Brufen Retard 800mg, 30 comprimate filmate, Abbott

Indicatii
Brufen Retard este indicat la adulti si adolescenti.

Tratament simptomatic al durerii si inflamatiei in artrita reumatoida si osteoartrita.

Dozaj
Doze

Tratamentul trebuie initiat cu cea mai mica doza preconizata a fi eficienta, care ulterior poate fi ajustata, in functie de raspunsul la tratament si de aparitia oricaror reactii adverse. In cazul tratamentului pe termen lung, trebuie sa se respecte o doza de intretinere redusa.

Riscul de aparitie a reactiilor adverse poate fi diminuat utilizandu-se cea mai mica doza eficienta pentru cea mai scurta perioada necesara controlului simptomelor (vezi pct. 4.4).

Adulti si adolescenti cu varsta peste 12 ani (cu greutatea ≥ 40 kg):

Doua comprimate seara. Doza poate fi crescuta la trei comprimate administrate zilnic, divizate dimineata si seara. Doza maxima intr-o perioada de 24 de ore este de 2400 mg.

Comprimatele trebuie inghitite intregi cu cel putin o jumatate de pahar cu apa.

Pacientii cunoscuti cu dispepsie sau sangerari gastrointestinale in timpul administrarii altor medicamente antiinflamatoare orale au tolerat bine ibuprofenul, insa trebuie monitorizati regulat atunci cand sunt tratati prima data cu Brufen Retard.

Copii si adolescenti
Brufen Retard nu se recomanda copiilor cu varsta sub 12 ani.

Persoane varstnice
Pacientii varstnici sunt expusi unui risc crescut datorita consecintelor grave ale reactiilor adverse. Daca se considera ca administrarea unui AINS este necesara, trebuie sa se utilizeze cea mai mica doza eficienta pentru cea mai scurta perioada de timp. Pacientul trebuie monitorizat in mod regulat in ceea ce priveste sangerarile gastrointestinale ce pot sa apara pe parcursul tratamentului cu AINS. Daca functia renala sau cea hepatica este afectata, doza trebuie ajustata individual.

Insuficienta renala

Este necesara prudenta in ceea ce priveste dozajul la pacientii cu insuficienta renala. Doza trebuie stabilita individual. Doza trebuie mentinuta la un nivel cat mai scazut posibil si trebuie monitorizata functia renala (vezi pct. 4.3, 4.4 si 5.2).

Insuficienta hepatica

Este necesara prudenta in ceea ce priveste administrarea dozelor la pacientii cu insuficienta hepatica. Doza trebuie stabilita individual si trebuie mentinuta la un nivel cat mai scazut posibil (vezi pct. 4.3, 4.4 si 5.2).

Mod de administrare

Se recomanda ca pacientii cu afectiuni ale stomacului sa utilizeze ibuprofen impreuna cu alimente. Brufen Retard comprimate cu eliberare prelungita se administreaza cu un pahar cu apa. Comprimatele cu eliberare prelungita de Brufen Retard trebuie inghitite intregi, fara a fi mestecate, sparte, sfaramate sau supte, pentru a evita disconfortul de la nivelul cavitatii bucale si iritatia de la nivelul faringelui.

Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.

Ulcer gastric sau duodenal activ sau antecedente de ulcer/sangerari gastrointestinale recurente (doua sau mai multe episoade ulceroase sau de sangerare dovedite).

Insuficienta hepatica grava.

Insuficienta cardiaca grava (clasa IV NYHA).

Insuficienta renala grava (filtrare glomerulara sub 30 ml/min). Afectiuni care implica o tendinta crescuta de sangerare.

Sangerare sau perforatie gastrointestinala legata de tratamentul anterior cu AINS. Ultimul trimestru de sarcina.

Datorita unor reactii incrucisate, Brufen Retard nu trebuie administrat pacientilor care au prezentat simptome de astm bronsic, rinita sau urticarie in urma utilizarii acidului acetilsalicilic sau a altor AINS.

Atentionari
Precautii generale

Efectele nedorite pot fi diminuate utilizandu-se cea mai mica doza eficace pentru cea mai scurta perioada necesara controlului simptomelor (vezi pct. 4.2 si efectele gastrointestinale si cardiovasculare de mai jos).

