Pneumonie bacteriana: cauze, simptome, tratament

Ce este pneumonia bacteriana?

Pneumonia bacteriana, dupa cum indica si denumirea sa, este o inflamatie a plamanilor cauzata de o infectie bacteriana. In mod obisnuit, bacteriile pot fi prezente in nas sau in gura fara a provoca probleme, insa atunci cand acestea patrund in plamani, pot declansa o infectie. Infectia se produce atunci cand bacteriile invadeaza sacii de aer din plamani, numiti alveole pulmonare, provocand inflamatie si acumulare de lichid. Aceasta duce la dificultati de respiratie si alte simptome asociate cu pneumonia.[1][2]

Tipuri de pneumonie bacteriana

Exista doua tipuri principale de pneumonii bacteriene:

• pneumonia bacteriana comunitara - o infectie acuta a tesutului pulmonar care se dezvolta ca urmare a expunerii la un agent patogen in cadrul comunitatii;
• pneumonia bacteriana spitaliceasca - o infectie acuta a tesutului pulmonar care se dezvolta la un pacient neintubat, dupa 48 de ore de la internare.[3]

Pe langa aceste doua forme principale, mai exista si:

• pneumonia atipica - o infectie acuta cauzata de un agent patogen care nu poate fi identificat prin coloratia Gram traditionala sau culturile standard;
• pneumonia asociata ventilatiei mecanice - o infectie nosocomiala a tesutului pulmonar care apare de obicei la 48 de ore sau mai mult de la intubarea traheala sau dupa realizarea unei traheostome.[3]

Cauzele pneumoniei bacteriene

Infectia cu Streptococcus pneumoniae este principala cauza a pneumoniei bacteriene. Aceasta bacterie poate patrunde in plamani prin inhalare sau prin fluxul sanguin. Vaccinarea este cea mai eficienta masura de prevenire a pneumoniei cauzate de Streptococcus pneumoniae.[1][2][3]

A doua cea mai frecventa cauza de pneumonie bacteriana este Haemophilus influenzae, o bacterie ce traieste in mod normal in tractul respirator superior fara a provoca vatamari sau boli, dar poate deveni periculoasa in cazul persoanelor cu un sistem imunitar slabit. Alte bacterii care pot provoca pneumonie includ Staphylococcus aureus, Moraxella catarrhalis, Streptococcus pyogenes, Neisseria meningitidis si Klebsiella pneumoniae.[1][2][3]

Pneumonia bacteriana poate fi transmisa prin contact direct cu picaturile infectate de la o persoana la alta, prin aer sau prin contactul cu suprafete contaminate. In plus, pneumonia bacteriana poate aparea si ca o complicatie a unei alte infectii, cum ar fi gripa.[1][2][3] Pentru a reduce riscul dezvoltarii unei infectii bacteriene la plamani, practica o buna igiena a mainilor, adopta o dieta sanatoasa si, in general, ai grija de sanatatea sistemului tau imunitar!

Factori de risc

Factorii de risc pentru pneumonia bacteriana includ:

• varsta de 65 de ani sau mai mult;
• varsta pana in 2 ani;
• existenta anumitor afectiuni (ex: astmul, diabetul, bolile de inima, infectia cu HIV, leucemia, bolile renale severe);
• dieta nesanatoasa;
• aportul inadecvat de vitamine si minerale;
• fumatul;
• consumul excesiv de alcool;
• transplantul recent de organe.[1][2]

Simptomele pneumoniei bacteriene

Simptomele pneumoniei pot varia si se pot dezvolta destul de rapid. De obicei, pacientii cu pneumonie bacteriana vor avea:

• tuse cu mucus gros galben, verde sau cu urme de sange;
• durere sau junghi in piept;
• frisoane severe;
• febra mai mare de 38°C.[1][2] 

Alte simptome care pot aparea includ:

• durerea de cap;
• durerile musculare;
• dificultatile de respiratie sau respiratie rapida;
• letargia sau oboseala severa;
• pielea umeda, palida;
• confuzia (in special in randul persoanelor in varsta);
• pierderea poftei de mancare;
• transpiratia.[1][2]

Este indicat sa se solicite asistenta medicala imediat daca apar simptome precum:

• tuse cu sange;
• probleme de respiratie;
• febra mai mare de 39°C;
• confuzie;
• batai rapide ale inimii;
• cianoza.[1]

Aceste simptome pot indica o forma severa a bolii sau complicatii si necesita evaluare medicala de urgenta.

