Bolile sistemului digestiv: Care sunt acestea si cum pot fi prevenite?

Ce sunt bolile sistemului digestiv?

Rolul sistemului digestiv este acela de a descompune si transforma mancarea prin procese complexe de digestie mecanica si chimica in vitamine, minerale, nutrienti, elemente vitale bunei functionari a organismului si de a le separa de substantele toxice eliminate prin defecatie.

Sistemul digestiv este compus din tubul digestiv si din grandele anexe ale aparatului digestiv ancorate de tractul digestiv.

Tubul digestiv este format din urmatoarele organe:

• cavitatea bucala,
• faringe,
• esofag,
• stomac,
• intestin subtire,
• intestin gros.

Glandele anexe ale sistemului digestiv sunt:

• grandele salivare din cavitatea bucala,
• ficat,
• pancreas.

Afectiunile digestive pot aparea pe tractul gastro-intestinal de la cavitatea bucala si pana la anus. Unele boli sunt silentioase, in timp ce altele se manifesta prin simptome clare, precum greata varsaturi, diaree.

Printre bolile sistemului digestiv se numara:

• afte bucale,
• arsuri stomacale,
• boala de reflux gastro-esofagian (BRGE),
• gastrita,
• gastroenterita,
• ulcer,
• varice esofagiene,
• sindromul de colon iritabil colopatie functionala;
• boala celiaca enteropatia glutenica;
• boala Crohn,
• calculi biliari litiaza biliara;
• cancer: colorectal, esofagian, gastric, pancreatic, hepatic,
• colita ulcerativa sau rectocolita ulcero-hemoragica,
• constipatia,
• diareea,
• diverticuloza si diverticulita,
• fisura anala,
• abces perianal,
• hepatita,
• hemoroizii,
• hernie,
• indigestia,
• intolerante alimentare,
• paraziti intestinali,
• pancreatita acuta.

Bolile sistemului digestiv se impart in doua categorii:

• Boli functionale;
• Boli structurale.

Ce sunt bolile digestive functionale?

Bolile digestive functionale sunt cele in care tractul gastro-intestinal se prezinta intr-o forma normala in cazul unei investigatii medicale, dar nu se misca corect, nu prezinta o motilitate corespunzatoare.

Bolile functionale sunt cele mai frecvente probleme care pot afecta sistemul digestiv, inclusiv colonul si rectul.

Cele mai frecvente boli functionale sunt:

• boala de reflux gastro-esofagian (BRGE);
• sindromul de colon iritabil;
• boala celiaca;
• calculi biliari;
• constipatia;
• gastrita;
• intoxicatii alimentare;
• Gaze - flatulenta;
• balonarea;
• diareea.

Ce sunt bolile digestive structurale?

Bolile digestive structurale sunt cele in care intestinul arata anormal atunci cand este examinat si, de asemenea, nu functioneaza corect. In cazul acestui tip de boli este posibil ca problema structurala sa necesite o interventie chirurgicala.

Cele mai cunoscute boli structurale sunt:

• colita ulcerativa sau rectocolita ulcero-hemoragica;
• boala Crohn;
• hemoroizi,
• abces perianal,
• fisura anala,
• boli diverticulare -diverticuloza si diverticulita,
• polipi colonici,
• cancer de colon.

Care sunt factorii declansatori ai bolilor digestive?

Principalii factori declansatori ai unor boli digestive sunt:

• dieta alimentara saraca in fibre,
• sedentarism, lipsa de exercitiu fizic,
• calatorii si schimbari in rutina zilnica,
• consumul de produse lactate,
• alergii alimentare,
• expunere la stres,
• medicamente antidiareice in exces,
• administrarea de medicamente antiacide,
• administrarea de medicamente antidepresive sau contra durerii,
• sarcina.

Principalele boli digestive si caracteristicile acestora

• Constipatia

Constipatia reprezinta o afectiune functionala a sistemului digestiv caracterizata de schimbari de motilitate a intestinului. Boala se manifesta prin scaune rare, mai putin de trei ori pe saptamana, sau incomplete. Constipatia este, de obicei cauzata de probleme de dieta, in special dieta saraca in fibre si sedentarism. Aceasta poate provoca uneori probleme la nivelul rectului, cum ar fi fisuri si hemoroizi.

• Diareea

Diareea reprezinta o afectiune functionala a sistemului digestiv caracterizata prin prezenta a trei sau mai multe scaune moi de-a lungul unei zile, insotite de crampe.

Infectiile bacteriene sau virusurile datorate ingestiei de alimente contaminate pot declansa afectiunea. O alta cauza poate fi consumul de produse lactate, in cazul persoanelor intolerante la lactoza.

• Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE)

Boala de reflux gastro-esofagian se datoreaza acidului gastric care refuleaza de la nivelul stomacului si al bilei si provoaca regurgitatii acide, arsuri si dureri la nivelul esofagului. Refluxul gastroesofagian este un fenomen fiziologic, care devine patologic datorita unor mecanisme antireflux disfunctionale. Boala poate avea cauze functionale sau mecanice. O cauza frecventa o constituie consumul unor alimente care tulbura digestia precum ciocolata, mentol, rosii, grasimi, ceapa, citrice, cafeaua, alcool, tutun.

