Utilitatea la bolnavii cu sindrom vegetativ, sindrom migrenos, anxietate, tremor este datorata, de asemenea, micsorarii influentelor vegetative simpatoadrenergice.
Blocarea beta-adrenergica poate fi daunatoare prin deprimarea excesiva a inimii (bradicardie, tulburari de conducere, deficit de pompa cardiaca), favorizarea spasmului vascular periferic, favorizarea bronhospasmului cu dispnee, favorizarea reactiilor hipoglicemice.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtia propranololului este rapida si aproape completa, dar biodisponibilitatea este mica (cca.26%) datorita inactivarii in proportie mare la primul pasaj hepatic. Se leaga de proteinele plasmatice in proportie mare (peste 90%). Traverseaza bariera placentara si se excreta in laptele matern. Este epurat practic in totalitate prin metabolizare hepatica. Dupa administrare repetata metabolizarea hepatica scade. Unii metaboliti sunt activi. Clearance-ul total al propranololului este de 16 ml/min si kg, iar timpul mediu de injumatatire plasmatica este de aproape 4 ore. Epurarea este mult incetinita la hepatici si in insuficienta cardiaca (fluxul sanguin hepatic este redus).
Date preclinice de siguranta
Din literatura administrarea unor doze de propranolol pana la 150 mg/kg si zi la soareci si sobolani, timp de 18 luni, nu a evidentiat efecte carcinogene. Au fost semnalate efecte embriotoxice la animale, la doze de 10 ori mai mari decat cele terapeutice pentru om. Experimental nu au fost raportate reactii adverse asupra fertilitatii.