Medicamente cu reteta

Gabagamma 400mg, 100 capsule, Worwag Pharma

Brand: WORWAG

Produs disponibil doar in farmacie in baza retetei medicale

Descriere si prospect: Gabagamma 400mg, 100 capsule, Worwag Pharma

3230952

Indicatii
Epilepsie

Gabapentina este indicata ca terapie adjuvanta in tratamentul convulsiilor partiale, cu sau fara generalizare secundara, la adulti si copii cu varsta de minimum 6 ani (vezi pct. 5.1).

Gabapentina este indicata ca monoterapie in tratamentul convulsiilor partiale, cu sau fara generalizare secundara, la adulti si adolescenti cu varsta de minimum 12 ani.

Tratamentul durerii neuropate periferice

Gabapentina este indicata in tratamentul durerilor din cadrul neuropatiei periferice cum sunt durerea din cadrul neuropatiei diabetice si nevralgia post-herpetica la adulti.

Dozaj
Doze
Pentru toate indicatiile, in tabelul 1 este descrisa schema terapeutica de stabilire treptata a dozei, pentru

Tabelul 1

SCHEMA TERAPEUTICA - STABILIREA TREPTATA A DOZEI INITIALE

Ziua 1

300 mg odata pe zi

Ziua 2 Ziua 3

300 mg de doua ori 300 mg de trei ori pe pe zi zi

initierea tratamentului, recomandata pentru adulti si adolescenti cu varsta de minimum 12 ani. Recomandarile privind dozajul la copii cu varsta sub 12 ani sunt mentionate intr-un alt paragraf al acestui punct.

Intreruperea tratamentului cu gabapentina

In concordanta cu practicile clinice curente, daca tratamentul cu gabapentina trebuie sa fie intrerupt, se recomanda ca acest lucru sa se faca treptat pe durata unei perioade de minimum o saptamana, indiferent de indicatie.

Epilepsia

Epilepsia necesita, in mod normal, un tratament de lunga durata. Schema terapeutica este stabilita de catre medicul curant in functie de tolerabilitatea pacientului si eficacitatea tratamentului.

Adulti si adolescenti

In studiile clinice, dozele eficace au fost cuprinse intre 900 si 3600 mg pe zi. Tratamentul poate fi initiat prin stabilirea treptata a dozei, asa cum a fost descris in Tabelul 1 sau prin administrarea a 300 mg de trei ori pe zi (TID) in Ziua 1. Ulterior, pe baza raspunsului individual al pacientului si a tolerabilitatii acestuia, doza poate fi marita in continuare cu 300 mg pe zi la intervale de 2-3 zile pana la doza maxima de 3600 mg pe zi. La anumiti pacienti, poate fi adecvata stabilirea treptata mai lenta a dozei de gabapentina.

Timpul minim necesar pentru atingerea dozei de 1800 mg pe zi este de o saptamana, pentru atingerea dozei de 2400 mg pe zi este de 2 saptamani in total si pentru atingerea dozei de 3600 mg pe zi este de 3 saptamani in total. In cadrul studiilor clinice deschise, de lunga durata, au fost bine tolerate doze de pana la 4800 mg pe zi.

Doza zilnica totala trebuie divizata in trei prize, iar intervalul de timp maxim dintre doze nu trebuie sa depaseasca 12 ore pentru a preveni aparitia convulsiilor de intrerupere.

Copii cu varsta peste 6 ani

Doza initiala este cuprinsa intre 10 si 15 mg/kg si zi si doza eficace este atinsa prin cresterea treptata a dozelor, pe parcursul unei perioade de aproximativ trei zile. Doza eficace de gabapentina la copiii cu varsta de minimum 6 ani este de 25 – 30 mg/kg si zi. In cadrul unui studiu clinic de lunga durata au fost bine tolerate doze de pana la 50 mg/kg si zi. Doza totala zilnica trebuie sa fie divizata in trei prize egale, intervalul maxim dintre doze netrebuind sa depaseasca 12 ore.

Nu este necesara monitorizarea concentratiilor plasmatice de gabapentina pentru a se optimiza terapia cu acest medicament. Mai mult, gabapentina poate fi utilizata in asociere cu alte medicamente antiepileptice fara influentarea concentratiilor plasmatice de gabapentina sau a concentratiilor serice ale altor medicamente antiepileptice.

Durerea din neuropatia periferica

Adulti

Tratamentul poate fi initiat prin stabilirea treptata a dozei, asa cum este descris in Tabelul 1. In mod alternativ, doza initiala este de 900 mg pe zi, administrata in trei prize egale. Ulterior, pe baza raspunsului individual al pacientului si a tolerabilitatii, doza poate fi marita cu 300 mg pe zi la intervale de 2-3 zile pana la doza maxima de 3600 mg pe zi. La anumiti pacienti, poate fi adecvata stabilirea treptata mai lenta a dozei de gabapentina. Timpul minim de atingere a dozei de 1800 mg pe zi este de o saptamana, pentru atingerea dozei de 2400 mg pe zi este de 2 saptamani in total, iar pentru doza de 3600 mg pe zi este de 3 saptamani in total.

