Pentru gestionarea pe termen scurt a travaliului prematur fara complicatii
Pentru a opri travaliul intre 22 si 37 saptamani de sarcina la paciente fara contraindicatii medicale sau obstetricale privind terapia tocolitica.
Durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca 48 ore, intrucat datele arata ca principalul efect al tratamentului tocolitic este intarzierea nasterii cu pana la 48 ore; in studiile controlate randomizate nu au fost observate efecte semnificative din punct de vedere statistic privind mortalitatea sau morbiditatea perinatala. Aceasta intarziere poate fi utilizata pentru a administra glucocorticoizi sau pentru a implementa alte masuri cunoscute pentru a ameliora sanatatea perinatala.
Inainte de a efectua o versiune cefalica externa, in cazuri de prolaps de cordon ombilical, travaliu distocic.
Ca masura de urgenta pentru tratamentul in ambulator in caz de nastere prematura, inainte de transportarea la spital.
Dozaj
In gestionarea pe termen scurt a travaliului prematur fara complicatii.
Tratamentul cu Gynipral trebuie initiat doar de catre obstetricieni/medici cu experienta in utilizarea medicamentelor tocolitice. Acesta trebuie efectuat in institutii care dispun de dotarea necesara pentru monitorizarea continua a starii de sanatate a mamei si a fatului.
Gynipral trebuie administrat cat mai devreme posibil dupa stabilirea diagnosticului de travaliu prematur si dupa evaluarea pacientei pentru a elimina eventualele contraindicatii privind utilizarea
hexoprenalinei (vezi pct. 4.3). Examenul trebuie sa includa o evaluare adecvata a starii cardiovasculare a pacientei cu monitorizarea continua prin ECG pe perioada tratamentului (vezi pct. 4.4).
Doze:
Tocoliza acuta
Doza uzuala este de 10 μg Gynipral (1 fiola x 2ml ) administrata prin injectare intravenoasa. Ulterior, daca este necesar, se administreaza Gynipral in perfuzie intravenoasa cu viteza de 0,3 μg/minut.
Tocoliza intensa
Tratamentul se incepe cu 10 μg Gynipral (1 fiola x 2ml) administrat intravenos lent, in bolus si se continua cu Gynipral in perfuzie intravenoasa cu viteza de 0,3 μg/min.
Alternativ, se poate administra Gynipral in perfuzie intravenoasa cu viteza de 0,3 μg/min, fara o injectare prealabila in bolus.
Tocoliza pe termen lung
Se recomanda administrarea Gynipral in perfuzie continua lenta cu viteza de 0,075 μg/min. Durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca 48 ore.
Nota
Dozele mentionate mai sus reprezinta doar instructiuni generale, tocoliza necesitand doze individuale. Mod de administrare:
Continutul unei fiole trebuie administrat lent (timp de 5 – 10 minute) cu o seringa automat sau, daca acest lucru nu este posibil, dupa diluare pana la 10 ml cu solutie salina izotona.
Precautii speciale pentru perfuzie: Doza trebuie titrata individual tinand cont de suprimarea
contractiilor, cresterea frecventei cardiace si modificarile tensiunii arteriale, care sunt factori limitatori. Se recomanda monitorizarea cu atentie a acestor parametrii in timpul tratamentului. Ritmul cardiac al mamei nu trebuie sa depaseasca 120 batai/minut.
Monitorizarea atenta a nivelului de hidratare este esential pentru a evita riscul de aparitie a unui edem pulmonar la mama (vezi pct. 4.4). Astfel, volumul de lichid in care se administreaza medicamentul trebuie minimizat. Se recomanda utilizarea unui dispozitiv controlat de administrare a injectiei, de preferinta o pompa cu seringa.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la hexoprenalina sau la oricare dintre excipientii medicamentului.
Datorita continutului sau in pirosulfit de sodiu, Gynipral 10 µg/2 ml nu trebuie utilizat la paciente astmatice cu hipersensibilitate la sulfit.
Gynipral este contraindicat in urmatoarele conditii:
orice afectiune la o varsta gestationala mai putin de 22 saptamani
ca medicament tocolitic la pacientele cu boala cardiaca ischemica preexistenta sau la cele cu factori majori de risc pentru boala cardiaca ischemica
iminenta de avort in trimestrele 1 si 2
orice afectiuni ale mamei sau fatului in care prelungirea sarcinii reprezinta un pericol, de
exemplu, toxemie severa, infectie intrauterina, hemoragie vaginala cauzata de placenta praevia, eclampsie sau preeclampsie severa, dezlipirea placentei sau compresia cordonului ombilical
deces fetal intrauterin, malformatie congenitala letala sau cromozomiala cunoscuta
hipertiroidie
boli hepatice sau renale severe
glaucom cu unghi inchis.