• Sindromul de colon iritabil

Sindromul de colon iritabil reprezinta o tulburare functionala in care muschii colonului se contracta anormal, cu implicatii la nivelul tubului digestiv. Boala se manifesta prin balonare, flatulenta, crampe abdominale, diaree. Boala afecteaza in special persoanele care urmeaza o dieta inadecvata, traiesc si lucreaza in conditii de stres, au stari de anxietate sau chiar depresie. Cauzele afectiunii nu sunt cunoscute, insa se considera ca sindromul ar putea fi rezu

ltatul unei disfunctii a comenzilor nervoase care regleaza motilitatea intestinala.

• Boala celiaca

Boala celiaca este o boala intestinala legata de consumul de fainoase din cereale care contin gluten (grau, secara, orz) si se manifesta prin atrofia mucoasei de la nivelul intestinului subtire. Boala se manifesta prin diaree, afte, iritabilitate, anemie, oboseala, probleme de digestie. Boala se declanseaza datorita unor factori genetici sau a unor factori legati de consumul excesiv de alimente procesate industrial.

• Calculi biliari

Calculii biliari numiti popular si pietre se formeaza atunci cand bila nu mai functioneza normal sau atunci cand cantitatea de colesterol este mare si se transforma in formatiuni dure de marimea boabelor de grau, sau chiar a unei mingi de golf. Calculii pot provoca si blocarea ductului pancreatic determinand inflamatia pancreasului si declansarea pancreatitei. Boala se manifesta prin dureri la nivelul stomacului, dureri abdominale si varsaturi. Boala poate aparea pe fond genetic, odata cu varsta sau pe fondul obezitatii.

• Gastrite

Gastritele sunt afectiuni digestive caracterizate de leziuni inflamatorii datorate unei game largi de factori. Boala se manifesta prin dureri abdominale specifice, greata, varsaturi. Gastritele pot fi infectioase daca sunt cauzate de bacterii (ex. Helicobacter Pylori - HP), virusuri, fungi, paraziti, dar si autoimune, medicamentoase sau specifice.

• Boli inflamatorii intestinale

• Colita ulcerativa

Colita ulcerativa este o boala digestiva structurala cu caracter inflamatoriu intestinal care apare la inceput in zona rectului si a colonului si provoaca inflamatii si leziuni - ulceratii, la nivelul intestinului gros. Boala este caracterizata de episoade de diaree cu mucus, sange si chiar puroi, repetate la diferite intervale de timp. Factori de mediu, imunologici, genetici pot declansa boala.

• Boala Crohn

Boala Crohn este o boala digestiva structurala a tubului digestiv si reprezinta o inflamare cronica si profunda a peretilor intestinului. Boala se manifesta prin diaree cronica, dureri abdominale, sangerari si leziuni rectale. Boala nu are cauze pe deplin cunoscute, dar sunt invocati de specialisti factori genetici, imuni, comportamentali, de mediu.

• Hemoroizii

Hemoroizii (interni sau externi) reprezinta o afectiune structurala caracterizata prin vene (vase de sange)

dilatate si inflamate in canalul anal, care obstructioneaza deschiderea sfincterului si se poate manifesta prin mancarime, dureri si sangerari. Afectiunea poate fi cauzata de o incordare cronica a miscarilor intestinale, constipatie sau diaree cronica sau pe fondul unei sarcini.

• Fisura anala

Fisura anala este o boala digestiva structurala caracterizata prin rupturi sau fisuri in mucoasa care captuseste anusul. Boala se manifesta cu durere, sangerare si spasme. Cea mai frecventa cauza a unei fisuri anale o reprezinta existenta unor scaunelor foarte dure sau apoase.

• Abcesul perianal

Abcesul perianal este o boala structurala, care poate aparea atunci cand glandele anale mici care se deschid in interiorul anusului se blocheaza, iar bacteriile existente la nivelul acestora provoaca o infectie. Boala se manifesta cu stari febrile, diaree, abces cu puroi in zona perianala.

• Bolile diverticulare (diverticuloza, diverticulita)

Bolile diverticulare se manifesta prin prezenta unor diverticule (mici pungi) in tractul digestiv. Diverticulele se formeaza cel mai adesea in peretele muscular al intestinului gros pe suprafetele slabite. Diverticuloza este o afectiune foarte frecventa odata cu inaintarea in varsta si se poate transforma uneori in diverticulita, care se manifesta cu infectie sau inflamatii, sangerare si obstructie. Simptomele includ febra, frisoane, greata si dureri abdominale. Boala este adesea cauzata de o dieta deficitara in fibre, obezitatea reprezentand un alt factor de risc major.

