Indicatii
Tratament de lunga durata in:
afectiuni reumatismale inflamatorii, cum sunt: spondilita anchilozanta (tratament de prima intentie terapeutica), poliartrita reumatoida, artrita psoriazica, sindrom Reiter;
unele artroze invalidante insotite de dureri.
Tratament de scurta durata in:
afectiuni abarticulare – bursite, tendinite sau tenosinovite (in special, periartrita scapulo-humerala), unele artroze in puseu inflamator; lombalgii, radiculite severe;
artrita microcristalina;
artrita gutoasa;
dismenoree primara rezistenta la tratamentul cu alte antiinflamatoare nesteroidiene. Indometacinul este indicat numai daca nu se obtin rezultate terapeutice favorabile cu alte antiinflamatoare nesteroidiene sau analgezice antipiretice mai putin toxice.
Dozaj
Adulti si copii cu varsta peste 15 ani
Se recomanda utilizarea celor mai mici doze eficace. Uzual, se administreaza 50 mg indometacin (2 capsule Indometacin Laropharm 25 mg) de 2 ori pe zi, dimineata si seara.
In cazul artritei insotite de dureri nocturne persistente si redoare matinala, se recomanda administrarea unei doze de 100 mg indometacin (4 capsule Indometacin Laropharm 25 mg) seara, la culcare.
Guta acuta: doza zilnica poate fi crescuta pana la 150-200 mg indometacin (6-8 capsule Indometacin Laropharm 25 mg) pe zi. Dozele mai mari de 150-200 mg indometacin (6-8 capsule Indometacin Laropharm 25 mg) pe zi cresc riscul reactiilor adverse fara sa aduca beneficii terapeutice suplimentare.
Daca terapia este continuata dupa faza acuta a bolii, doza trebuie scazuta pana la cea mai mica valoare la care simptomele pot fi controlate. Daca apar reactii adverse minore, se recomanda scaderea dozelor si monitorizarea pacientului. Reactiile adverse majore impun intreruperea tratamentului.
Capsulele se administreaza in timpul mesei, cu o cantitate suficienta de lichid.
Reactiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor (vezi pct. 4.4).
Contraindicatii
Hipersensibilitate la indometacin sau la oricare dintre excipienti.
Antecedente de astm bronsic, declansat la administrarea acidului acetilsalicilic sau a altor antiinflamatoare nesteroidiene.
Ulcer gastro-duodenal activ. Hemoragii gastro-intestinale. Insuficienta hepatica severa. Insuficienta renala severa.
Insuficienta cardiaca severa. Copii cu varsta sub 15 ani.
Trimestrul al II-lea si al III-lea de sarcina, alaptarea.
Atentionari
La pacientii cu astm bronsic asociat cu rinita cronica, urticarie, sinuzita cronica si/sau polipoza nazala riscul aparitiei reactiilor alergice la administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene este mai mare decat la restul populatiei. Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene la aceasta grupa de pacienti poate determina aparitia unei crize de astm bronsic.
Este necesara aprecierea raportului risc/beneficiu terapeutic in caz de:
reactii alergice, cum sunt: rinita alergica, eruptii cutanate induse de acidul acetilsalicilic, reactii alergice la alte medicamente sau alimente (de exemplu conservanti);
astm bronsic;
afectiuni inflamatorii sau ulcerative ale tractului gastro-intestinal, incluzand ulcerul gastro-duodenal, colita ulceroasa, boala Crohn; sunt necesare supraveghere atenta si tratament antiulceros in cazul administrarii la pacienti cu ulcer sau sangerari gastro-intestinale in antecedente (se asociaza cu sucralfat sau misoprostol). Riscul de hemoragie este relativ crescut la pacientii varstnici, cu greutate corporala mica, cu tulburari ale functiei plachetare sau carora li se administreaza anticoagulante orale. in caz de hemoragie gastro-intestinala se recomanda intreruperea tratamentului;
afectiuni cu tendinta la retentie lichidiana (insuficienta cardiaca congestiva, edem);
hipertensiune arteriala;
hemofilie sau alte coagulopatii (creste riscul de sangerare);
infectii;
diabet zaharat;
insuficienta hepatica si renala (risc de crestere a toxicitatii prin acumularea medicamentului);
lupus eritematos sistemic (predispozitie cunoscuta la reactii adverse la nivelul sistemului nervos central);
epilepsie, stari depresive, parkinsonism (pot fi agravate de indometacin).