La utilizarea prelungita a oricarui tip de analgezice poate sa apara cefalee care nu trebuie tratata cu doze crescute ale acestui medicament.

Consumul concomitent de alcool etilic si AINS poate determina potentarea reactiilor adverse ale substantei active, in special la nivelul tractului gastrointestinal sau la nivelul sistemului nervos central.

Exista unele dovezi ca medicamentele care inhiba ciclooxigenaza/sinteza de prostaglandine pot determina tulburari ale fertilitatii la femei printr-un efect asupra ovulatiei. Acest lucru este reversibil la intreruperea tratamentului.

Efecte cardiovasculare

In cazul pacientilor cu antecedente de hipertensiune arteriala si/sau insuficienta cardiaca usoara pana la moderata este necesara monitorizarea si informarea adecvata, intrucat s-a observat aparitia retentiei de lichide si a edemului in asociere cu tratamentul cu AINS.

Studiile clinice sugereaza ca utilizarea ibuprofenului, in special la o doza mare (2400 mg pe zi) poate fi asociata cu un risc usor crescut pentru evenimente trombotice arteriale (de exemplu infarct miocardic sau accidentul vascular cerebral). In general, studiile epidemiologice nu sugereaza ca o doza mica (de exemplu ≤1200 mg pe zi) de ibuprofen se asociaza cu un risc crescut de evenimente trombotice arteriale.

In cazul pacientilor cu hipertensiune arteriala necontrolata, insuficienta cardiaca congestiva (clasa II- III NYHA), angina pectorala stabila, arteriopatie periferica si/sau boala cerebrovasculara, ibuprofenul trebuie utilizat doar in urma unei evaluari atente si administrarea dozelor crescute (2400 mg pe zi) trebuie evitata. O evaluare atenta trebuie efectuata inainte de initierea tratamentului de lunga durata la pacientii cu factori de risc pentru evenimente cardiovasculare (spre exemplu, hipertensiune arteriala, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumatori) in special daca sunt necesare doze mari de ibuprofen (2400 mg pe zi).

Se recomanda prudenta in tratamentul pacientilor cu istoric de hipertensiune arteriala si/sau insuficienta cardiaca, deoarece s-a observat aparitia retentiei de lichide si a edemului in asociere cu tratamentul cu AINS.

Hemoragii, ulceratii si perforatii gastrointestinale

Exista o legatura puternica intre doza si sangerarea gastrointestinala severa. Trebuie evitata administrarea concomitenta de ibuprofen si alte AINS, inclusiv inhibitorii selectivi ai ciclooxigenazei-2 (COX-2).

Pacientii varstnici sunt expusi unui risc crescut de reactii adverse atunci cand sunt tratati cu AINS, in mod special riscului de sangerare si perforatie gastrointestinala, care pot fi letale.

Sangerarea gastrointestinala, ulceratia si perforatia cu potential letal au fost raportate in asociere cu tratamentul cu toate tipurile de AINS si au aparut in orice moment al tratamentului, cu sau fara simptome de avertizare sau episoade anterioare de evenimente gastrointestinale grave.

Riscul de sangerare, ulceratie sau perforatie gastrointestinala este mai mare in cazul dozelor crescute de AINS la pacientii cu istoric de ulcer, in special daca este complicat de prezenta unei hemoragii sau perforatii (vezi pct. 4.3), precum si in cazul varstnicilor. Pacientii expusi factorilor de risc de mai sus trebuie sa initieze tratamentul cu cea mai mica doza posibila.

In cazul acestor pacienti trebuie luat in considerare tratamentul cu medicamente protectoare ale mucoasei gastrice (de exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni), precum si la pacientii carora li se administreaza doze scazute de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care pot creste riscul reactiilor adverse gastrointestinale (vezi mai jos si pct. 4.5).

Pacientii cu antecedente de reactii gastrointestinale, in special pacientii varstnici, trebuie atentionati cu privire la orice simptome abdominale neobisnuite (in mod special sangerare gastrointestinala), mai ales in etapele initiale ale tratamentului si, daca apar astfel de simptome, sa solicite ingrijiri medicale.

Se recomanda prudenta la pacientii care utilizeaza concomitent medicamente care pot creste riscul de ulceratii sau sangerari, precum corticosteroizii orali, anticoagulantele precum warfarina, inhibitorii

selectivi ai recaptarii serotoninei sau medicamentele antiagregante plachetare cum este acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).