Gynipral este, de asemenea, contraindicat in orice situatie medicala preexistenta in care un betamimetic ar avea o reactie adversa, de exemplu, hipertensiune pulmonara si afectiuni cardiace precum cardiomiopatie obstructiva hipertrofica sau orice tip de de obstructie a tractului de ejectie a ventriculului stang, de exemplu, stenoza aortica.
Atentionari
Tocoliza
Orice decizie de a initia terapia cu Gynipral trebuie luata dupa o analiza atenta a riscurilor si
beneficiilor tratamentului.
Tratamentul trebuie efectuat doar in institutii care dispun de dotarea necesara pentru monitorizarea continua a starii de sanatate a mamei si a fatului. Tocoliza cu substante beta-agoniste nu este
recomandata dupa ruperea membranelor sau daca dilatatia colului depaseste 4 cm.
Gynipral trebuie utilizat atent in tocoliza, pe perioada tratamentului fiind necesara monitorizarea functiei cardiorespiratorii, monitorizarea ECG.
Urmatoarele functii trebuie monitorizate in mod constant la mama si, daca este posibil/adecvat, la fat:
tensiunea arteriala si ritmul cardiac
ECG
balanta hidroelectrolitica - pentru monitorizarea edemelului pulmonar
glucoza si nivelul acidului lactic - indeosebi la pacientele cu diabet
nivelul potasiului – substantele beta-agoniste sunt asociate cu o scadere a potasiului seric, ceea ce duce la cresterea riscului de aritmii (vezi pct. 4.5): tratamentul pe cale orala de inlocuire a potasiului trebuie efectuat inainte de terapia tocolitica la pacientele care au hipopotasemie
preexistenta, deoarece deficienta de potasiu creste efectul simpatomimeticelor asupra miocardului
Tratamentul trebuie intrerupt daca apar simptome de ischemie miocardica (de exemplu, dureri in piept sau modificari ECG).
Gynipral nu trebuie utilizat ca medicament tocolitic la pacientele cu factori majori de risc pentru boala cardiaca sau boala cardiaca preexistenta (de exemplu, tahiaritmii, insuficienta cardiaca sau boli valvulare; vezi pct. 4.3). In cazul travaliului prematur la paciente cu boala cardiaca cunoscuta sau suspectata, caracterul adecvat al tratamentului trebuie evaluat de catre un specialist in cardiologie inainte de administrarea prin perfuzie intravenoasa a Gynipral.
Edemul pulmonar
Intrucat in timpul sau in urma tratamentului travaliului prematur cu substante beta-agoniste au fost raportate cazuri de edem pulmonar si ischemie miocardica la mama, se recomanda monitorizarea
atenta a balantei fluidelor si functiei cardio-respiratorii. Pacientele cu factori predispozanti printre care se numara sarcinile multiple, supraincarcarii volemice, infectie materna si preeclampsie pot avea un risc crescut de a dezvolta edem pulmonar. Administrarea cu ajutorul unei pompe cu seringa in locul perfuziei i.v. limiteaza riscul supraincarcarii volemice. Daca apar simptome de edem pulmonar sau ischemie miocardica, se va lua in considerare intreruperea tratamentului (vezi pct. 4.2 si 4.8).
Tensiunea arteriala si ritmul cardiac
Administrarea de substante beta-agoniste prin perfuzie este asociata de obicei cu o crestere a ritmului cardiac de 20 - 50 batai pe minut. Frecventa cardiaca a mamei trebuie monitorizata, iar necesitatea de a controla cresterea acesteia prin reducerea dozei sau intreruperea administrarii tratamentului trebuie evaluata de la caz la caz. In general frecventa cardiaca a mamei nu trebuie sa depaseasca valoarea
constanta de 120 batai pe minut.
Tensiunea arteriala a mamei poate scadea usor in timpul administrarii perfuziei, efectul fiind mai semnificativ asupra tensiunii diastolice decat asupra celei sistolice. Scaderile tensiunii diastolice se
incadreaza de obicei intre 10 si 20 mmHg. Efectul perfuziei asupra ritmului cardiac al fatului este mai putin marcat, dar pot aparea cresteri cu pana la 20 batai pe minut.
Pentru a minimiza riscul de hipotensiune arteriala asociata cu terapia tocolitica, trebuie acordata o atentie deosebita pentru a evita compresia venei cave, mentinand pacienta in pozitie laterala pe partea stanga sau dreapta in timpul administrarii perfuziei.