In ceea ce priveste tratamentul durerii din cadrul neuropatiilor periferice, cum sunt durerea din cadrul neuropatiei diabetice periferice si nevralgia post-herpetica, in studiile clinice, nu au fost investigate eficacitatea si siguranta gabapentinei pentru perioade de tratament mai lungi de 5 luni. Daca un pacient necesita tratament cu durata mai mare de 5 luni pentru durerea neuropatica periferica, medicul curant trebuie sa evalueze starea clinica a pacientului si sa stabileasca necesitatea unei terapii suplimentare.

Recomandare pentru toate indicatiile terapeutice

La pacientii cu o stare medicala generala compromisa, adica greutate corporala scazuta, dupa transplant de organe etc., doza trebuie stabilita treptat mai lent, fie prin administrarea de concentratii mai mici, fie prin intervale de timp mai lungi intre cresterea dozei.

Utilizarea la pacienti varstnici (cu varsta peste 65 de ani)

La pacientii varstnici poate fi necesara ajustarea dozei, datorita deteriorarii functiei renale consecutive varstei (vezi Tabelul 2). Somnolenta, edemul periferic si astenia pot fi mai frecvente in cazul acestor pacienti.

Utilizarea la pacientii cu insuficienta renala

Ajustarea dozei este recomandata la pacientii cu functie renala compromisa, asa cum este descris in Tabelul 2 si/sau la pacientii care efectueaza sedinte de hemodializa. La pacientii cu insuficienta renala poate fi utilizata gabapentina, conform urmatoarelor recomandari de dozaj.

Tabelul 2

STABILIREA DOZEI DE GABAPENTINA LA ADULTI PE BAZA FUNCTIEI RENALE

Clearance-ul creatininei (ml/min) Doza zilnica totalaa (mg pe zi)

≥80 900-3600

50-79 600-1800

30-49 300-900

15-29 150b-600

sub 15c 150b-300

a Doza zilnica totala trebuie administrata fractionat in trei prize. Dozele reduse sunt destinate pacientilor cu insuficienta renala (clearance-ul creatininei sub 79 ml/min).

b A se administra in doza de 300 mg, la intervale de doua zile.

c Pentru pacientii cu clearance-ul creatininei sub 15 ml/min, doza zilnica trebuie sa fie redusa proportional cu clearance-ul creatininei (de exemplu pacientilor cu un clearance al creatininei de 7,5 ml/min trebuie sa li se administreze o jumatate din doza zilnica a pacientilor cu clearance al creatininei de 15 ml/min).

Utilizarea la pacientii care efectueaza sedinte de hemodializa

Pentru pacientii anurici, care efectueaza sedinte de hemodializa, care nu au fost tratati niciodata cu gabapentina, se recomanda o doza initiala de incarcare de 300 pana la 400 mg de gabapentina urmata de doze de 200 pana la 300 mg gabapentina, administrate la fiecare 4 ore de sedinta de hemodializa.

Gabapentina nu trebuie administrata in zilele in care pacientii nu efectueaza sedinte de dializa.

Pentru pacientii cu disfunctii renale hemodializati, doza de intretinere de gabapentina trebuie sa se bazeze pe recomandarile din Tabelul 2. In plus fata de doza de intretinere, se recomanda o doza suplimentara de 200 pana la 300 mg administrata dupa fiecare patru ore de sedinta de hemodializa.

Mod de administrare
Administrare orala.

Gabapentina poate fi administrata cu sau fara alimente si trebuie inghitita in intregime cu o cantitate suficienta de lichid (de exemplu un pahar cu apa).

Contraindicatii
Hipersensibilitate la gabapentina sau la oricare dintre excipientii medicamentului, enumerati la pct. 6.1.

Atentionari
Ideatie si comportament suicidar

La pacientii tratati cu medicamente antiepileptice pentru diverse indicatii, s-au raportat ideatie suicidara si comportament suicidar. In urma unei meta - analize a studiilor clinice randomizate controlate cu placebo in care s-au utilizat medicamente antiepileptice, s-a evidentiat un risc usor crescut de aparitie a ideatiei suicidare si a comportamentului suicidar. Mecanismul care a determinat aparitia acestui risc nu este cunoscut, iar datele disponibile nu permit excluderea posibilitatii ca gabapentina sa prezinte un risc crescut de aparitie a ideatiei suicidare si a comportamentului suicidar.

Din acest motiv, pacientii trebuie monitorizati in scopul identificarii semnelor de ideatie suicidara si comportament suicidar si trebuie avuta in vedere initierea unui tratament adecvat. Pacientilor (si ingrijitorilor acestora) trebuie sa li se recomande sa ceara sfatul medicului in cazul aparitiei semnelor de ideatie suicidara si comportament suicidar.

