Set de atribute:
Medicamente cu reteta
Indicatii
Omeprazol Gemax Pharma capsule este indicat pentru: Adulti
- Tratamentul ulcerelor duodenale
- Prevenirea recaderii ulcerelor duodenale
- Tratamentul ulcerelor gastrice
- Prevenirea recaderii ulcerelor gastrice
- In asociere cu antibiotice adecvate, pentru eradicarea Helicobacter pylori (H. pylori) in ulcerul peptic
- Tratamentul ulcerelor gastrice si duodenale asociate tratamentului cu AINS
- Prevenirea aparitiei ulcerelor gastrice si duodenale asociate cu administrarea de AINS la pacientii cu risc
- Tratamentul esofagitei de reflux
- Tratamentul pe termen lung al pacientilor cu esofagita de reflux vindecata
- Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian
- Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison
Utilizarea la copii si adolescenti
Copii cu varsta peste 1 an si greutatea corporala ā„ 10 kg
- Tratamentul esofagitei de reflux
- Tratamentul simptomatic al pirozisului si al regurgitarii acide din boala de reflux gastro- esofagian
Copii cu varsta peste 4 ani si adolescenti
- In asociere cu antibiotice in tratamentul ulcerului duodenal cauzat de H. pylori.
Dozaj
Doze
Adulti
Tratamentul ulcerelor duodenale
Doza recomandata la pacientii cu ulcer duodenal activ este de 20 mg omeprazol o data pe zi. La majoritatea pacientilor vindecarea apare in decurs de doua saptamani. La pacientii care nu s-au vindecat complet dupa tratamentul initial, vindecarea apare de obicei dupa o perioada de tratament de inca doua saptamani. La pacientii cu ulcer duodenal si raspuns terapeutic slab, se recomanda 40 mg omeprazol o data pe zi, iar vindecarea se obtine, de obicei, in decurs de patru saptamani.
Prevenirea recidivelor ulcerelor duodenale
Pentru prevenirea recidivelor ulcerului duodenal la pacientii care nu prezinta H. pylori sau atunci cand eradicarea H. pylori nu este posibila, doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi. La unii pacienti, o doza zilnica de 10 mg poate fi suficienta. In caz de esec terapeutic, doza poate fi crescuta la 40 mg.
Tratamentul ulcerelor gastrice
Doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi. La majoritatea pacientilor vindecarea apare in decurs de patru saptamani. La pacientii care nu s-au vindecat complet dupa tratamentul initial, vindecarea apare de obicei dupa o perioada de tratament de inca patru saptamani. La pacientii cu ulcer gastric si raspuns terapeutic slab, se recomanda 40 mg omeprazol o data pe zi, iar vindecarea se obtine de obicei in decurs de opt saptamani.
Prevenirea recidivelor ulcerelor gastrice
Pentru prevenirea recidivelor la pacientii cu ulcer gastric si raspuns terapeutic slab, doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi. Daca este necesar, doza poate fi crescuta la 40 mg omeprazol o data pe zi.
Eradicarea H. pylori in ulcerul peptic
Pentru eradicarea H. pylori, alegerea antibioticelor trebuie sa ia in considerare toleranta individuala a pacientului la medicamente si trebuie realizata in conformitate cu tiparele de rezistenta locale, regionale si nationale si cu ghidurile de tratament.
- omeprazol 20 mg + claritromicina 500 mg + amoxicilina 1000 mg, fiecare de doua ori pe zi, timp de o saptamana sau
- omeprazol 20 mg + claritromicina 250 mg (alternativ 500 mg) + metronidazol 400 mg (sau 500 mg sau tinidazol 500 mg), fiecare de doua ori pe zi, timp de o saptamana sau
- omeprazol 40 mg o data pe zi + amoxicilina 500 mg + metronidazol 400 mg (sau 500 mg sau tinidazol 500 mg), ambele de trei ori pe zi, timp de o saptamana.
Dupa fiecare regim de tratament, daca pacientul continua sa fie H. pylori pozitiv, tratamentul poate fi repetat.
Tratamentul ulcerelor gastrice si duodenale asociate cu administrarea de AINS
Pentru tratamentul ulcerelor gastrice si duodenale asociate cu administrarea de AINS, doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi. La majoritatea pacientilor vindecarea apare in decurs de patru saptamani. La pacientii care nu s-au vindecat complet dupa tratamentul initial, vindecarea apare de obicei dupa o perioada de tratament de inca patru saptamani.
Prevenirea aparitiei ulcerelor gastrice si duodenale asociate cu administrarea de AINS la pacientii cu risc
Pentru prevenirea aparitiei ulcerelor gastrice si duodenale asociate cu administrarea de AINS la pacientii cu risc (varsta > 60 ani, antecedente de ulcere gastrice si duodenale, antecedente de hemoragie gastro-intestinala superioara), doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi.
Tratamentul esofagitei de reflux
Doza recomandata este de 20 mg omeprazol o data pe zi. La majoritatea pacientilor vindecarea apare in decurs de patru saptamani.
La pacientii care nu s-au vindecat complet dupa tratamentul initial, vindecarea apare de obicei dupa o perioada de tratament de inca patru saptamani.
La pacientii cu esofagita de reflux severa se recomanda 40 mg omeprazol o data pe zi, iar vindecarea se obtine de obicei in decurs de opt saptamani.