Diabetul
Administrarea de substante beta-agoniste este asociata cu o crestere a nivelului glicemiei. De aceea se recomanda monitorizarea nivelului glicemiei si acidului lactic si ajustarea tratamentului antidiabetic conform nevoilor mamei in timpul tocolizei (vezi pct. 4.5).
Hipertiroidia
Gynipral trebuie administrat doar cu precautie pacientelor care sufera de tirotoxicoza, dupa evaluarea atenta a beneficiilor si riscurilor tratamentului.
La pacientele cu hipersensibilitate la simpatomimetice, Gynipral trebuie administrat sub supraveghere medicala atenta, in doza redusa si ajustata individual.
Daca nasterea are loc la o perioada scurta de timp dupa tratamentul cu Gynipral, nou-nascutul trebuie examinat pentru manifestari de hipoglicemie, ca si pentru eventuala crestere a aciditatii, deoarece exista posibilitatea trecerii transplacentare a metabolitilor acizi (acid lactic, corpi cetonici).
In timpul terapiei tocolitice se recomanda monitorizarea statusului feto-placentar prin procedurile uzuale de control.
Semnele clinice de dezlipire prematura de placenta pot fi diminuate in timpul terapiei tocolitice.
In cazurile in care sacul amniotic e deja rupt si dilatarea colului uterin este mai mare de 2-3 cm, eficacitatea tratamentului tocolitic este mica.
In timpul tratamentului tocolitic cu beta-adrenergice poate creste intensitatea semnelor unei miotonii distrofice preexistente. In astfel de cazuri se recomanda administrarea de difenilhidantoina (fenitoina).
In cazuri rare, pirosulfitul de sodiu din componenta Gynipral 10 µg/2 ml fiole poate induce reactii severe de hipersensibilitate si convulsii bronsice (bronhospasm).
Deoarece peristaltismul intestinal poate fi inhibat in timpul tratamentului cu Gynipral (in cazuri rare a fost observata atonia intestinala), trebuie asigurata evacuarea regulata a intestinului in timpul tratamentului tocolitic.
Utilizarea medicamentului Gynipral 10 µg/2 ml fiole poate cauza rezultate fals pozitive ale testelor de droguri.
Interactiuni
Compusi halogenati folositi ca anestezice
Datorita efectului antihipertensiv suplimentar, apare o crestere a inertiei uterine cu risc de hemoragie; in plus, au fost raportate cazuri de tulburari grave ale ritmului ventricular datorita cresterii reactivitatii cardiace, ca interactiune cu compusii halogenati folositi ca anestezice. Tratamentul trebuie intrerupt, daca este posibil, cu cel putin 6 ore inainte de o eventuala anestezie programata cu compusi halogenati folositi ca anestezice.
Corticosteroizi
Corticosteroizii sistemici sunt frecvent administrati in timpul travaliului prematur pentru a spori dezvoltarea pulmonara fetala. Au fost raportate cazuri de edem pulmonar la femei carora li s-au administrat simultan substante beta-agoniste si corticosteroizi.
Se stie despre corticosteroizi ca acestia cresc nivelul glicemiei si pot reduce potasiul seric, motiv pentru care administrarea simultana a acestora trebuie efectuata cu atentie, cu monitorizarea in permanenta a pacientei datorita riscului crescut de hiperglicemie si hipopotasemie (vezi pct. 4.4).
Antidiabetice
Administrarea de medicamente beta-agoniste este asociata cu o crestere a nivelului glicemiei, care poate fi interpretata ca o atenuare a terapiei antidiabetice; de aceea poate fi necesara ajustarea terapiei antidiabetice (vezi pct. 4.4).
Agenti care favorizeaza depletia potasiului
Datorita efectului hipopotasemic al medicamentelor beta-agoniste, administrarea simultana a medicamentelor care favorizeaza depletia potasiului, despre care se stie ca sporesc riscul de
hipopotasemie, cum ar fi diureticele, digoxina, metil-xantinele si corticosteroizii, trebuie sa se faca precaut, dupa evaluarea atenta a beneficiilor si riscurilor in special cu privire la cresterea riscului de aritmie cardiaca datorita hipopotasemie (vezi pct. 4.4).
Blocantii neselectivi ai receptorilor beta-adrenergici reduc sau anuleaza actiunea Gynipral.
Gynipral nu trebuie folosit concomitent cu alcaloizi ergotaminici.
Gynipral nu trebuie administrat concomitent cu medicamente care contin calciu sau vitamina D, cu dihidrotahisterol sau mineralocorticoizi.