Pancreatita acuta

Daca pe parcursul tratamentului cu gabapentina un pacient dezvolta pancreatita acuta, trebuie luata in considerare intreruperea tratamentului (vezi pct. 4.8).

Desi nu exista dovezi privind aparitia convulsiilor de rebound in cazul gabapentinei, intreruperea brusca a anticonvulsivantelor la pacientii epileptici poate precipita aparitia formei clinice denumite status epilepticus (vezi pct. 4.2).

Similar altor medicamente antiepileptice, in timpul tratamentului cu gabapentina, unii pacienti pot prezenta o crestere a frecventei de aparitie a convulsiilor sau debutul unor noi tipuri de crize.

Similar altor medicamente antiepileptice, tentativa de intrerupere a antiepilepticelor administrate concomitent in cadrul tratamentului pacientilor refractari, tratati cu mai mult de un antiepileptic, cu scopul de a obtine monoterapia cu gabapentina, are o rata mica de succes.

Gabapentina nu este considerata eficace pentru convulsiile primare generalizate de tipul absentelor, iar la unii pacienti poate agrava aceste crize. De aceea, gabapentina trebuie utilizata cu precautie in cazul pacientilor cu crize mixte, incluzand stari de absenta.

Ameteli, somnolenta, pierderea constientei, confuzie si afectare mentala

Tratamentul cu gabapentina a fost asociat cu ameteli si somnolenta ce poate creste aparitia ranirilor accidentale (caderi) la pacientii virstnici. De asemenea, au fost raportate post-marketing, pierderea constientei, confuzie si afectare mentala. De aceea pacientii trebuie sfatuiti sa fie precauti pana cand se familiarizeaza cu eventualele reactii ale acestui medicament.

Utilizarea concomitenta cu opioide

Pacientii ce necesita tratament concomitent cu opioide trebuie atent monitorizati pentru semne ale deprimarii sistemului nervos central (SNC) cum sunt somnolenta, sedare si depresie respiratorie. Pacientii care utilizeaza concomitent gabapentina si morfina pot experimenta cresterea concentratiei de gabapentina. Doza de gabapentina sau de opioide trebuie redusa corespunzator (vezi pct. 4.5).

Utilizarea la pacienti varstnici (cu varsta mai mare de 65 ani)

Nu au fost efectuate studii sistematice privind utilizarea gabapentinei la pacientii cu varsta peste 65 ani. Intr-un studiu dublu orb la pacienti cu durere neuropatica, somnolenta, edemul periferic si astenia au aparut intr-un procent oarecum mai mare la pacientii cu varsta de minimum 65 de ani, comparativ cu pacientii mai tineri. In plus fata de aceste rezultate, investigatiile clinice la acest grup de varsta nu au indicat evenimente adverse diferite fata de cele observate la pacientii mai tineri.

Utilizarea la copii si adolescenti

Efectele tratamentului de lunga durata cu gabapentina (mai mult de 36 de saptamani) asupra procesului de invatare, a inteligentei si dezvoltarii la copii si adolescenti nu au fost studiate in mod adecvat. Prin urmare, beneficiile tratamentului de lunga durata trebuie analizate comparativ cu riscurile potentiale ale unei astfel de terapii.

Urticarie medicamentoasa cu eozinofilie si simptome sistemice (DRESS)

La pacientii care au luat medicamente antiepileptice, inclusiv gabapentina, s-au raportat reactii sistemice de hipersensibilitate severe, amenintatoare de viata, cum este urticaria medicamentoasa cu eozinofilie si simptome sistemice (DRESS) (vezi pct. 4.8).

Este important de remarcat faptul ca manifestarile initiale de hipersensibilitate, cum sunt febra sau limfadenopatia, pot fi prezente chiar daca eruptia nu este evidenta. In acest caz gabapentina trebuie intrerupta daca nu se poate stabili o etiologie alternativa pentru aceste semne sau simptome.

Teste de laborator

In cazul determinarii semi-cantitative a proteinelor totale din urina, folosind testele dipstick, pot fi obtinute rezultate fals pozitive. De aceea, se recomanda verificarea unor astfel de rezultate pozitive ale testului dipstick, prin metode bazate pe principii analitice diferite, cum sunt metoda biuretei, metode turbidimetrice sau dye-binding sau prin utilizarea acestor metode alternative inca de la inceput.

Abuz si dependenta

S-au raportat cazuri de abuz si dependenta in baza de date post-marketing.

Pacientii trebuie evaluati atent pentru antecedente de abuz de medicamente si observati pentru semne de abuz de gabapentina, cum sunt comportament de consumator de droguri, cresterea dozei, dezvoltarea tolerantei.