Tratamentul pe termen lung al pacientilor cu esofagita de reflux vindecata
Pentru tratamentul pe termen lung al pacientilor cu esofagita de reflux vindecata doza recomandata este de 10 mg omeprazol o data pe zi. Daca este necesar, doza poate fi crescuta la 20 - 40 mg omeprazol o data pe zi.
Tratamentul simptomatic al bolii de reflux gastro-esofagian
Doza recomandata este de 20 mg omeprazol pe zi. Pacientii pot raspunde in mod adecvat la 10 mg omeprazol pe zi si prin urmare, trebuie luata in considerare ajustarea individuala a dozei.
Daca nu s-a obtinut controlul simptomelor dupa patru saptamani de tratament cu 20 mg omeprazol pe zi, se recomanda investigatii suplimentare.
Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison
La pacientii cu sindrom Zollinger Ellison doza trebuie ajustata individual si tratamentul trebuie continuat atat cat este indicat din punct de vedere clinic. Doza initiala recomandata este de 60 mg omeprazol pe zi. Toti pacientii cu boli severe si raspuns terapeutic neadecvat la alte tratamente au fost eficient controlati si mai mult de 90% din pacienti au fost mentinuti la doze de 20-120 mg omeprazol pe zi. Dozele mai mari de 80 mg omeprazol pe zi se impart in doua prize si se administreaza de doua ori pe zi.
Grupuri speciale de pacienti
Insuficienta renala
Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta renala (vezi pct. 5.2).
Insuficienta hepatica
La pacientii cu insuficienta hepatica poate fi suficienta o doza zilnica de 10-20 mg (vezi pct. 5.2).
Varstnici
Nu este necesara ajustarea dozei la varstnici (vezi pct. 5.2).
Copii si adolescenti
Copii cu varsta peste 1 an si greutatea corporala ā„ 10 kg
Tratamentul esofagitei de reflux
Tratamentul simptomatic al pirozisului si regurgitarii acide din boala de reflux gastro-esofagian
Dozele recomandate sunt urmatoarele:
| Varsta | Greutate | Doze |
| ā„ 1 an | 10-20 kg | 10 mg o data pe zi. Daca este necesar, doza poate fi crescuta la 20 mg o data pe zi |
| ā„ 2 ani | > 20 kg | 20 mg o data pe zi. Daca este necesar, doza poate fi crescuta la 40 mg o data pe zi |
Esofagita de reflux: durata tratamentului este de 4-8 saptamani.
Tratamentul simptomatic al pirozisului si regurgitarii acide din boala de reflux gastro-esofagian: Durata tratamentului este de 2-4 saptamani. Daca controlul simptomelor nu a fost obtinut dupa 2-4 saptamani, pacientul trebuie investigat suplimentar.
Copii cu varsta peste 4 ani si adolescenti
Tratamentul ulcerului duodenal cauzat de H. Pylori
Atunci cand este aleasa terapia combinata adecvata, trebuie luate in considerare indrumarile oficiale nationale, regionale si locale cu privire la rezistenta bacteriana, durata tratamentului (cel mai frecvent 7 zile, dar uneori pana la 14 zile) si utilizarea adecvata a medicamentelor antibacteriene.
Tratamentul trebuie supravegheat de un medic specialist. Dozele recomandate sunt urmatoarele:
| Greutate | Doze |
| 15ā30 kg | In asociere cu doua antibiotice: omeprazol 10 mg, amoxicilina 25 mg/kg corp si claritromicina 7,5 mg/kg corp administrate impreuna de doua ori pe zi, timp de o saptamana. |
| 31ā40 kg | In asociere cu doua antibiotice: omeprazol 20 mg, amoxicilina 750 mg si claritromicina 7,5 mg/kg corp administrate impreuna de doua ori pe zi,timp de o saptamana. |
| > 40 kg | In asociere cu doua antibiotice: omeprazol 20 mg, amoxicilina 1 g siclaritromicina 500 mg administrate impreuna de doua ori pe zi, timp de o saptamana. |
Mod de administrare
Se recomanda administrarea capsulelor de omeprazol dimineata, inghitite intregi cu jumatate de pahar cu apa. Capsulele nu trebuie mestecate sau zdrobite.
Pentru pacientii cu dificultati de deglutitie si pentru copiii care pot bea sau inghiti alimente semi- solide
Pacientii pot deschide capsula si inghiti continutul cu o jumatate de pahar cu apa sau dupa amestecarea continutului intr-un lichid usor acid, de exemplu, suc de fructe sau piure de mere sau in apa necarbogazoasa. Pacientii trebuie atentionati ca dispersia trebuie administrata imediat (sau in decurs de 30 minute) si amestecata intotdeauna inainte de a fi bauta si apoi urmata de clatirea cu o jumatate de pahar cu apa.
Ca alternativa, pacientii pot suge capsula si inghiti peletele cu o jumatate de pahar cu apa. Peletele acoperite enteric nu trebuie mestecate.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa, la benzimidazoli substituiti sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
Ca si in cazul altor inhibitori ai pompei de protoni (IPP), omeprazolul nu trebuie administrat concomitent cu nelfinavir (vezi pct. 4.5).
Atentionari
In prezenta oricarui simptom alarmant (de exemplu, pierdere in greutate semnificativa neintentionata, varsaturi recurente, disfagie, hematemeza sau melena) si cand se suspecteaza sau este prezent ulcerul gastric, trebuie excluse afectiunile maligne deoarece tratamentul poate atenua simptomele si poate intarzia diagnosticul.