In cazul in care pacientul prezinta sangerare gastrointestinala sau ulceratie, tratamentul cu ibuprofen trebuie intrerupt.

AINS trebuie administrate cu atentie la pacientii cu antecedente de boala gastrointestinala, de exemplu, colita ulcerativa si boala Crohn, datorita potentialului de exacerbare a acestor afectiuni (vezi pct. 4.8).

Efecte renale

Se recomanda prudenta in cazul pacientilor deshidratati. Exista risc de insuficienta renala in special la adolescentii deshidratati si la varstnici.

Similar altor AINS, administrarea de ibuprofen pe termen lung a determinat necroza papilara si alte modificari patologice la nivelul rinichilor. Toxicitatea renala a fost de asemenea observata la pacientii la care prostaglandinele renale au rol compensator in mentinerea perfuziei renale normale. La acesti pacienti administrarea de AINS poate provoca o reducere dependenta de doza a formarii de prostaglandine si secundar, a nivelului fluxului sanguin renal, fapt ce poate provoca insuficienta renala.

Pacientii cu insuficienta renala, insuficienta cardiaca, disfunctie hepatica, varstnicii si pacientii care se afla in tratament cu diuretice sau inhibitori ECA sunt cei mai expusi acestui risc. In mod normal, simptomele sunt reversibile in urma intreruperii tratamentului cu AINS.

Pentru pacientii cu insuficienta renala, hepatica sau cardiaca, este recomandata utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurta perioada de timp si trebuie monitorizata functia renala in special, la pacientii cu tratament de lunga durata (vezi pct. 4.3).

Efecte hematologice

Ibuprofen poate inhiba agregarea trombocitelor, determinand un timp de sangerare mai mare.

Tulburari respiratorii

Este necesara prudenta in cazul in care ibuprofen este administrat pacientilor ce prezinta, sau au antecedente de astm bronsic, rinita cronica sau boli alergice, intrucat la acesti pacienti a fost raportate bronhospasm, urticarie sau angioedem cauzate de ibuprofen.

Efecte dermatologice

Foarte rar s-au raportat reactii cutanate grave, unele dintre acestea cu consecinte letale, cum sunt dermatita exfoliativa, sindromul Stevens-Johnson si necroliza epidermica toxica, in asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Riscul aparitiei unor astfel de reactii este mai mare la initierea tratamentului, majoritatea reactiilor producandu-se in prima luna de tratament. Au fost raportate cazuri de pustuloza exantematica generalizata acuta (PEGA) in asociere cu medicamentele care contin ibuprofen. Tratamentul cu ibuprofen trebuie intrerupt la primele semne de eruptie cutanata tranzitorie, leziuni ale mucoasei sau alte semne de hipersensibilitate.

Infectii si infestari

In mod exceptional, varicela poate fi la originea unor complicatii cutanate grave si a unor infectii ale tesuturilor moi. Pana in prezent, nu se poate exclude posibilitatea ca AINS sa contribuie la agravarea acestor complicatii. Astfel, se recomanda evitarea tratamentului cu Brufen Retard in cazurile de varicela.

Mascarea simptomelor infectiilor preexistente

Brufen Retard poate masca simptomele unei infectii, ceea ce poate duce la initierea cu intarziere a unui tratament corespunzator si, prin urmare, la agravarea efectelor infectiei. Acest lucru a fost observat in cazul pneumoniei comunitare dobandite de etiologie bacteriana si al complicatiilor bacteriene ale varicelei. Cand Brufen Retard se administreaza pentru febra sau pentru ameliorarea durerii asociate

unei infectii, se recomanda monitorizarea infectiei. In cazul administrarii in afara cadrului spitalicesc, pacientul trebuie sa solicite consult medical daca simptomele persista sau se agraveaza.

Meningita aseptica

Meningita aseptica a fost observata rar la pacientii carora li se administreaza ibuprofen. Cu toate ca este mult mai probabil sa apara la pacientii cu lupus eritematos sistemic si cu boli ale tesutului conjunctiv, aceasta a fost raportata si la pacientii care nu au avut o boala cronica existenta.