Anafilaxie

Gabapentina poate provoca anafilaxie. Semnele si simptomele aferente cazurilor raportate au inclus dificultati la respiratie, umflare a buzelor, gatului si limbii si hipotensiune arteriala, necesitand tratament de urgenta. Pacientii trebuie instruiti sa intrerupa administrarea gabapentinei si sa solicite asistenta medicala de urgenta in eventualitatea in care prezinta semne sau simptome de anafilaxie.

Utilizarea concomitenta cu opioide Deprimare respiratorie

Gabapentina a fost asociata cu deprimare respiratorie severa. Pacientii cu functie respiratorie compromisa, boala respiratorie sau neurologica, insuficienta renala, tratati concomitent cu substante cu efect depresor asupra SNC si varstnicii pot fi expusi unui risc mai mare de a prezenta aceasta reactie adversa severa. La acesti pacienti pot fi necesare ajustari ale dozelor administrate.

Gabagamma contine lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza, nu trebuie sa utilizeze acest medicament.

Interactiuni
Intr-un studiu clinic realizat la voluntari sanatosi (N=12), administrarea unei capsule cu eliberare controlata care contine 60 mg morfina cu 2 ore inainte de administrarea unui comprimat de 600 mg gabapentina, a determinat cresterea ASC medii a gabapentinei cu 44%, comparativ cu administrarea gabapentinei fara morfina. Prin urmare, pacientii care necesita tratament concomitent cu opioide trebuie sa fie atent monitorizati privind aparitia semnelor de deprimare a SNC, cum ar fi somnolenta, iar doza de gabapentina sau de morfina trebuie redusa corespunzator.

Nu au fost observate interactiuni intre gabapentina si fenobarbital, fenitoina, acid valproic sau carbamazepina.

Farmacocinetica gabapentinei la starea de echilibru este similara la subiectii sanatosi si la pacientii epileptici tratati cu astfel de medicamente antiepileptice.

Administrarea concomitenta de gabapentina si contraceptive orale care contin noretindrona si/sau etinilestradiol, nu influenteaza farmacocinetica la starea de echilibru a niciunui component.

Administrarea concomitenta de gabapentina cu antiacide continand aluminiu si magneziu reduce biodisponibilitatea gabapentinei cu pana la 24%. Se recomanda administrarea de gabapentina in primele doua ore dupa administrarea antiacidelor.

Eliminarea renala de gabapentina nu este alterata de probenecid.

S-a observat o usoara scadere a excretiei renale de gabapentina, in cazul administrarii concomitente cu cimetidina, dar nu se asteapta sa aiba semnificatie clinica.

Sarcina
Sarcina

Riscul legat de epilepsie si de medicamentele antiepileptice in general

Riscul malformatiilor congenitale este crescut de 2-3 ori la descendentii mamelor tratate cu un medicament antiepileptic. Malformatiile congenitale cel mai frecvent raportate sunt cheiloschizis, malformatii cardio-vasculare si defecte ale tubului neural. Terapia combinata cu mai multe medicamente antiepileptice poate fi asociata cu un risc mai mare de malformatii congenitale decat monoterapia, prin urmare este important ca monoterapia sa fie indicata ori de cate ori este posibil. Femeilor care intentioneaza sa ramana gravide sau se afla la varsta fertila trebuie sa li se acorde sfaturi medicale de specialitate. De asemenea, necesitatea tratamentului antiepileptic trebuie reevaluat la femeile care doresc sa ramana gravide. Tratamentul anticonvulsivant nu trebuie intrerupt brusc, deoarece aceasta poate determina aparitia convulsiilor de intrerupere, care pot avea consecinte grave atat pentru mama, cat si pentru copil. Intarzierea dezvoltarii la copiii mamelor cu epilepsie a fost rar observata. Nu este posibil de stabilit diagnosticul etiologic diferential, adica daca intarzierea dezvoltarii este cauzata de factori genetici, sociali, epilepsie materna sau de tratamentul cu antiepileptice.

Riscul legat de gabapentina

Nu exista date adecvate privind utilizarea gabapentinei la gravide.

Studiile la animale au aratat efecte toxice asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Riscul potential pentru om nu este cunoscut. Gabapentina nu trebuie utilizata in timpul sarcinii, decat daca beneficiul scontat pentru mama depaseste net riscul potential la fat.

Nu se poate concluziona cu precizie daca riscul crescut de malformatii congenitale este asociat cu administrarea gabapentinei in timpul sarcinii, este datorat epilepsiei in sine sau terapiei concomitente cu alte medicamente antiepileptice in timpul fiecarei sarcini evaluate.

Alaptarea

Gabapentina se excreta in laptele uman. Deoarece nu se cunosc efectele gabapentinei asupra sugarului alaptat, administrarea acesteia la mamele care alapteaza se face cu prudenta.

Gabapentina se administreaza femeilor care alapteaza doar daca beneficiul terapeutic la mama depaseste clar riscul potential la sugar.