Nu este recomandata administrarea concomitenta de atazanavir si inhibitori ai pompei de protoni (vezi pct. 4.5). Daca se considera ca asocierea atazanavirului cu un inhibitor al pompei de protoni este absolut necesara, se recomanda monitorizare clinica atenta (de exemplu, incarcatura virala) impreuna cu cresterea dozei de atazanavir la 400 mg plus 100 mg de ritonavir; nu trebuie depasita doza de 20 mg omeprazol.
Omeprazolul, ca toate medicamentele care inhiba secretia gastrica, poate reduce absorbtia vitaminei B12 (ciancobalamina) din cauza hipo- sau aclorhidriei. Acest aspect trebuie luat in considerare in cazul tratamentului de lunga durata la pacientii cu depozite reduse de vitamina sau cu factori de risc pentru absorbtia redusa a vitaminei B12.
Omeprazolul este un inhibitor al CYP2C19. La inceperea sau incetarea tratamentului cu omeprazol, trebuie luat in considerare potentialul de interactiune cu medicamentele metabolizate prin intermediul CYP2C19. A fost observata o interactiune intre clopidogrel si omeprazol (vezi pct. 4.5). Relevanta clinica a acestei interactiuni este neclara. Ca masura de precautie, trebuie evitata utilizarea concomitenta de omeprazol si clopidogrel.
A fost raportata hipomagneziemie severa la pacientii tratati cu inhibitori ai pompei de protoni (IPP), precum omeprazolul, timp de cel putin trei luni si, in cele mai multe cazuri, timp de un an. Pot sa apara manifestari severe de hipomagneziemie, precum oboseala, tetanie, delir, convulsii, ameteala si aritmie ventriculara, dar acestea pot debuta insidios si pot fi trecute cu vederea. La majoritatea pacientilor afectati, hipomagneziemia s-a ameliorat dupa tratamentul cu magneziu si intreruperea tratamentului cu IPP.
In cazul pacientilor la care se anticipeaza un tratament de lunga durata sau carora li se administreaza IPP impreuna cu digoxina sau alte medicamente care pot cauza hipomagneziemie (de exemplu, diuretice), profesionistii din domeniul sanatatii trebuie sa ia in considerare masurarea nivelurilor de magneziu inainte de inceperea tratamentului cu IPP si periodic, in timpul tratamentului.
Inhibitorii de pompa de protoni (IPP), mai ales daca sunt utilizati in doze mari si pe perioade lungi (> 1 an), poate creste usor riscul de fractura de sold, incheietura mainii si coloana vertebrala, predominant la varstnici sau in prezenta altor factori de risc recunoscuti. Studiile observationale au sugerat ca inhibitorii de pompa de protoni pot creste riscul general de fractura cu 10-40%. Unele dintre aceste cresteri pot fi datorate altor factori de risc. Pacientii cu risc de osteoporoza trebuie sa primeasca ingrijire in concordanta cu ghidurile clinice curente si trebuie sa aiba un aport adecvat de vitamina D si calciu.
Lupus eritematos cutanat subacut (LECS)
Inhibitorii de pompa de protoni sunt asociati cu cazuri foarte rare de LECS. Daca apar leziuni, mai ales pe zonele de piele expuse la soare, si daca sunt insotite de artralgie, pacientul trebuie sa solicite ajutor medical imediat, iar profesionistul din domeniul sanatatii trebuie sa ia in considerare oprirea administrarii omeprazolului. Aparitia LECS dupa tratamentul anterior cu un inhibitor de pompa de protoni poate creste riscul de LECS la administrarea de alti inhibitori de pompa de protoni.
Interferenta cu testele de laborator
Nivelul crescut al Cromograninei A (CgA) poate interfera cu investigatiile pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita aceasta interferenta, tratamentul cu omeprazol trebuie oprit cu cel putin cinci zile inainte de masurarea nivelurilor de CgA (vezi pct. 5.1). Daca nivelurile CgA si gastrinei nu au revenit la valorile de referinta dupa evaluarea initiala, masuratorile trebuie repetate la 14 zile dupa intreruperea tratamentului cu inhibitorul de pompa de protoni.
Tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni poate determina o crestere usoara a riscului de infectii gastro-intestinale cu germeni precum Salmonella si Campylobacter si, la pacientii spitalizati, posibil cu Clostridium difficile (vezi pct. 5.1).
La fel ca in cazul tuturor tratamentelor pe termen lung, mai ales cand perioada de tratament depaseste durata de 1 an, pacientii trebuie monitorizati periodic.
Insuficienta renala
La pacientii tratati cu omeprazol a fost observata nefrita tubulointerstitiala acuta (NTI) si aceasta poate sa apara in orice moment in timpul tratamentului cu omeprazol (vezi pct. 4.8). Nefrita tubulointerstitiala acuta poate evolua spre insuficienta renala.
Tratamentul cu omeprazol trebuie oprit in caz de suspiciune de NTI si un tratament adecvat trebuie inceput cu promptitudine.
Copii si adolescenti
Unii copii cu boli cronice pot necesita tratament de lunga durata, desi acesta nu este recomandat.
Sucroza
Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la fructoza, sindrom de malabsorbtie la glucoza- galactoza sau deficit de sucraza-izomaltaza nu trebuie sa ia acest medicament.
Sodiu
Acest medicament contine sodiu mai putin de 1 mmol (23 mg) per doza, adica practic "nu contine sodiu".