Pacientii cu probleme gastrointestinale, lupus eritematos sistemic (LES), tulburari hematologice sau de coagulare si astm bronsic trebuie tratati cu prudenta si trebuie monitorizati cu atentie in timpul tratamentului cu AINS deoarece afectiunea lor poate fi exacerbata de AINS.

Brufen Retard nu este recomandat copiilor cu varsta sub 12 ani.

Interactiuni
Trebuie evitate urmatoarele asocieri cu Brufen Retard:

Clasa dicumarol: AINS pot potenta efectul anticoagulantelor de tipul warfarinei. Studiile experimentale demonstreaza ca ibuprofenul potenteaza efectele warfarinei asupra timpului de sangerare. AINS si medicamentele din clasa dicumarolului sunt metabolizate de aceeasi enzima CYP2C9.

Medicamente antiagregante plachetare: AINS nu trebuie asociate cu medicamente antiagregante plachetare cum este ticlopidina datorita inhibarii cumulative a functiei trombocitare (vezi mai jos).

Metotrexat: AINS inhiba secretia tubulara a metotrexatului si in consecinta, pot de asemenea sa apara unele interactiuni metabolice cu reducerea clearance-ului metotrexatului. In consecinta, in tratamentul cu doze crescute de metotrexat trebuie intotdeauna evitata prescrierea de AINS (vezi mai jos).

Acid acetilsalicilic: Nu se recomanda administrarea concomitenta de ibuprofen cu acid acetilsalicilic datorita potentialului crescut de aparitie a reactiilor adverse.

Datele experimentale indica faptul ca, ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic in doza scazuta asupra agregarii plachetare atunci cand acestea sunt administrate concomitent. Desi exista incertitudini privind extrapolarea acestor date la situatia clinica, nu se poate exclude posibilitatea ca utilizarea ibuprofenului in mod regulat si pe termen lung, sa reduca efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic administrat in doza mica. Nu este probabil niciun efect relevant clinic asociat utilizarii ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 5.1).

Glicozide cardotonice: AINS pot exacerba insuficienta cardiaca, pot reduce filtrarea glumerulara si pot creste valorile plasmatice ale glicozidelor cardiotonice (de exemplu digoxina).

Mifepristona: Teoretic, poate sa apara o scadere a eficientei medicamentului datorita proprietatilor antiprostaglandinice ale medicamentelor antiinflamatoare non-steroidiene (AINS) inclusiv, a acidului acetilsalicilic. Datele limitate sugereaza faptul ca administrarea concomitenta de AINS in ziua administrarii de prostaglandina nu influenteaza in mod nefavorabil efectele mifepristonei sau pe cele ale prostaglandinei asupra maturizarii cervicale sau asupra contractibilitatii uterine si ca nu reduce eficienta clinica a avortului medical.

Sulfoniluree: Exista cazuri rare de hipoglicemie la pacientii care utilizeaza ibuprofen si care se afla in tratament cu sulfoniluree.

Zidovudina: Exista dovezi ca tratamentul concomitent cu zidovudina si ibuprofen in cazul pacientilor HIV(+) cu hemofilie determina un risc crescut de hemartroze si hematoame.

Urmatoarele asocieri cu Brufen Retard 800 mg pot necesita ajustarea dozei: AINS pot reduce efectul diureticelor si al altor medicamente antihipertensive. De asemenea, diureticele pot creste riscul nefrotoxic al AINS.

AINS pot reduce eliminarea aminoglicozidelor.

Litiu: Ibuprofenul reduce clearance-ul renal al litiului si drept rezultat, concentratiile serice ale litiului pot creste. Asocierea trebuie evitata cu exceptia cazului in care se pot efectua verificari frecvente ale valorilor litiului plasmatic si daca este posibila reducerea dozei de litiu.

Inhibitori ECA si antagonisti de angiotensina-II: Exista un risc crescut de insuficienta renala acuta, de obicei reversibila, la pacientii cu insuficienta renala (spre exemplu, pacienti deshidratati si/sau varstnici) atunci cand se administreaza tratament concomitent cu inhibitori ECA sau antagonisti de angiotensina II si AINS, inclusiv inhibitori selectivi ai COX-2. Astfel, asocierea acestor medicamente trebuie administrata cu prudenta pacientilor cu insuficienta renala, in special in cazul varstnicilor.

Pacientii trebuie hidratati in mod adecvat si trebuie luata in considerare evaluarea functiei renale dupa initierea tratamentului asociat si la intervale regulate pe parcursul tratamentului (vezi pct. 4.4).