Condus auto
Gabapentina poate avea influenta minora sau moderata asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Gabapentina actioneaza asupra sistemului nervos central si poate determina somnolenta, ameteli si alte simptome asociate. Chiar daca reactiile adverse raportate au fost de intensitate usoara sau medie, acestea pot fi potential periculoase la pacientii care conduc vehicule sau folosesc utilaje. Acestea survin, in special, la initierea tratamentului si dupa cresterea dozei.

Reactii adverse
Reactiile adverse raportate in timpul studiilor clinice efectuate in epilepsie (terapie adjuvanta si monoterapie) si durere neuropatica sunt prezentate in lista de mai jos pe aparate, sisteme, organe si in

functie de frecventa, care este definita astfel: (foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 si sub 1/10), mai putin frecvente (≥1/1000 si sub 1/100) si rare (≥1/10000 si sub 1/1000). Atunci cand o reactie adversa a fost observata cu frecvente diferite in studiile clinice, aceasta a fost inregistrata cu cea mai mare frecventa raportata.

Reactiile suplimentare raportate din experienta dupa punerea pe piata sunt incluse la categoria “cu frecventa necunoscuta” (care nu poate fi estimata din datele disponibile), cu caractere italice, in lista de mai jos.

In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.

Sistemele si aparatele organismului Infectii si infestari Reactii adverse la medicament
Foarte frecvente Infectii virale

Frecvente pneumonie, infectie respiratorie, infectie urinara, infectie, otita medie

Tulburari hematologice si limfatice
Frecvente leucopenie

Cu frecventa necunoscuta trombocitopenie

Tulburari ale sistemului imunitar
Mai putin frecvente

Cu frecventa necunoscuta

reactii alergice (de exemplu urticarie)

sindrom de hipersensibilitate, o reactie sistemica cu prezentare variata incluzand febra, urticarie, hepatita, limfadenopatie, eozinofilie si uneori alte semne si simptome, anafilaxie

Tulburari metabolice si de nutritie
Frecvente anorexie, cresterea apetitului alimentar

Tulburari psihice
Frecvente ostilitate, confuzie si labilitate emotionala, depresie, anxietate, nervozitate, gandire anormala

Cu frecventa necunoscuta halucinatii Mai putin frecvente agitatie Tulburari ale sistemului nervos

Foarte frecvente somnolenta, ameteli, ataxie

Frecvente convulsii, hiperkinezie, dizartrie, amnezie, tremor, insomnie, cefalee, senzatii de parestezie, hipoestezie, tulburari de coordonare, nistagmus, reflexe crescute, scazute sau absente

Mai putin frecvente hipokinezie

Cu frecventa necunoscuta alte tulburari de miscare (de exemplu choreoatetoza, dischinezie,

distonie)

Tulburari oculare
Frecvente tulburari de vedere cum sunt ambliopia, diplopia

Tulburari acustice si vestibulare
Frecvente vertij

Cu frecventa necunoscuta tinitus

Tulburari cardiace
Mai putin frecvente palpitatii

Tulburari vasculare
Frecvente hipertensiune arteriala, vasodilatatie

Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Frecvente dispnee, bronsita, faringita, tuse, rinita

Tulburari gastro-intestinale
Frecvente varsaturi, greata, afectiuni dentare, gingivita, diaree, dureri abdominale, dispepsie, constipatie, gat si gura uscate, flatulenta

Rare

Mai putin frecvente

deprimare respiratorie disfagie

Cu frecventa necunoscuta pancreatita

Tulburari hepatobiliare
Cu frecventa necunoscuta hepatita, icter

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Frecvente edem facial, purpura cel mai adesea descrisa ca echimoze provocate de traumatisme fizice, eruptii cutanate tranzitorii, prurit, acnee

Cu frecventa necunoscuta sindrom Stevens-Johnson, edem angioneurotic, eritem polimorf,

alopecie, eruptie medicamentoasa cu eozinofilie si simptome sistemice (vezi pct. 4.4)

Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv
Frecvente artralgie, mialgie, dorsalgii, contractii musculare Cu frecventa necunoscuta mioclonie

Tulburari renale si ale cailor urinare
Cu frecventa necunoscuta insuficienta renala acuta, incontinenta urinara

Tulburari ale aparatului genital si sanului
Frecvente impotenta

Cu frecventa necunoscuta hipertrofie a sanului, ginecomastie

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Foarte frecvente fatigabilitate, febra

Frecvente edem periferic, mers anormal, astenie, durere, stare generala de rau, sindrom cu simptomatologie asemanatoare gripei

Mai putin frecvente edem generalizat

Cu frecventa necunoscuta reactii de intrerupere (in special anxietate, insomnie, greata,

dureri, transpiratie), dureri toracice. Au fost raportate morti subite inexplicabile pentru care nu a fost stabilita o relatie cauzala cu tratamentul cu gabapentina.