Interactiuni
Efectele omeprazolului asupra farmacocineticii altor substante active Substante active cu absorbtie dependenta de pH
Aciditatea intragastrica scazuta din timpul tratamentului cu omeprazol poate creste sau scadea absorbtia substantelor active cu absorbtie dependenta de pH-ul gastric.
Nelfinavir, atazanavir
Concentratiile plasmatice ale nelfinavirului si atazanavirului sunt scazute in cazul administrarii concomitente de omeprazol.
Administrarea concomitenta a omeprazolului cu nelfinavir este contraindicata (vezi pct. 4.3). Administrarea concomitenta a omeprazolului (40 mg o data pe zi) a redus expunerea medie la nelfinavir cu aproximativ 40%, iar expunerea medie la metabolitul activ farmacologic M8 a fost redusa cu aproximativ 75-90%. Interactiunea poate implica si inhibarea CYP2C19.
Administrarea concomitenta a omeprazolului cu atazanavir nu este recomandata (vezi pct. 4.4).
Administrarea concomitenta de omeprazol (40 mg o data pe zi) si atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg la voluntarii sanatosi a determinat o scadere cu 75% a expunerii la atazanavir. Cresterea dozei de atazanavir la 400 mg nu a compensat impactul omeprazolului asupra expunerii la atazanavir.
Administrarea concomitenta de omeprazol (20 mg o data pe zi) cu atazanavir 400 mg/ritonavir 100 mg la voluntarii sanatosi a determinat o scadere cu aproximativ 30% a expunerii la atazanavir, in comparatie cu atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg o data pe zi.
Digoxina
Tratamentul concomitent cu omeprazol (20 mg pe zi) si digoxina la subiectii sanatosi a crescut biodisponibilitatea digoxinei cu 10%. Toxicitatea digoxinei a fost raportata rar. Totusi, este necesara prudenta atunci cand omeprazolul se administreaza in doze mari la pacientii varstnici. Monitorizarea tratamentului cu digoxina trebuie astfel intensificata.
Clopidogrel
Rezultatele studiilor la subiecti sanatosi au aratat o interactiune farmacocinetica (FC)/farmacodinamica (FD) intre clopidogrel (300 mg doza de incarcare / 75 mg doza zilnica de intretinere) si omeprazol (80 mg administrat zilnic pe cale orala), rezultand o scadere a expunerii la metabolitul activ al clopidogrelului in medie cu 46% si o scadere maxima a inhibarii agregarii plachetare (indusa de ADP), in medie cu 16%.
Date inconsecvente privind implicatiile clinice ale unei interactiuni FC/FD a omeprazolului in ceea ce priveste evenimente cardiovasculare majore au fost raportate atat din studii observationale, cat si din studii clinice. Ca masura de precautie, utilizarea concomitenta de omeprazol si clopidogrel trebuie evitata (vezi pct. 4.4).
Alte substante active
Absorbtia de posaconazol, erlotinib, ketoconazol si itraconazol este semnificativ redusa si prin urmare, eficacitatea clinica poate fi afectata. Utilizarea concomitenta de posaconazol si erlotinib trebuie evitata.
Substante active metabolizate de CYP2C19
Omeprazolul este un inhibitor moderat al CYP2C19, principala enzima care metabolizeaza omeprazolul. Astfel, metabolizarea substantelor active administrate concomitent, metabolizate tot de catre CYP2C19, poate fi scazuta si expunerea sistemica la aceste substante crescuta.
Exemple de astfel de medicamente sunt R-warfarina si alti antagonisti ai vitaminei K, cilostazol, diazepam si fenitoina.
Cilostazol
Omeprazolul, administrat in doze de 40 mg la subiecti sanatosi intr-un studiu incrucisat, a crescut Cmax si ASC pentru cilostazol cu 18% si, respectiv, 26%, iar unul din metabolitii sai activi cu 29% si respectiv, 69%.
Fenitoina
Se recomanda monitorizarea concentratiei plasmatice de fenitoina in primele doua saptamani dupa initierea tratamentului cu omeprazol si, daca se face o ajustare a dozei de fenitoina, la terminarea tratamentului cu omeprazol trebuie sa aiba loc monitorizarea si o ajustare ulterioara a dozei.
Mecanism necunoscut
Saquinavir
Administrarea concomitenta de omeprazol cu saquinavir/ritonavir a determinat cresterea concentratiilor plasmatice pana la aproximativ 70% pentru saquinavir, asociata cu o buna tolerabilitate in cazul pacientilor infectati cu HIV.
Metotrexat
La administrarea concomitenta cu inhibitori ai pompei de protoni, s-a raportat cresterea valorilor plasmatice ale metotrexatului la unii pacienti. La administrarea de metotrexat in doze mari poate fi necesar sa fie luata in considerare o intrerupere temporara a administrarii omeprazolului.
Tacrolimus
S-a raportat ca administrarea concomitenta de omeprazol creste concentratiile plasmatice de tacrolimus. Trebuie efectuata o monitorizare intensificata a concentratiilor de tacrolimus, precum si a functiei renale (clearance-ul creatininei) si, daca este necesar, trebuie ajustata doza de tacrolimus.
