Boala Fabry: cauze, simptome, tratament

Boala Fabry, o afectiune genetica rara, poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii persoanelor afectate si a familiilor lor. In acest articol, vei afla tot ce trebuie sa stii despre aceasta boala, de la cauzele si simptomele sale pana la metodele de diagnosticare si optiunile de tratament disponibile.

Ce este boala Fabry?

Boala Fabry este o boala genetica rara, de tip ereditar, care afecteaza metabolismul lipidic, ducand la acumularea unei substante numite globotriaozilceramida in diferite organe si tesuturi ale corpului. Aceasta acumulare poate provoca daune tesuturilor si organelor, ceea ce determina o serie de simptome si complicatii. 

Conform statisticilor, boala Fabry afecteaza aproximativ 1 din 40.000 - 60.000 de persoane la nivel global, in egala masura barbati si femei, cu variabilitate in functie de etnie si regiune geografica [1]. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate in copilarie sau adolescenta, dar pot exista si cazuri de debut tardiv la maturitate.

Aceasta afectiune este mostenita intr-un mod X-linkat, ceea ce inseamna ca este determinata de o mutatie a unei gene localizate pe cromozomul X. Barbatii care mostenesc gena defecta vor prezenta boala, in timp ce femeile pot fi doar purtatoare sau pot prezenta simptome intr-o forma mai usoara.

Cauzele acestei afectiuni

Originea genetica a bolii Fabry este cauzata de o mutatie a genei GLA, localizata pe cromozomul X, care determina o deficienta a enzimei alfa-galactozidaza A. Aceasta enzima are rolul de a descompune o substanta grasa numita globotriaozilceramida (Gb3), esentiala in metabolismul celular. 

Transmiterea ereditara a bolii Fabry se face intr-un mod legat de cromozomul X, ceea ce inseamna ca femeile pot fi purtatoare ale genei mutante, iar la barbati se poate manifesta. Copiii barbatilor afectati vor mosteni intotdeauna gena sanatoasa de la tata, dar fiicele vor fi purtatoare ale genei mutante. Copiii femeilor purtatoare au 50% sanse sa mosteneasca gena mutanta, indiferent de sex [2].

Identificarea genei mutante si a purtatorilor de gena in familia unei persoane cu boala Fabry este importanta pentru o monitorizare adecvata a starii de sanatate si aplicarea unor masuri preventive pentru membrii familiei cu risc de a dezvolta boala. Identificarea precoce a mutatiei genetice in familia unei persoane cu boala Fabry poate duce la o reducere semnificativa a riscului de deces si a complicatiilor asociate cu boala.

Simptome

Diversitatea simptomelor este una dintre caracteristicile-cheie ale bolii Fabry. Aceasta poate varia semnificativ intre indivizi, in functie de severitatea bolii, varsta si sexul lor. Printre simptomele comune se numara durerile la nivelul mainilor si picioarelor, intoleranta la caldura, modificarile pielii si problemele gastrointestinale. In general, simptomele apar inca din copilarie sau adolescenta, inclusiv crizele de durere si angiokeratom, pete rosii sau violacee pe piele.

Pe masura ce boala Fabry progreseaza, pot aparea si alte simptome. Acestea includ probleme renale, cardiace si cerebrovasculare, care pot afecta functionarea rinichilor, inimii si creierului. In timp, aceste probleme pot duce la insuficienta renala, boli cardiovasculare si accidente vasculare cerebrale. 

Barbatii afectati de boala Fabry prezinta, de obicei, simptome mai severe si debilitante decat femeile. Cu toate acestea, femeile pot avea, de asemenea, manifestari clinice semnificative si pot experimenta o deteriorare a starii de sanatate pe masura ce boala avanseaza. Este important sa monitorizam simptomele si sa oferim tratament adecvat pentru a imbunatati calitatea vietii persoanelor afectate.

Diagnosticare

Testarea enzimatica este o metoda esentiala pentru diagnosticul bolii Fabry si implica masurarea activitatii enzimei alfa-galactozidaza A (α-GAL A) in sange, leucocite sau alte probe biologice. Analiza genetica este o alta metoda importanta de confirmare a diagnosticului de boala Fabry, prin identificarea mutatiilor specifice in gena GLA, responsabila de producerea enzimei α-GAL A. Testarea genetica poate fi utila si in identificarea purtatorilor si a membrilor familiei care prezinta risc de a mosteni boala. 

Evaluarea clinica si paraclinica poate furniza informatii suplimentare pentru diagnosticul bolii Fabry. Examinarea clinica a pacientului poate include analiza manifestarilor cutanate, cum ar fi angiokeratoamul, sau examinarea oftalmologica pentru a detecta opacitatile corneene verticilate. Investigatiile paraclinice pot include ecografia cardiaca si renala, evaluarea neurologica si analize de laborator, cum ar fi creatinina serica sau proteinuria. 

Algoritmul de diagnostic trebuie sa integreze toate metodele de investigatie mentionate, pentru a ajuta la identificarea si confirmarea cazurilor de boala Fabry intr-un mod eficient si corect. Acest algoritm poate include etape de screening pentru persoane ce au risc crescut si strategii de diagnostic diferential cu alte boli cu simptomatologie similara. 

Tratamentul pentru boala Fabry

Terapia de substitutie enzimatica este optiunea terapeutica principala pentru boala Fabry. Aceasta implica administrarea de enzime recombinante pentru a compensa deficitul de enzime cauzat de boala. Terapia de substitutie enzimatica poate imbunatati functia renala, cardiaca si nervoasa, reducand riscul de complicatii severe.

O alta optiune terapeutica este terapia chaperona, care se bazeaza pe utilizarea de molecule mici care ajuta la stabilizarea si refacerea functiei enzimei deficitare. Aceasta terapie poate contribui la ameliorarea simptomelor si prevenirea progresiei bolii, mai ales pentru pacientii cu mutatii specifice ale genei GLA, care provoaca boala Fabry. 

Managementul simptomelor este util in tratamentul bolii Fabry. Pacientii pot beneficia de administrarea de medicamente pentru reducerea durerilor, tratamentul tulburarilor gastrointestinale, mentinerea tensiunii arteriale in limite normale si monitorizarea functiei renale, cardiace si nervoase. Pacientii cu boala Fabry ar trebui sa fie monitorizati in mod regulat de catre o echipa multidisciplinara de specialisti, care sa asigure o abordare integrata a tratamentului si sa adapteze terapia in functie de evolutia bolii si aparitia posibilelor complicatii.

Atentie! Acest articol are scop pur informativ si nu reprezinta o sursa pentru autodiagnosticare. Doar un medic poate stabili diagnosticul si tratamentul, in baza evaluarii simptomelor pacientului si a investigatiilor medicale.

Sursa de referinta: 
1. “How Many People Have Fabry Disease?” Fabrydisease.org, 2019, www.fabrydisease.org/index.php/about-fabry-disease/how-many-people-have-fabry-disease. Accessed 22 June 2023;

2. NORD. “Fabry Disease - NORD (National Organization for Rare Disorders).” NORD (National Organization for Rare Disorders), NORD, 2015, rarediseases.org/rare-diseases/fabry-disease/. Accessed 22 June 2023.