In cazul tratamentului prelungit este necesar controlul ureei si creatininei plasmatice, kaliemiei, hematocritului, hemoglobinei, al prezentei hemoragiilor oculte; la pacientii cu afectiuni preexistente, se recomanda monitorizare hepatica (determinarea valorii transaminazelor plasmatice) si gastro- intestinala.
Este necesara prudenta in caz de interventii chirurgicale, datorita riscului crescut de hemoragii. Indometacin inhiba agregarea plachetara.
Copii
La copii varsta sub 15 ani se recomanda utilizarea altor forme farmaceutice, adecvate varstei. Administrarea indometacinului la copii impune prudenta si supraveghere medicala.
Pacienti varstnici
Este necesara monitorizarea atenta a pacientilor din aceasta grupa de varsta. Se recomanda administrarea dozei minime eficace, deoarece eliminarea medicamentului este scazuta prin insuficienta functionala hepatica si renala. La aceasta grupa de varsta exista un risc crescut al reactiilor adverse la nivelul sistemului nervos, in special, stare confuziva. Este crescut riscul reactiilor toxice gastro-intestinale.
Reactiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor (vezi pct. 4.2 si riscurile cardiovasculare si gastro- intestinale, prezentate mai jos).
Efecte cardiovasculare si cerebrovasculare
La pacientii cu antecedente de hipertensiune arteriala si/sau insuficienta cardiaca congestiva usoara pana la moderata, sunt necesare monitorizare si recomandari adecvate, deoarece raportarile au aratat ca tratamentul cu AINS se asociaza cu retentie lichidiana si edeme.
Studiile clinice si datele epidemiologice sugereaza ca utilizarea anumitor AINS (in special in doze mari si in tratament de lunga durata) se poate asocia cu un risc usor crescut de aparitie a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Datele existente sunt insuficiente pentru excluderea unui asemenea risc pentru indometacin.
Pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata, insuficienta cardiaca congestiva, boala cardiaca ischemica diagnosticata, arteriopatie periferica si/sau boala cerebrovasculara trebuie tratati cu indometacin numai dupa evaluare atenta. O evaluare similara trebuie efectuata inainte de initierea tratamentului de lunga durata la pacientii cu factori de risc in ceea ce priveste aparitia de boli cardiovasculare (de exemplu: hipertensiune arteriala, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat).
Indometacin Laropharm contine lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Deoarece contine galben amurg FCF (E 110), negru stralucitor BN (E 151), p-hidroxibenzoat de metil (E218) si p-hidroxibenzoat de propil (E 216) poate determina reactii alergice, chiar intarziate.
Interactiuni
Este necesara supravegherea atenta in cazul asocierii indometacinului cu urmatoarele medicamente:
antiinflamatoare nesteroidiene, risc de ulceratii si hemoragii digestive;
acid acetilsalicilic - scade concentratia plasmatica a acestuia, risc de ulceratii si hemoragii digestive;
diflunisal - creste concentratia plasmatica a indometacinului; risc de hemoragii digestive severe;
anticoagulante orale (cumarine) - risc hemoragic (este necesara monitorizarea timpului de protrombina si ajustarea dozelor);
heparine - risc hemoragic;
ticlopidina si alte antiagregante plachetare - creste riscul hemoragiilor;
trombolitice (ateplaza, streptokinaza) - risc hemoragic;
litiu - creste concentratia plasmatica a acestuia, risc toxic;
metotrexat - creste toxicitatea hematologica;
diuretice si inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei - risc de insuficienta renala acuta;
diuretice - scade efectul diuretic, risc de hiperkaliemie la administrarea diureticelor antialdosteronice;
antihipertensive – tendinta de retentie hidrica, fiind necesara monitorizarea tratamentului;
beta-blocante – scade efectul antihipertensiv;
digoxina – creste concentratia plasmatica a acesteia si riscul toxic; se recomanda monitorizarea tratamentului;
desmopresina – este potentata activitatea antidiuretica;
ciclosporina, compusi cu aur, medicamente nefrotoxice – cresc concentratia plasmatica si efectele nefrotoxice;
zidovudina – risc crescut de toxicitate hematologica;
medicamente fotosensibilizante – apar efecte aditive de fotosensibilizare.
Modificari ale rezultatelor unor analize de laborator
Indometacinul poate determina rezultat fals negative ale testului la dexametazona pentru depresia endogena.