Efecte ale altor substante active asupra farmacocineticii omeprazolului
Inhibitori CYP2C19 si/sau CYP3A4
Deoarece omeprazolul este metabolizat de catre CYP2C19 si CYP3A4, substantele active cunoscute ca inhiba CYP2C19 sau CYP3A4 (cum sunt claritromicina si voriconazolul) pot duce la cresterea concentratiilor plasmatice de omeprazol prin scaderea ratei de metabolizare a omeprazolui. Tratamentul concomitent cu voriconazol a determinat mai mult decat dublarea expunerii la omeprazol.
Deoarece dozele mari de omeprazol au fost bine tolerate, o ajustare a dozei de omeprazol nu este necesara in general. Cu toate acestea, ajustarea dozei trebuie luata in considerare la pacientii cu insuficienta hepatica severa si daca este indicat tratamentul de lunga durata.
Inductori ai CYP2C19 si/sau CYP3A4
Substantele active cunoscute ca induc enzimele CYP2C19 sau CYP3A4 sau pe ambele (cum este rifampicina si sunatoarea) pot duce la scaderea concentratiilor plasmatice de omeprazol prin cresterea ratei de metabolizare a omeprazolului.
Sarcina
Sarcina
Rezultatele de la trei studii epidemiologice prospective (rezultate de la mai mult de 1000 de expuneri) nu indica reactii adverse ale omeprazolului asupra sarcinii sau asupra sanatatii fatului/nou-nascutului. Omeprazolul poate fi utilizat in timpul sarcinii.
Alaptarea
Omeprazolul este excretat in laptele uman, dar este putin probabil sa influenteze copilul atunci cand se administreaza in doze terapeutice.
Fertilitatea
Studiile la animale cu amestec racemic de omeprazol, administrat pe cale orala, nu au indicat efecte in ceea ce priveste fertilitatea.
Condus auto
Este putin probabil ca omeprazolul sa afecteze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pot aparea reactii adverse la medicament, cum sunt ameteala si tulburari vizuale (vezi pct. 4.8). Daca sunt afectati, pacientii nu trebuie sa conduca vehicule sau sa foloseasca utilaje.
Reactii adverse
Rezumatul profilului de siguranta
Cele mai frecvente reactii adverse (1-10% din pacienti) sunt cefaleea, durerile abdominale, constipatia, diareea, flatulenta si greata/varsaturile.
Lista tabelara a reactiilor adverse
In programul de studii clinice pentru omeprazol si dupa punerea pe piata au fost identificate sau suspectate reactiile adverse de mai jos. Niciuna nu s-a constatat a fi dependenta de doza. Reactiile adverse enumerate mai jos sunt clasificate in functie de frecventa, pe Aparate, Sisteme si Organe (ASO).
Categoriile de frecventa sunt definite in functie de urmatoarea conventie: foarte frecvente (ā„1/10), frecvente (ā„1/100 si <1/10), mai putin frecvente (ā„1/1000 si <1/100), rare (ā„1/10000 si <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
| ASO/frecventa | Reactii adverse |
| Tulburari hematologice si limfatice | |
| Rare: | Leucopenie, trombocitopenie |
| Foarte rare: | Agranulocitoza, pancitopenie |
| Tulburari ale sistemului imunitar | |
| Rare: | Reactii de hipersensibilitate, de exemplu febra, angioedem si reactie/soc anafilactic |
| Tulburari metabolice si de nutritie | |
| Rare: | Hiponatremie |
| Cu frecventa necunoscuta: | Hipomagneziemie; hipomagneziemia severa poate duce la hipocalcemie. Hipomagneziemia poate fi, de asemenea, asociata cu hipopotasemia. |
| Tulburari psihice | |
| Mai putin frecvente: | Insomnie |
| Rare: | Agitatie, confuzie, depresie |
| Foarte rare: | Agresivitate, halucinatii |
| Tulburari ale sistemului nervos | |
| Frecvente: | Cefalee |
| Mai putin frecvente: | Ameteala, parestezie, somnolenta |
| Rare: | Tulburari ale gustului |
| Tulburari oculare | |
| Rare: | Vedere incetosata |
| Tulburari acustice si vestibulare | |
| Mai putin frecvente: | Vertij |
| Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale | |
| Rare: | Bronhospasm |
| Tulburari gastro-intestinale | |
| Frecvente: | Dureri abdominale, constipatie, diaree, flatulenta, greata/varsaturi, polipi glandulari fundici (benigni) |
| Rare: | Xerostomie, stomatita, candidoza gastro-intestinala |
| Cu frecventa necunoscuta: | Colita microscopica |
| Tulburari hepatobiliare | |
| Mai putin frecvente: | Cresterea valorilor enzimelor hepatice |
| Rare: | Hepatita cu sau fara icter |
| Foarte rare: | Insuficienta hepatica, encefalopatie la pacientii cu boala hepatica preexistenta |
| Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | |
| Mai putin frecvente: | Dermatita, prurit, eruptie cutanata tranzitorie, urticarie |
| Rare: | Alopecie, fotosensibilitate |
| Foarte rare: | Eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson, necroliza epidermica toxica (NET) |
| Cu frecventa necunoscuta: | Lupus eritematos cutanat subacut (vezi pct. 4.4) |
| Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv | |
| Mai putin frecvente: | Fractura de sold, incheietura mainii sau coloana vertebrala |
| Rare: | Artralgie, mialgie |
| Foarte rare: | Slabiciune musculara |
| Tulburari renale si ale cailor urinare | |
| Rare: | Nefrita tubulointerstitiala (cu posibila evolutie spre insuficienta renala) |
| Tulburari ale aparatului genital si sanului | |
| Foarte rare: | Ginecomastie |
| Tulburari generale si la nivelul locului de administrare | |
| Mai putin frecvente: | Stare generala de rau, edem periferic |
| Rare: | Hipersudoratie |
Copii si adolescenti
Siguranta administrarii omeprazolului a fost evaluata la un total de 310 copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 16 ani, cu afectiuni asociate cu aciditatea. Exista date limitate privind siguranta pe termen lung provenind de la 46 de copii care au primit tratament de intretinere cu omeprazol in timpul unui studiu clinic pentru esofagita eroziva severa pe o perioada de pana la 749 zile. Profilul reactiilor adverse a fost, in general, acelasi ca pentru adulti, in ceea ce priveste tratamentul de scurta durata, cat si pe cel de lunga durata.