Sarcina
Sarcina
Acest medicament este indicat pentru utilizare in timpul sarcinii (vezi pct.4.1 Indicatii terapeutice).
Alaptarea
Nu sunt date disponibile, deoarece nu este indicat pentru utilizare in timpul alaptarii.
Condus auto
Gynipral nu influenteaza capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Reactii adverse
Cele mai frecvente rectii adverse ale Gynipral sunt corelate cu activitatea farmacologica a betamimeticelor si pot fi limitate sau evitate prin monitorizarea atenta a parametrilor hemodinamici,
cum ar fi tensiunea arteriala si ritmul cardiac si ajustarea corespunzatoare a dozei. Aceste reactii dispar in general la intreruperea tratamentului.
Urmatoarele categorii au fost utilizate pentru frecventa de aparitie a reactiilor adverse: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 si mai putin de 1/10); mai putin frecvente (≥1/1,000 si mai putin de 1/100); rare (≥1/10,000 si
mai putin de 1/1,000); foarte rare (mai putin de 1/10,000),cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Tulburari endocrine
Cu frecventa necunoscuta: lipoliza
Tulburari metabolice si de nutritie
Frecvente: hipopotasemie* Rare: hiperglicemie*
Tulburari ale sistemului nervos
Foarte frecvente: fasciculatii musculare
Cu frecventa necunoscuta: cefalee, ameteli, agitatie
Tulburari cardiace
Foarte frecvente: tahicardie*
Frecvente: palpitatii*, scaderea tensiunii diastolice*
Rare: aritmii cardiace, de exemplu, fibrilatie atriala, ischemie miocardica (vezi pct. 4.4)* Cu frecventa necunoscuta: variatii usoare ale ritmului cardiac fetal* (vezi pct. 4.4)
Tulburari vasculare
Frecvente: hipotensiune arteriala (vezi pct. 4.4)* Rare: vasodilatatie periferica*
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Mai putin frecvente: edem pulmonar*
Tulburari gastro-intestinale
Rare: greata
Cu frecventa necunoscuta: varsaturi, inhibarea peristaltismului intestinal, atonie intestinala
Tulburari hepatobiliare
Cu frecventa necunoscuta: crestere (tranzitorie) a transaminazelor serice
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Frecvente: transpiratii
Cu frecventa necunoscuta: inrosirea pielii
Tulburari renale si urinare
Cu frecventa necunoscuta: productie scazuta de urina (in special in faza initiala a tratamentului)
* Aceste reactii au fost raporate in asociere cu utilizarea de medicamente beta-agoniste cu durata scurta de actiune in indicatiile obstetricale si sunt considerate efecte de clasa (vezi pct. 4.4)
** Din raportari spontane in date post-marketing, de aceea frecventa este considerata necunoscuta
Datorita continutului in sulfit, in cazuri izolate, in special la pacientii cu astm bronsic, pot sa apara reactii de hipersensibilitate sub forma de eructatie, diaree, wheezing, crize de astm bronsic, tulburari ale starii de constienta sau soc. Aceste reactii pot fi diferite individual si pot duce chiar la stari
amenintatoare de viata.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din
domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania.
Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
La un control cardiac regulat pot fi detectate simptome cum sunt cresterea frecventei cardiace materne, tremor, palpitatii, cefalee si transpiratii.
De obicei, aceste simptome pot fi reduse prin scaderea dozei.
In cazuri severe de supradozaj se pot administra beta-adrenolitice neselective, deoarece ele pot inhiba competitiv efectele Gynipral.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: produse ginecologice, simpatomimetice, tocolitice. Cod ATC: G02CAN1.
Hexoprenalina este un simpatomimetic beta2-adrenergic care produce dilatarea miometrului. Reduce marcat frecventa si intensitatea contractiilor uterine.
Gynipral inhiba travaliul spontan sau indus de oxitocina. Normalizeaza contractiile prea puternice sau neregulate din timpul nasterii. In majoritatea cazurilor opreste travaliul prematur, sarcina putand fi mentinuta, astfel, pana la termen. Efectul tocolitic incepe imediat dupa injectarea intravenoasa si se mentine aproximativ 20 minute. Mentinerea acestui efect se poate face prin administrarea in perfuzie continua.
Datorita selectivitatii beta2-adrenergice, Gynipral afecteaza in mica masura frecventa cardiaca materna si fetala si circulatia.
Proprietati farmacocinetice
Nu sunt disponibile.
Date preclinice de siguranta
Nu sunt disponibile.