Beta-blocante: AINS reduc efectul antihipertensiv al blocantelor beta-adrenergice.

Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS): ISRS si AINS implica fiecare un risc crescut de sangerare, de exemplu la nivelul tractului gastrointestinal. Acest risc este amplificat de un tratament care asociaza aceste doua tipuri de medicamente. Este posibil ca mecanismul sa fie corelat cu captarea redusa a serotoninei la nivel trombocitar (vezi pct. 4.4).

Ciclosporina: Se considera ca administrarea concomitenta de AINS si ciclosporina poate sa creasca riscul de nefrotoxicitate datorita sintezei scazute de prostaciclina la nivel renal. In consecinta, in cazul unui tratament asociat, functia renala trebuie monitorizata cu atentie.

Captopril: Studiile experimentale indica faptul ca ibuprofenul antagonizeaza efectul captoprilului asupra excretiei de sodiu.

Colestiramina: Administrarea concomitenta de ibuprofen si colestiramina intarzie si reduce (cu 25%) absorbtia ibuprofenului. Aceste medicamente trebuie administrate la un interval de cel putin 2 ore distanta.

Tiazide, diuretice inrudite cu tiazide si diuretice de ansa: AINS pot antagoniza efectul diuretic al furosemidului si bumetanidei, posibil prin inhibarea sintezei de prostaglandina. Acestea pot reduce de asemenea efectul antihipertensiv al tiazidelor.

Tacrolimus: Se considera ca administrarea concomitenta de AINS si tacrolimus poate creste riscul de nefrotoxicitate datorita sintezei reduse de prostaciclina la nivel renal. In consecinta, functia renala trebuie monitorizata cu atentie in cazul unui tratament asociat.

Metotrexat: Riscul unei posibile interactiuni intre un medicament AINS si metotrexat trebuie sa fie de asemenea luat in considerare in cazul tratamentului cu doze reduse de metotrexat, in special la pacientii cu insuficienta renala. Functia renala trebuie monitorizata in cazul administrarii tratamentului asociat. Se recomanda precautie in cazul in care atat un AINS cat si metotrexat sunt administrate in decurs de 24 de ore unul dupa celalalt deoarece valorile plasmatice ale metotrexatului pot creste, ducand astfel la cresterea toxicitatii (vezi mai sus).

Corticosteroizi: Tratamentul concomitent determina cresterea riscului de ulceratie sau sangerare gastrointestinala.

Medicamente antiagregante plachetare: Risc crescut de sangerare gastrointestinala (vezi mai sus).

Inhibitori CYP2C9: Administrarea concomitenta de ibuprofen si inhibitori CYP2C9 poate sa creasca riscul expunerii la ibuprofen (substrat al CYP2C9). Intr-un studiu cu voriconazol si fluconazol (inhibitori ai CYP2C9) s-a demonstrat o expunere crescuta la S(+) ibuprofen cu aproximativ 80 pana la 100%. Trebuie luata in considerare reducerea dozei de ibuprofen in cazul administrarii concomitente de inhibitori puternici ai CYP2C9, in mod special atunci cand se administreaza doze mari de ibuprofen in asociere cu voriconazol sau cu fluconazol.

Studiile privind interactiunile medicamentoase au fost efectuate numai la adulti.

Sarcina
Sarcina

Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta in mod nefavorabil sarcina si/sau dezvoltarea embrio-fetala. Datele provenite din studiile epidemiologice sugereaza ca exista un risc crescut pentru avort spontan si pentru malformatii cardiace si gastroschizis in urma administrarii de inhibitori ai sintezei de prostaglandine la inceputul sarcinii. Riscul absolut de malformatii cardiace a crescut de la mai putin de 1% la aproximativ 1,5%. Se presupune ca riscul creste in functie de doza si de durata terapiei. Administrarea de inhibitori ai sintezei de prostaglandine la animale a avut drept rezultat cresterea pierderilor pre- si post implantare si letalitate embrio-fetala. In plus, s-a observat o incidenta crescuta a diverselor malformatii, inclusiv cardiovasculare, la animalele care au primit inhibitori ai sintezei de prostaglandine in perioada de organogeneza. In timpul primului si celui de al doilea trimestru de sarcina, Brufen Retard nu trebuie administrat decat in cazul in care este absolut necesar. In cazul in care Brufen Retard este utilizat de femei care incearca sa ramana gravide sau pe parcursul primului sau celui de-al doilea trimestru de sarcina, doza trebuie sa fie cat mai mica, iar durata tratamentului cat mai scurta.