Investigatii diagnostice
Frecvente

Mai putin frecvente

scadere a numarului leucocitelor (numaratoarea celulelor albe), crestere in greutate

cresteri ale valorilor serice ale enzimelor hepatice SGOT (AST), SGPT (ALT) si ale bilirubinei

Cu frecventa necunoscuta fluctuatii ale glicemiei la pacientii cu diabet zaharat

Leziuni si intoxicatii
Frecvente leziuni accidentale, fracturi, escoriatii

In timpul tratamentului cu gabapentina au fost raportate cazuri de pancreatita acuta. Relatia de cauzalitate cu gabapentina este neclara (vezi pct. 4.4).

La pacientii hemodializati, din cauza insuficientei renale in stadiul terminal, a fost raportata miopatia cu valori crescute de creatinkinaza.

Infectiile tractului respirator, otita medie, convulsiile si bronsita au fost raportate doar in cazul studiilor clinice efectuate la copii. In plus, in studiile clinice efectuate la copii, au fost raportate frecvent comportament agresiv si hiperkinezie.

Lecitina si soia pot determina foarte rar reactii alergice.

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Supradozaj
La supradoze de gabapentina de pana la 49 g nu a fost observata toxicitate acuta, care poate pune viata in pericol. Simptomele de supradozaj includ ameteli, diplopie, dizartrie, somnolenta, letargie si diaree usoara. In urma tratamentului de sustinere a functiilor vitale, toti pacientii s-au recuperat complet.

Absorbtia redusa a gabapentinei la doze mari poate limita absorbtia medicamentului in caz de supradozaj si, in consecinta, poate reduce gradul de intoxicatie.

Supradozele de gabapentina, in special in asociere cu alte medicamente deprimante ale sistemului nervos central, pot determina coma.

Desi gabapentina poate fi eliminata prin hemodializa, pe baza experientei anterioare s-a demonstrat faptul ca, de obicei, aceasta nu este necesara. Totusi, hemodializa poate fi indicata la pacientii cu insuficienta renala severa.

Doza orala letala de gabapentina nu a fost identificata la soarecii si sobolanii la care s-au administrat doze mari de 8000 mg/kg. Semnele de intoxicatie acuta la animale au inclus ataxia, dificultati de respiratie, ptoza, hipoactivitatea sau hiperexcitabilitatea.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: alte antiepileptice, codul ATC: N03AX12. Mecanismul exact de actiune al gabapentinei nu este pe deplin elucidat.

Gabapentina este inrudita structural cu neurotransmitatorul GABA (acidul gama-amino butiric), dar mecanismul lui de actiune este diferit de cel al altor substante active care interactioneaza cu sinapsele GABA, incluzand valporat, barbiturice, benzodiazepine, inhibitori ai transaminazelor GABA, inhibitori ai recaptarii GABA, agonisti GABA si pro-medicamente GABA. Studiile in vitro realizate cu gabapentina marcata radioactiv au evidentiat in tesutul creierului de sobolan un situs nou de legare al peptidei, la nivelul neocortexului si hipocampului, cu o posibila implicare in actiunea anticonvulsivanta si analgezica a gabapentinei si a derivatilor sai structurali. Locul de legare al gabapentinei a fost identificat ca fiind subunitatea alfa2-delta a canalelor de calciu voltaj-dependente.

La concentratii relevante clinic, gabapentina nu se leaga de alti receptori ai neurotransmitatorilor cerebrali sau ai altor medicamente, incluzand receptorii GABAA, GABAB, benzodiazepinici, glutamatergici, glicinergici sau N-metil-d-aspartat.

In vitro, gabapentina nu interactioneaza cu canalele de sodiu, spre deosebire de fenitoina si carbamazepina. Anumite teste efectuate in vitro au evidentiat faptul ca gabapentina reduce partial raspunsul la agonistul glutamat N-metil-D-aspartat (NMDA), dar numai la concentratii mai mari de 100 µM, care nu sunt atinse in vivo. In vitro, gabapentina reduce intr-o mica masura eliberarea neurotransmitatorilor monoaminici. La sobolani, administrarea gabapentinei creste turnover-ul GABA in mai multe zone ale creierului, in mod similar cu valproatul de sodiu, desi acesta actioneaza in zone diferite. Relevanta acestor actiuni diferite ale gabapentinei pentru efectele anticonvulsivante ramane a fi stabilita. La animale, gabapentina patrunde rapid in creier si previne convulsiile declansate de electrosocurile maxime sau de substantele chimice cu efect convulsivant, incluzand inhibitori ai sintezei GABA, precum si in cazul modelelor de convulsii genetice.