Nu exista date pe termen lung privind efectele tratamentului cu omeprazol asupra pubertatii si cresterii.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata la Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro
Supradozaj
Informatiile disponibile cu privire la efectele supradozajului cu omeprazol la om sunt limitate.
In literatura de specialitate au fost descrise doze de pana la 560 mg si s-au primit raportari ocazionale cand dozele orale unice au ajuns pana la 2400 mg omeprazol (de 120 de ori doza clinica recomandata uzual). Au fost raportate greata, varsaturi, ameteli, dureri abdominale, diaree si cefalee. De asemenea, apatia, depresia si confuzia au fost descrise in cazuri izolate.
Simptomele descrise au fost tranzitorii si nu au fost raportate efecte grave. Rata de eliminare nu s-a modificat (cinetica de ordinul unu) la cresterea dozelor. Tratamentul, daca este necesar, este simptomatic.
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Medicamente pentru tulburari legate de aciditate, medicamente pentru tratamentul ulcerului gastro-duodenal si al bolii de reflux gastro-esofagian, inhibitori ai pompei de protoni, codul ATC: A02BC01
Mecanism de actiune
Omeprazolul, un amestec racemic de doi enantiomeri, reduce secretia gastrica acida printr-un mecanism de actiune selectiv. Este un inhibitor specific al pompei de protoni din celula parietala. Are actiune rapida si ofera control prin inhibarea reversibila a secretiei gastrice acide in cazul administrarii zilnice in doza unica.
Omeprazolul este o baza slaba si este concentrat si convertit la forma activa in mediul foarte acid din canaliculii intracelulari ai celulelor parietale, unde inhiba enzima ATP-aza H+/K+- pompa de protoni. Acest efect asupra etapei finale a procesului de formare a acidului gastric este dependent de doza si ofera o inhibare foarte eficienta atat a secretiei acide bazale, cat si a secretiei acide stimulate, indiferent de stimul.
Efecte farmacodinamice
Toate efectele farmacodinamice observate pot fi explicate prin efectul omeprazolului asupra secretiei acide.
Efectul asupra secretiei de acid gastric
Administrarea orala de omeprazol o data pe zi produce o inhibare rapida si eficace a secretiei gastrice acide diurne si nocturne, efectul maxim fiind atins in decurs de 4 zile de tratament. Cu omeprazol 20 mg, o scadere medie de cel putin 80% a aciditatii intragastrice in 24 ore este mentinuta la pacientii cu ulcer duodenal, cu o scadere medie a secretiei acide maximale, dupa stimularea cu pentagastrina, de aproximativ 70% la 24 de ore de la administrare.
Administrarea orala de omeprazol 20 mg mentine un pH intragastric ā„ 3 pe o durata medie de 17 ore din perioada de 24 de ore la pacientii cu ulcer duodenal.
Ca o consecinta a reducerii secretiei acide si a aciditatii intragastrice, omeprazolul, in functie de doza, reduce/normalizeaza expunerea acida a esofagului la pacientii cu boala de reflux gastro-esofagian.
Inhibarea secretiei gastrice este legata de aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp (ASC) a omeprazolului si nu de concentratia plasmatica efectiva la un moment dat.
Nu a fost observat fenomenul de tahifilaxie in timpul tratamentului cu omeprazol.
Efectul asupra Helicobacter pylori
H. pylori este asociat cu boala ulceroasa peptica, incluzand ulcerul duodenal si gastric.
H. pylori este un factor major in aparitia gastritei. H. pylori alaturi de aciditatea gastrica sunt factori majori in dezvoltarea bolii ulceroase peptice. H. pylori este un factor major in aparitia gastritei atrofice care este asociata cu un risc crescut de aparitie a cancerului gastric.
Eradicarea H. pylori cu omeprazol si antibiotice este asociata cu rate mari de vindecare si cu remisii pe termen lung ale ulcerelor peptice.
Terapiile duble au fost testate si s-a constatat ca sunt mai putin eficace decat terapiile triple. Cu toate acestea, ele ar putea fi luate in considerare in cazurile in care hipersensibilitatea cunoscuta exclude utilizarea oricarei combinatii triple.
Alte efecte legate de inhibarea secretiei gastrice acide
In timpul tratamentului de lunga durata a fost raportata o frecventa oarecum crescuta a chisturilor glandulare gastrice. Aceste modificari sunt o consecinta fiziologica a inhibarii accentuate a secretiei gastrice acide, sunt benigne si par sa fie reversibile.