Pe parcursul trimestrului al treilea de sarcina, toti inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune fatul la:

Toxicitate cardiopulmonara (cu inchidere prematura a canalului arterial si cu hipertensiune pulmonara),

Disfunctie renala, care poate progresa catre insuficienta renala care conduce la oligohidramnios.

Inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune mama si nou nascutul, la sfarsitul sarcinii, la:

Prelungirea timpului de sangerare,

Inhibarea contractiilor uterine, care poate provoca incetinirea sau prelungirea travaliului.

In consecinta, administrarea de Brufen Retard este contraindicata in timpul ultimului trimestru de sarcina.

Alaptarea

Ibuprofenul este excretat in laptele matern, dar in cazul administrarii dozelor terapeutice pe parcursul unui tratament de scurta durata, riscul de afectare a sugarului este putin probabil. In cazul in care se prescrie un tratament de lunga durata, trebuie luata in considerare intreruperea prematura a alaptarii.

Fertilitatea

Utilizarea ibuprofenului poate afecta fertilitatea si nu se recomanda femeilor care incearca sa ramana gravide. Trebuie luata in considerare intreruperea administrarii de ibuprofen la femeile care au dificultati in a ramane gravide sau care efectueaza investigatii pentru infertilitate.

Condus auto
In urma tratamentului cu Brufen Retard, in cazul anumitor pacienti, timpul de reactie poate fi intarziat. Acest fapt trebuie luat in considerare in cazurile in care este necesara o atentie crescuta, de exemplu, atunci cand se conduce un vehicul si se aplica intr-o mai mare masura daca Brufen este utilizat concomitent cu alcool. Nu au fost efectuate studii.

Reactii adverse
Tabloul reactiilor adverse raportate pentru ibuprofen este similar cu al celorlalte AINS.

Tulburari gastrointestinale
Evenimentele adverse cel mai frecvent observate sunt de natura gastrointestinala. La administrarea ibuprofenului au fost raportate: greata, varsaturi, diaree, flatulenta, constipatie, dispepsie, durere abdominala, melena, hematemeza, stomatita ulceroasa, hemoragie gastrointestinala si exacerbare a colitei si a bolii Crohn (vezi pct. 4.3). Mai putin frecvent s-au observat gastrita, ulcer duodenal si gastric si perforatie gastrointestinala.

Ulcerele, perforatiile sau sangerarile gastrointestinale pot fi uneori letale, in special pentru varstnici (vezi pct. 4.4).

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
In mod exceptional, s-au produs complicatii infectioase severe la nivelul pielii si a tesutului conjunctiv la cazurile de infectie cu varicela. A fost descrisa exacerbarea inflamatiilor provocate de infectii (de exemplu, dezvoltare a fasciitei necrozante), care coincide cu utilizarea de AINS.

Tulburari cardiace si vasculare
Studiile clinice sugereaza ca utilizarea ibuprofenului, in special la o doza mare (2400 mg pe zi) se poate asocia cu un risc usor crescut de evenimente trombotice arteriale (de exemplu, infarct miocardic sau accident vascular cerebral, vezi pct. 4.4).

In contextul tratamentului cu AINS, s-a observat aparitia edemului, hipertensiunii arteriale si insuficientei cardiace.

Tulburari hematologice si limfatice
Ibuprofenul poate provoca prelungirea timpului de sangerare prin inhibarea reversibila a agregarii trombocitare.

Infectii si infestari
In majoritatea cazurilor in care a fost raportata meningita aseptica, a existat o anumita forma de boala autoimuna subiacenta (in special lupus eritematos sistemic si boli ale tesutului conjunctiv asociate).

Reactiile adverse cel putin posibil legate de administrarea de ibuprofen sunt prezentate conform Conventiei MedDRA privind frecventa si sunt clasificate pe aparate, sisteme si organe. Sunt utilizate urmatoarele intervale de frecventa: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 si sub 1/10), mai putin frecvente (≥1/1000 si sub 1/100), rare (≥1/10000 si sub 1/1000), foarte rare (sub 1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478-RO e-mail: adr@anm.ro.