Un studiu clinic privind tratamentul adjuvant al convulsiilor partiale, la copii cu varsta cuprinsa intre 3 si 12 ani, a evidentiat o diferenta numerica, dar nesemnificativa din punct de vedere statistic, de 50% a ratei de raspuns in favoarea gabapentinei, comparativ cu placebo. O analiza suplimentara retrospectiva a raspunsului la tratament, evaluat in functie de varsta, nu a evidentiat un efect semnificativ statistic al varstei, fie ca variabila continua, fie intermitenta (grupe de varsta 3-5 ani si 6-12 ani).

Datele acestei analize retrospective sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Raspuns (ameliorare cu ≥50%) in functie de tratament sivârsta populatiei MITT*
Grupa de vârstaPlaceboGabapentinaValoarea - p
<6 ani4/21 (19%)4/17 (23,5%)0,7362
6 pana la 12 ani17/99 (17,2%)20/96 (20,8%)0,5144

* Populatia in intentie de tratament modificata a fost definita ca toti pacientii randomizati la medicatia din studiu, care au prezentat convulsii evaluabile, timp de 28 zile, atat la momentul initial cat si in timpul studiului dublu-orb.

Proprietati farmacocinetice
Absorbtia

Dupa administrarea orala, concentratiile plasmatice maxime ale gabapentinei au fost atinse in decurs de 2- 3 ore. Biodisponibilitatea gabapentinei (proportia din doza absorbita) tinde sa scada odata cu cresterea dozei. Biodisponibilitatea absoluta a unei capsule de 300 mg este aproximativ 60%. Alimentele, incluzand dieta bogata in grasimi, nu au un efect clinic semnificativ asupra farmacocineticii gabapentinei.

Farmacocinetica gabapentinei nu este influentata in urma administrarii dozelor repetate. Desi in studiile clinice concentratiile plasmatice de gabapentina au fost, in general, cuprinse intre 2 μg/ml si 20 μg/ml, astfel de concentratii nu au fost predictive pentru siguranta sau eficacitate.

Parametrii farmacocinetici sunt prezentati in Tabelul 3.

Tabel 3 Parametrii farmacocinetici medii (% CV) la starea de echilibru, la intervale de 8 ore dupa administrarea gabapentinei

Parametrul farmacocinetic300 mg (N=7) 400 mg (N=14) 800 mg (N=14) 
 Medie%CVMedie%CVMedie%CV
Cmax (µg/ml)4,02(24)5,74(38)8,71(29)
tmax (hr)2,7(18)2,1(54)1,6(76)
t1/2 (hr)5,2(12)10,8(89)10,6(41)
ASC (0-8)24,8(24)34,5(34)51,4(27)
µg•hr/ml)      
Ae% (%)NANA47,2(25)34,4(37)

Cmax = Concentratia plasmatica maxima la starea de echilibru tmax = timpul pana la atingerea Cmax

t1/2 = timpul de injumatatire plasmatica ASC(0-8) = aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp, de la momentul 0 pana la 8 ore dupa administrarea dozei

Ae% = Procentul din doza excretata nemodificata in urina de la momentul 0 pana la 8 ore dupa administrarea dozei

NA = Nu este disponibil Distributia

Gabapentina nu se leaga de proteinele plasmatice si are un volum de distributie egal cu 57,7 litri. La pacientii cu epilepsie, concentratiile de gabapentina in lichidul cefalorahidian (LCR) sunt de aproximativ 20% din valoarea corespunzatoare concentratiei plasmatice minime la starea de echilibru. Gabapentina este prezenta in laptele femeilor care alapteaza.

Metabolizare

Nu exista dovezi privind metabolizarea gabapentinei la om. Gabapentina nu are efect inductor asupra functiilor mixte ale enzimelor hepatice oxidante responsabile de metabolizarea medicamentului.

Eliminarea

Gabapentina este eliminata sub forma nemodificata, exclusiv pe cale renala. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare este independent de doza administrata si variaza de la 5 pana la 7 ore.

La pacientii varstnici si la pacientii cu insuficienta renala, clearance-ul plasmatic al gabapentinei este scazut. Constanta ratei de eliminare a gabapentinei, clearance-ul plasmatic si clearance-ul renal sunt direct proportionale cu clearance-ul creatininei.

Gabapentina este eliminata din plasma prin hemodializa. Se recomanda ajustarea dozelor la pacientii cu functia renala afectata sau la pacientii hemodializati (vezi pct. 4.2).

Farmacocinetica gabapentinei la copii a fost evaluata la 50 de subiecti cu varste cuprinse intre o luna si 12 ani. In general, concentratiile plasmatice ale gabapentinei la copii peste 5 ani sunt similare celor de la adulti, doza fiind calculata in mg/kg.