Scaderea aciditatii gastrice prin orice mijloace, inclusiv prin inhibitorii pompei de protoni, creste numarul de bacterii gastrice prezente in mod normal in tractul gastro-intestinal. Tratamentul cu medicamente care scad aciditatea poate duce la o usoara crestere a riscului de infectii gastro- intestinale cu Salmonella si Campylobacter si, la pacientii spitalizati, posibil si cu Clostridium difficile.
In timpul tratamentului cu medicamente antisecretorii, gastrina serica creste ca raspuns la scaderea secretiei acide. De asemenea, CgA creste din cauza scaderii aciditatii gastrice. Valorile ridicate ale CgA pot interfera cu investigatiile pentru tumorile neuroendocrine. Dovezile publicate disponibile sugereaza ca tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni trebuie intrerupt cu 5 zile pana la 2 saptamani inainte de masurarea CgA. Acest lucru permite valorilor CgA, care ar putea fi crescute in mod fals dupa tratamentul cu IPP, sa revina la intervalul de referinta.
La unii pacienti (atat copii, cat si adulti), in timpul tratamentului de lunga durata cu omeprazol a fost observat un numar crescut de celule ECL, posibil legat de cresterea concentratiilor plasmatice de gastrina. Se considera ca aceste rezultate nu au semnificatie clinica.
Copii si adolescenti
Intr-un studiu necontrolat efectuat la copii (cu varsta cuprinsa intre 1 si 16 ani), cu esofagita de reflux severa, omeprazolul in doze de 0,7 pana la 1,4 mg/kg a ameliorat esofagita in 90% dintre cazuri si a redus semnificativ simptomele de reflux. Intr-un studiu simplu-orb, copiii cu varsta cuprinsa intre 0-24 luni cu boala de reflux gastro-esofagian diagnosticata clinic au fost tratati cu 0,5; 1,0 sau 1,5 mg omeprazol/kg. Frecventa episoadelor de varsaturi/regurgitari a scazut cu 50% dupa 8 saptamani de tratament, indiferent de doza.
Eradicarea H. pylori la copii
Un studiu clinic randomizat, dublu-orb (studiu Heliot) a concluzionat ca omeprazolul in asociere cu doua antibiotice (amoxicilina si claritromicina), a fost sigur si eficace in tratamentul infectiei cu H. pylori la copiii cu varsta peste 4 ani cu gastrita: rata de eradicare a H. pylori: 74,2% (23/31 pacienti) cu omeprazol + amoxicilina + claritromicina comparativ cu 9,4% (3/32 pacienti) cu amoxicilina + claritromicina. Cu toate acestea, nu au existat dovezi ale vreunui beneficiu clinic in ceea ce priveste simptomele dispeptice. Acest studiu nu sustine nicio informatie pentru copiii cu varsta mai mica de 4 ani.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Omeprazolul si omeprazolul sub forma de sare de magneziu sunt instabili in mediu acid si de aceea, se administreaza oral sub forma de pelete acoperite enteric in capsule sau comprimate. Absorbtia omeprazolului este rapida, concentratiile plasmatice maxime apar la aproximativ 1-2 ore de la administrare. Absorbtia omeprazolului are loc in intestinul subtire si se finalizeaza de obicei in decurs de 3-6 ore. Administrarea concomitenta cu alimentele nu are nicio influenta asupra biodisponibilitatii. Disponibilitatea sistemica (biodisponibilitatea) dupa o singura doza orala de omeprazol este de aproximativ 40%. Dupa administrarea repetata, o data pe zi, biodisponibilitatea creste la aproximativ 60%.
Distributie
Volumul aparent de distributie la subiectii sanatosi este de aproximativ 0,3 l/kg greutate corporala. Omeprazolul se lega in proportie de 97% de proteinele plasmatice.
Metabolizare
Omeprazolul este complet metabolizat de catre sistemul citocromului P450 (CYP). Cea mai mare parte a metabolizarii sale este dependenta de expresia polimorfismului CYP2C19, responsabil pentru formarea hidroxiomeprazolului, principalul metabolit din plasma. Cealalta parte ramasa este dependenta de o alta izoenzima specifica, CYP3A4, responsabila de formarea omeprazol sulfonei. Ca urmare a afinitatii ridicate a omeprazolului pentru CYP2C19, exista un potential de inhibare competitiva si de interactiuni metabolice intermedicamentoase cu alte substraturi ale CYP2C19. Cu toate acestea, din cauza afinitatii scazute pentru CYP3A4, omeprazolul nu are potentialul de a inhiba metabolizarea altor substraturi ale CYP3A4. In plus, omeprazolul nu are efect inhibitor asupra principalelor enzime CYP.
Aproximativ 3% din populatia caucaziana si 15-20% din populatiile asiatice nu au enzima CYP2C19 functionala si sunt numiti metabolizatori lenti. La astfel de persoane, metabolismul omeprazolului este probabil catalizat in principal de CYP3A4. Dupa administrarea repetata, o data pe zi a 20 mg omeprazol, valoarea ASC medie a fost de 5 pana la 10 ori mai mare la metabolizatorii lenti decat la subiectii care au enzima CYP2C19 functionala (metabolizatori rapizi). De asemenea, media concentratiilor plasmatice maxime a fost de 3-5 ori mai mare. Aceste rezultate nu au implicatii in posologia omeprazolului.
Eliminare
Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al omeprazolului este de obicei mai scurt de o ora, atat dupa administrare orala unica, cat si dupa administrare orala repetata, o data pe zi. Omeprazolul este eliminat complet din plasma intre doze, fara tendinta de acumulare in cazul administrarii unei singure doze zilnice. Aproape 80% din doza orala de omeprazol este eliminata sub forma de metaboliti in urina, restul in materiile fecale si provine in principal din secretia biliara.