Supradozaj
Toxicitate

Risc de aparitie a simptomelor la doze peste 80–100 mg/kg. La doze peste 200 mg/kg exista riscul unor simptome grave, desi cu variabilitate considerabila intre indivizi. O doza de 560 mg/kg la un copil in varsta de 15 luni a condus la o intoxicatie grava, o doza de 3,2 g la un copil de 6 ani a condus la intoxicatie usoara pana la moderata, o doza de 2,8–4 g la un copil de 1 an si jumatate si de 6 g la un copil de 6 ani a condus la o intoxicatie grava chiar si dupa lavajul gastric, o doza de 8 g la un adult a avut ca rezultat intoxicatie moderata si o doza peste 20 g la un adult a condus la intoxicatie foarte grava. In cazul unei doze de 8 g administrate unui pacient de 16 ani a rezultat afectare renala iar 12 g in asociere cu alcool etilic administrate unui adolescent au condus la necroza tubulara acuta.

Simptome

Simptomele predominante apar la nivelul tractului gastrointestinal, de exemplu greata, dureri abdominale, varsaturi (cu posibile striuri de sange) precum si cefalee, tinitus, confuzie si nistagmus. In cazul dozelor mari pot sa apara pierdere a constientei, convulsii (in special la copii), bradicardie, hipotensiune arteriala, acidoza metabolica, hipernatremie, efecte renale, hematurie, eventuale efecte hepatice, hipotermie. Ocazional, s-au raportat cazuri de sindrom respirator acut sever.

Tratament

Daca este cazul, se recomanda lavaj gastric si carbune activat. In cazul unor probleme gastroinestinale, se recomanda administrarea de antiacide. In caz de hipotensiune, se administreaza lichide intravenos si, daca este necesar, se acorda suport inotropic. Se va asigura diureza adecvata. Corectarea tulburarilor echilibrului acido-bazic si electrolitic. Alte terapii simptomatice.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Medicamente antiinflamatoare si antireumatice, nesteroidiene; derivati de acid propionic.

Cod ATC: M01AE01.

Mecanism de actiune

Brufen Retard apartine clasei de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Contine derivatul de acid propionic, acid p-izobutil hidratrop, cu numele generic de ibuprofen. Ibuprofenul are efecte antiinflamatoare, analgezice si antipiretice. Efectul antiinflamator este comparabil cu cel al acidului acetilsalicilic si indometacinului. Efectul farmacologic al ibuprofenului este probabil asociat cu capacitatea acestuia de a inhiba sinteza de prostaglandine. Ibuprofenul prelungeste timpul de sangerare prin intermediul inhibarii reversibile a agregarii trombocitare.

Eficacitate si siguranta clinica

Datele experimentale sugereaza ca ibuprofenul poate inhiba competitiv efectul acidului acetilsalicilic in doza scazuta asupra agregarii plachetare, atunci cand sunt administrate concomitent. Unele studii farmacodinamice arata ca, atunci cand au fost administrate doze unice de ibuprofen 400 mg in intervalul de 8 ore inainte sau in intervalul de 30 de minute dupa doza cu eliberare mediata de acid acetilsalicilic (81 mg,), a aparut o scadere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formarii tromboxanului sau asupra agregarii plachetare. Cu toate ca exista incertitudini privind extrapolarea acestor date la situatia clinica nu se poate exclude posibilitatea ca utilizarea ibuprofenului in mod regulat si pe termen lung, sa reduca efectul cardioprotector al acidului acetilsalicilic administrat in doza mica. Nu este probabil niciun efect relevant clinic asociat utilizarii ocazionale a ibuprofenului (vezi pct. 4.5).

Ibuprofenul inhiba sinteza prostaglandinelor renale. La pacientii cu functie renala normala acest efect nu are semnificatie deosebita. La pacientii cu insuficienta renala cronica, insuficienta cardiaca sau hepatica decompensata si afectiuni care implica modificari ale volumului plasmatic, inhibarea sintezei

de prostaglandine poate conduce la insuficienta renala acuta, retentie de lichide si insuficienta cardiaca (vezi pct. 4.3).