• Polipii si cancerul de colon

Aproape toate cancerele colorectale se dezvolta din polipi, formatiuni benigne, necanceroase, excrescente care apar pe peretii interiori ai colonului si ai rectului. Cancerul se dezvolta atunci cand polipii cresc si celulele anormale se dezvolta invadeaza tesutul inconjurator. Indepartarea polipilor poate preveni dezvoltarea cancerului colorectal. Cele mai multe forme timpurii de cancer colorectal nu provoaca simptome, de aceea controalele specifice sunt esentiale de urmat. Simptomele includ sange pe sau amestecat cu scaun, o schimbare in obiceiurile intestinale normale, ingustarea scaunului, dureri abdominale, scadere in greutate, sau oboseala constanta. Cand simptomele apar, cancerul ar putea fi deja destul de avansat.

Cum pot fi prevenite bolile digestive?

Multe boli pot fi prevenite sau minimizate prin mentinerea unui stil de viata sanatos, practicarea obiceiurilor de digestie bune si practicarea screeningului pentru cancer.

Colonoscopia este o procedura de screening recomandata pentru pacientii cu risc mediu de la varsta de 45 de ani. Persoanelor care au antecedente familiale de cancer colorectal sau polipi, le este recomandata colonoscopia de la o varsta mai tanara, de regula cu 10 ani mai devreme.

Mentinerea unei bune igiene a sistemului digestiv poate preveni bolile digestive.

Iata cateva sfaturi utile atat pentru adulti cat si pentru cei mici:

• Hidratarea: O digestie buna depinde de un aport zilnic de minimum 1,5 litri de lichide. Apa cu un Ph ridicat (peste 7,9), adica apa alcalina este cea mai indicata pentru a obtine o digestie adecvata.

• Program zilnic de masa: Programul meselor zilei se organizeaza dupa un orar care trebuie respectat. Nu trebuie sarite mesele. Nu se mananca la ore inaintate.

• Portionarea alimentelor: Cele mai consistente alimente sunt consumate la micul dejun si la ora pranzului. Masa de seara trebuie sa fie usoara. Nu se mai consuma alimente solide dupa ora 8 p.m. sau cu 2-3 ore inaintea orei de culcare.
• Mestecarea alimentelor: Mancarea se mestecata lent in gura pana la triturarea completa a alimentelor pentru a proteja tractul digestiv si a beneficia de o digestie optima.

• Dieta sanatoasa si echilibrata: Fructele, vitaminele, produse cu continut ridicat de fibre in compozitie, suplimentele digestive si probioticele sunt un aliat in stimularea unei digestii sanatoase. Alegerea mancarurilor potrivite pe durata sarcinii.

• Evitarea consumului de produse procesate industrial si a celor de tip fast-food. Produsele tip fast food nu contin nutrienti, nu sunt usor digerabile si pot ramane in stomac pana la 10 ore.

• Evitarea consumului de ciocolata si dulciuri procesate industrial. Consumul acestor produse poate creste aciditatea gastrica avand efecte negative asupra digestiei.

• Evitarea consumului de lichide carbogazoase si a alcoolului. Consumul acestor produse provoaca o crestere a nivelului de aciditate la nivelul stomacului si alterand digestia.

• Practicarea unei activitati fizice sustinute: Miscarea postprandiala, dupa luarea masei, este recomandata pentru activarea sistemului digestiv dar mai ales a intestinului.

• Practici de relaxare si gestionarea stresului. Este recomandat un regim de viata echilibrat si practicarea unor tehnici si exercitii de relaxare musculara si psihica.

Atentie! Prezentarea are un caracter informativ. In cazul in care manifestati probleme de sanatate, consultati un medic specialist.

Concluzii

O mare varietate de boli pot afecta aparatul digestiv, multe dintre acestea datorandu-se unei alimentatii deficitare si unui regim de viata dezechilibrat. In cazul in care manifestati simptome ale unor boli ale sistemului digestiv, prezentati-va la un control medical de specialitate pentru a urma un tratament adecvat. Pentru prevenirea unor boli ale sistemului digestiv urmati o dieta sanatoasa, bogata in fibre si un regim de viata echilibrat.

Surse suplimentare de informare:

Cleveland Clinic. Gastrointestinal Diseases. Cleveland Clinic, 2021,

https://my.clevelandclinic.org/health/articles/7040-gastrointestinal-diseases.

Accesat in 15.03.2021.

Orenstein, Beth W. rev.Kareem Sassi. 9 Common Digestive Conditions From Top to Bottom. Everyday Health, 2020, https://www.everydayhealth.com/digestive-health/common-digestive-conditions-from-top-bottom/. Accesat in 15.03.2021.

National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases Digestive diseases. NIDDK, 2021, https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases. Accesat in 15.03.2021.

Robinson, Jennifer. Your Digestive System. Webmd, 2020,

https://www.webmd.com/heartburn-gerd/your-digestive-system#1. Accesat in 15.03.2021.

Zimmermann, Kim Ann, Digestive System: Facts, Function & Diseases., Live Science, 2016, https://www.livescience.com/22367-digestive-system.html. Accesat in 15.03.2021.