Linearitate/non-linearitate
ASC a omeprazolului creste odata cu administrarea repetata. Aceasta crestere este dependenta de doza si determina o relatie doza-ASC neliniara dupa administrari repetate. Aceasta dependenta de timp si doza se datoreaza unei reduceri a metabolismului la nivelul primul pasaj si a clearance-ul sistemic, probabil cauzata de o inhibare a enzimei CYP2C19 de catre omeprazol si/sau metabolitii sai (de exemplu, sulfona).
Nu s-a gasit niciun metabolit care sa aiba vreun efect asupra secretiei gastrice acide.
Grupuri speciale de pacienti
Insuficienta hepatica
Este afectata metabolizarea omeprazolului la pacientii cu disfunctie hepatica, rezultand o crestere a ASC. Omeprazolul nu a prezentat tendinta de acumulare la administrarea in doza unica zilnica.
Insuficienta renala
Farmacocinetica omeprazolului, inclusiv biodisponibilitatea sistemica si rata de eliminare, este nemodificata la pacientii cu functie renala diminuata.
Varstnici
Rata de metabolizare a omeprazolului este redusa intr-o oarecare masura la subiectii varstnici (cu varsta cuprinsa intre 75-79 ani).
Pacienti pediatrici
In timpul tratamentului cu dozele recomandate la copiii cu varsta incepand cu 1 an au fost obtinute concentratii plasmatice similare cu cele de la adulti. La copiii cu varsta mai mica de 6 luni, clearance- ul omeprazolului este scazut din cauza capacitatii reduse de metabolizare a omeprazolului.
- Date preclinice de siguranta
In studii efectuate pe toata durata vietii la sobolani tratati cu omeprazol au fost observate hiperplazia celulelor gastrice ECL si tumori carcinoide. Aceste modificari sunt rezultatul hipergastrinemiei sustinute, secundara inhibarii secretiei acide. Constatari similare au fost facute dupa tratamentul cu antagonisti ai receptorilor H2, inhibitori ai pompei de protoni si dupa fundectomie partiala. Astfel, aceste modificari nu provin dintr-un efect direct al vreunei substante active individuale.
Lista excipientilor
Continutul capsulei:
Sfere de zahar (formate din amidon de porumb si sucroza) Hidroxid de magneziu (continand amidon de porumb) Fosfat disodic
Hipromeloza tip 2910 Laurilsulfat de sodiu Manitol
Amidonglicolat de sodiu (tip A) Talc
Dioxid de titan (E 171) Macrogol 6000
Polisorbat 80
Copolimer de acid metacrilic si acrilat de etil (1:1), dispersie 30% (substanta uscata)
Compozitia capsulei de gelatina:
10 mg:
Capac:
Albastru briliant FCF Oxid galben de fer (E 172) Gelatina
Corp:
Dioxid de titan (E 171) Gelatina
20 mg:
Capac:
Dioxid de titan (E 171) Indigotina FD&C Blue 2 Gelatina
Corp:
Dioxid de titan (E 171) Gelatina
40 mg:
Capac:
Dioxid de titan (E 171) Gelatina
Corp:
Oxid negru de fer (E 172) Dioxid de titan (E 171) Gelatina
Incompatibilitati
Nu este cazul.
Perioada de valabilitate
2 ani
Precautii speciale pentru pastrare
Blister: A se pastra la temperaturi sub 25 °C.
A se pastra in ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.
Flacon: Acest medicament nu necesita conditii de temperatura speciale de pastrare.
A se tine flaconul bine inchis pentru a fi protejat de umiditate.
Natura si continutul ambalajului
Omeprazol Gemax Pharma 10 mg capsule gastrorezistente sunt ambalate in
- blistere termoformate din PVC-PE-PVDC/Al: 7, 14, 15, 28, 30, 35, 42, 50, 56, 60, 90, 98, 100 si 112
- flacon alb din PEID cu desicant silicagel continut in capacul cu filet din PP: 7, 14, 15, 28, 30, 50, 56, 60, 90, 98, 100, 105, 120 si 250
Omeprazol Gemax Pharma 20 mg capsule gastrorezistente sunt ambalate in
- blistere termoformate din PVC-PE-PVDC/Al: 7, 14, 15, 28, 30, 35, 42, 50, 56, 60, 90, 98, 100 si 112
- flacon alb din PEID cu desicant silicagel continut in capacul cu filet din PP: 7, 14, 15, 28, 30, 50, 56, 60, 90, 98, 100, 105, 120 si 250
Omeprazol Gemax Pharma 40 mg capsule gastrorezistente sunt ambalate in
- blistere termoformate din PVC-PE-PVDC/Al: 7, 14, 15, 28, 30, 35, 42, 50, 56, 60, 90, 98, 100 si
112
- flacon alb din PEID cu desicant silicagel continut in capacul cu filet din PP: 7, 14, 15, 28, 30, 50, 56, 60, 90, 98, 100, 105 si 120
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fara cerinte speciale.
- SKU
- 652399823
Ne asiguram in permanenta de acuratetea informatiilor prezentate. In situatia actualizarii fara instiintarea noastra in prealabil, acestea pot sa difere. Va recomandam sa consultati ambalajul produsului inainte de utilizare.