Proprietati farmacocinetice
Absorbtie

Ibuprofen este absorbit rapid din tractul gastro-intestinal avand o biodisponibilitate de

80-90%. Concentratiile serice maxime sunt atinse in decurs de o ora pana la doua ore dupa administrarea formelor farmaceutice cu eliberare imediata. Brufen Retard comprimate cu eliberare prelungita determina eliberarea treptata a substantei active, care este astfel eliberata mai incet in comparatie cu formele cu eliberare imediata si are o valoare mai scazuta a concentratiei plasmatice maxime care este atinsa la aproximativ trei ore dupa administrare. Faza de absorbtie sustinuta determina valori plasmatice prelungite de ibuprofen in cadrul circulatiei sistemice. Astfel, este suficient sa se administreze Brufen Retard o data pe zi.

Profilul farmacocinetic a doua comprimate de Brufen Retard, in comparatie cu cel al comprimatelor cu eliberare imediata de 400 mg administrate de patru ori pe zi, a demonstrat ca forma cu eliberare prelungita a redus diferenta intre concentratia maxima si cea minima a comprimatelor cu eliberare imediata si a avut ca rezultat valori plasmatice medii mai mari la 5, 10, 15 si 24 de ore. Comparativ cu comprimatele cu eliberare imediata, aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp (ASC) pentru comprimatele cu eliberare prelungita a fost similara.

Studiile au aratat ca alimentele nu afecteaza considerabil biodisponibilitatea totala.

Distributie

Ibuprofenul se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice (99%). Ibuprofenul are un volum mic de distributie, de aproximativ 0,12-0,2 l/kg la adulti.

Metabolizare

Ibuprofenul este metabolizat rapid la nivelul ficatului prin citocromul P 450, in special de CYP2C9, in doi metaboliti principali inactivi, 2-hidroxi-ibuprofen si 3-carboxi-ibuprofen. In urma administrarii orale a medicamentului, mai putin de 90% din doza orala de ibuprofen ajunge in urina sub forma de metaboliti oxidativi si conjugatii lor glucuronici. O cantitate foarte mica de ibuprofen este eliminata nemodificata in urina.

Eliminare

Eliminarea renala este atat rapida cat si completa. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare este de aproximativ 2 ore. Eliminarea ibuprofenului este incheiata efectiv la 24 de ore de la administrarea ultimei doze.

Grupe speciale de pacienti

Varstnici

In conditiile in care nu exista insuficienta renala, intre persoanele tinere si cele in varsta exista putine diferente, nesemnificative din punct de vedere clinic, la nivelul profilului farmacocinetic si al excretiei urinare.

Copii si adolescenti

Brufen Retard nu este recomandat copiilor sub 12 ani.

Insuficienta renala

La pacientii cu insuficienta renala usoara s-au raportat valori crescute de (S) ibuprofen liber, valori ASC crescute pentru (S) ibuprofen si valori ASC enantiomerice (S/R) crescute in comparatie cu voluntarii sanatosi.

La pacientii cu insuficienta renala in faza terminala tratati prin dializa, media fractiei libere a ibuprofenului a fost de aproximativ 3% in comparatie cu 1% la voluntarii sanatosi. Insuficienta severa a functiei renale poate avea ca rezultat acumularea de metaboliti ai ibuprofenului. Nu se cunoaste semnificatia acestui efect. Metabolitii se pot elimina numai prin hemodializa. (vezi pct. 4.2, 4.3 si 4.4).

Insuficienta hepatica

Asocierea bolilor hepatice alcoolice cu insuficienta hepatica usoara pana la moderata nu a avut ca rezultat modificarea semnificativa a parametrilor farmacocinetici.

La pacientii cu ciroza si cu insuficienta hepatica moderata (scorul Child Pugh 6-10) tratati cu ibuprofen racemic s-a observat o prelungire medie de 2 ori a timpului de injumatatire plasmatica iar raportul ASC enantiomeric (S/R) a fost semnificativ mai scazut in comparatie cu voluntarii sanatosi, fapt ce sugereaza o afectare a inversiei metabolice a (R) ibuprofenului la enantiomerul activ (S) (vezi pct. 4.2, 4.3 si 4.4)

Date preclinice de siguranta
Nu exista date preclinice relevante pentru evaluarea profilului de siguranta, cu exceptia celor care au fost deja luate in considerare in acest rezumat al caracteristicilor produsului.