Liniaritate/ne-liniaritate

Biodisponibilitatea gabapentinei (proportia absorbita din doza) scade proportional cu cresterea dozei, ceea ce arata non-liniaritatea parametrilor farmacocinetici, care includ parametrii de biodisponibilitate (F), de exemplu: Ae%, ClIF, Vd/F. Profilul farmacocinetic de eliminare al gabapentinei (parametrii farmacocinetici care nu includ F, cum sunt Clr si t1/2) este cel mai bine descris de parametrii farmacocinetici liniari. Concentratiile plasmatice ale gabapentinei la starea de echilibru sunt predictibili pe baza datelor obtinute dupa administrarea de doze unice.

Date preclinice de siguranta
Carcinogeneza

Gabapentina a fost administrata in hrana la soareci, in doze de 200, 600 si 2000 mg/kg si zi si la sobolani in doze de 250, 1000 si 2000 mg/kg si zi, timp de doi ani. Doar la sobolanii de sex masculin, la cea mai mare doza administrata, s-a evidentiat o crestere semnificativa statistic a incidentei tumorilor celulelor acinare pancreatice. In cazul administrarii la sobolani a dozei de 2000 mg/kg si zi, concentratiile plasmatice maxime ale substantei active sunt de 10 ori mai mari decat cele determinate la om, dupa administrarea unei doze de 3600 mg pe zi. Tumorile celulelor acinare pancreatice, observate la masculii de sobolan, prezinta un grad mic de malignitate, nu au afectat supravietuirea, nu au metastazat si nu au invadat tesutul inconjurator si au fost similare celor observate in cadrul grupelor de control corespondente. De aceea, relevanta pe care o au aceste tumori ale celulelor acinare pancreatice pentru riscul carcinogen la om nu este clara.

Mutageneza

Gabapentina nu a demonstrat potential genotoxic. In vitro, in testele standard utilizand culturi bacteriene sau celule de mamifere, gabapentina nu s-a dovedit a fi mutagena. Gabapentina nu a indus aparitia aberatiilor cromozomiale structurale in celulele de mamifere in vitro si in vivo si nu a indus formarea micronucleilor in celulele de maduva osoasa prelevata de la hamsteri.

Afectarea fertilitatii

Nu s-au observat reactii adverse asupra fertilitatii sau functiei de reproducere la sobolani, in urma administrarii de doze de pana la 2000 mg/kg (de aproximativ cinci ori mai mari decat doza maxima zilnica administrata la om, calculata in mg/m2 suprafata corporala).

Teratogeneza

Gabapentina nu creste incidenta malformatiilor congenitale la descendentii soarecilor, sobolanilor sau iepurilor, comparativ cu grupurile de control, in urma administrarii de doze de pana la 50, 30 respectiv 25 de ori mai mari decat doza zilnica de 3600 mg administrata la om (de patru, cinci, respectiv opt ori decat doza maxima zilnica administrata la om, calculata in mg/m2).

La rozatoare, gabapentina induce intarzierea osificarii craniului, vertebrelor, membrelor anterioare si posterioare, fenomen indicator pentru retardul cresterii fetusilor. Aceste efecte au aparut in urma administrarii orale in timpul organogenezei, la femelele de soarece gestante, a dozelor de 1000 sau 3000 mg/kg si zi si a dozelor de 500, 1000 sau 2000 mg/kg la sobolani, inainte de, in timpul imperecherii si pe

toata durata gestatiei. Aceste doze sunt de aproximativ 1-5 ori mai mari decat doza de 3600 mg administrata la om, calculata in mg/m2.

Nu s-au observat efecte la femelele de soarece gestante la care s-au administrat 500 mg/kg si zi (aproximativ 1/2 din doza zilnica administrata la om, calculata in mg/m2).

S-a observat o crestere a incidentei hidroureterului si/sau hidronefrozei la sobolanii la care s-a administrat o doza de 2000 mg/kg si zi - intr-un studiu de toxicitate asupra fertilitatii si asupra functiei de reproducere, 1500 mg/kg si zi - intr-un studiu de teratogenitate si doze de 500, 1000 si 2000 mg/kg si zi - intr-un studiu privind expunerea peri- si postnatala). Semnificatia clinica a acestor rezultate nu este cunoscuta, dar au fost asociate cu intarzierea dezvoltarii fetusilor. Aceste doze sunt de aproximativ 1 pana la 5 ori mai mari decat doza de 3600 mg administrata la om, exprimata in mg/m².

Intr-un studiu de teratogenitate, realizat la iepuri, s-a observat o crestere a pierderilor fetala post- implantare, la doze de 60, 300 si 1500 mg/kg si zi, administrate in timpul organogenezei. Aceste doze sunt de aproximativ 1/4 pana la de 8 ori mai mari decat doza zilnica de 3600 mg, administrata la om, calculata in mg/m2.

Ne asiguram in permanenta de acuratetea informatiilor prezentate. In situatia actualizarii fara instiintarea noastra in prealabil, acestea pot sa difere. Va recomandam sa consultati ambalajul produsului inainte de utilizare.

Data ultimei actualizari: 04.01.2023

Categorii de produse