Sarcina
Indometacinul traverseaza bariera feto-placentara. Studiile la animale au evidentiat modificari letale. Indometacinul actioneaza toxic asupra fatului, determinand inchiderea prematura a canalului arterial, afectarea functiilor renale cu oligohidraminos, sangerari sau perforatii ale tractului gastro-intestinal si modificari degenerative miocardice.
Indometacinul intarzie si prelungeste travaliul. De asemenea, creste riscul sangerarilor. Este contraindicat in trimestrele II si III de sarcina.
Indometacin este excretat in laptele matern. Administrarea in perioada alaptarii trebuie evitata.
Condus auto
Utilizarea indometacinului impune prudenta, deoarece prin efectele asupra sistemului nervos central poate modifica capacitatea de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.
Reactii adverse
Tulburari gastro-intestinale: greata, varsaturi, diaree, epigastralgii, rar ulceratii gastro-intestinale, inclusiv activarea sau agravarea ulcerului gastro-duodenal, sangerari digestive.
Reactii alergice: eruptii cutanate, prurit, eritem polimorf, dermatita exfoliativa, sindrom Steven Johnson, necroliza epidermica toxica (rar), astm bronsic, edem angioneurotic, soc anafilactic (rar). Tulburari ale sistemului nervos: cefalee (frecvent), vertij, astenie, rar somnolenta, insomnie, anxietate, stare confuziva si alte tulburari psihice, convulsii, agravarea epilepsiei si parkinsonismului, neuropatie periferica.
Tulburarile sistemului nervos central, apar mai ales la doze mari; uneori ele impun intreruperea tratamentului.
Tulburari oculare: tulburari de vedere, dureri orbitale si periorbitale, in cazul tratamentului prelungit s- au semnalat opacifieri ale corneei si alterari retiniene.
Tulburari acustice si vestibulare: tulburari de auz – tinitus, rareori surditate.
Tulburari renale si ale cailor urinare: tulburari renale, rareori proteinurie, cresterea valorilor creatininei plasmatice, sindrom nefrotic, nefrita interstitiala, insuficienta renala, oligurie, hematurie.
Tulburari cardiace: reactiile adverse raportate in asociere cu tratamentul cu AINS au fost edemul, hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca.
Studiile clinice si datele epidemiologice sugereaza ca utilizarea anumitor AINS (in special in doze mari si in tratament de lunga durata) se poate asocia cu un risc usor crescut de aparitie a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).
Tulburari hematologice si limfatice: leucopenie, rareori agranulocitoza, trombocitopenie, anemie feripriva sau hemolitica, hipoplazie medulara.
Tulburari metabolice: hiperglicemie, glicozurie si hiperkalemie.
Supradozaj
Simptomatologie
Greata, varsaturi, epigastralgii, hemoragie gastro-intestinala, hipoprotrombinemie, insuficienta renala acuta, convulsii, stare de letargie.
Tratament
Se administreaza tratament simptomatic si de sustinere a functiilor vitale.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: derivati ai acidului acetic si substante inrudite, codul ATC: M01AB01.
Indometacin inhiba activitatea ciclooxigenazelor COX-l si COX-2 implicate in sinteza prostaglandinelor si a tromboxanilor din acidul arahidonic; de asemenea, inhiba sinteza si activitatea locala a altor mediatori ai raspunsului inflamator (inhiba migrarea leucocitelor, inhiba eliberarea si/sau actiunea enzimelor lizozomale). Inhibarea sintezei prostaglandinelor explica majoritatea efectelor farmacologice si toxicologice determinate de indometacin: efect antiinflamator, efect analgezic, efect antipiretic, efect antiagregant plachetar cu risc hemoragic, efect ulcerigen.
Proprietati farmacocinetice
Dupa administrare orala, indometacinul se absoarbe bine. Se leaga de proteinele plasmatice in proportie de aproximativ 90%. Volumul mediu aparent de distributie este de 0,26 1/kg. Substanta trece din sange in lichidul sinovial, unde realizeaza concentratii superioare celor plasmatice. Traverseaza bariera feto-placentara si se excreta in laptele matern. Indometacinul este metabolizat la nivel hepatic in proportie de 80%, fiind transformat in metaboliti inactivi prin O – demetilare, N – dezacilare si glucuronoconjugare; acestia se elimina prin bila si urina. Timpul mediu de injumatatire plasmatica este de 2,4 ore. Aproximativ 10% – 20% din medicament se elimina nemetabolizat prin urina, 20% – 40% sub forma de metaboliti; aproximativ 33% se elimina prin bila si materii fecale.
Date preclinice de siguranta
Nu sunt disponibile date.