Diagnosticarea pneumoniei bacteriene

Diagnosticarea pneumoniei bacteriene implica un examen fizic si o serie de analize si investigatii, concepute pentru a stabili cu acuratete prezenta si tipul bacteriilor implicate. Teste de laborator sunt adesea necesare pentru confirmarea diagnosticului. Acestea pot include analize de sange si culturi de sputa, care ajuta medicul sa identifice tipul de bacterie care cauzeaza infectia si sa determine cel mai bun antibiotic pentru tratament. Imagistica medicala, cum ar fi radiografiile sau tomografiile computerizate (CT), este, de asemenea, adesea folosita pentru a vizualiza plamanii si a identifica orice zone de inflamatie sau infectie.[1][2]

Pe baza rezultatelor acestor teste, medicul va putea stabili daca este sau nu vorba de pneumonie bacteriana si va putea recomanda un plan de tratament adecvat.

Tratamentul pneumoniei bacteriene

Tratamentul pneumoniei bacteriene este bazat pe administrarea de antibiotice, in scopul distrugerii bacteriilor care provoaca boala. Medicul va prescrie cel mai potrivit antibiotic in functie de bacteria specifica care a cauzat pneumonia. Daca este necesar, medicul poate prescrie si siropuri pentru tuse si alte medicamente pentru ameliorarea simptomelelor pneumoniei.[1][2][3]

Pe langa urmarea tratamentului medicamentos recomandat, este esential ca pacientul sa se odihneasca si sa se hidrateze corespunzator. Odihna ajuta organismul sa lupte impotriva infectiei, in timp ce hidratarea ajuta la prevenirea deshidratarii care poate rezulta din febra si transpiratii.[1][2][3] 

In cazurile severe de pneumonie bacteriana, poate fi necesara spitalizarea si terapia cu oxigen. Copiii mici si varstnicii au mai multe sanse sa aiba nevoie sa mearga la spital pentru a primi antibiotice intravenoase, ingrijiri medicale si terapie cu oxigen.[1][2][3]

Este important de mentionat ca fiecare caz de pneumonie bacteriana este unic si necesita un plan de tratament personalizat. Decizia privind tratamentul cel mai potrivit va fi luata de medicul curant, in functie de starea generala a pacientului, de bacteriile prezente si de raspunsul organismului la tratament.

Complicatiile pneumoniei bacteriene

Pneumonia bacteriana este o afectiune cu potential de a genera complicatii serioase, in special la persoanele cu un sistem imunitar slabit, copiii de varsta frageda si adultii in varsta. Printre cele mai frecvente complicatii se numara insuficienta respiratorie, sepsisul, abcesul pulmonar si pleurezia purulenta.[1][2] 

Insuficienta respiratorie se manifesta prin scaderea nivelului de oxigen din plamani sau cresterea nivelului de dioxid de carbon, putand conduce la oprirea completa a functiei pulmonare. In cazul sepsisului, o infectie determina un raspuns inflamator masiv in tot corpul, ceea ce poate duce la insuficienta multiorgana si poate pune viata in pericol. Abcesul pulmonar survine atunci cand se formeaza o o cavitate plina de puroi in plaman, in timp ce pleurezia purulenta reprezinta o colectie infectioasa de puroi in cavitatea pleurala care inconjoara plamanii.[1][2]

Pentru a reduce riscul dezvoltarii acestor complicatii, este esentiala interventia medicala rapida.

Pneumonia bacteriana la copii

Pneumonia la copii poate fi deosebit de periculoasa, deoarece sistemul lor imunitar nu este inca dezvoltat complet pentru a lupta impotriva infectiilor.[3]

La sugari, semnele clinice care indica prezenta pneumoniei bacteriene pot include tahipneea (respiratie rapida), retractia intercostala, distensia abdominala, dificultatile de alimentatie si letargia. La copiii mai mici de 5 ani, manifestarile pot include tahipnee, retragerea pieptului, dureri in piept, dureri abdominale sau paloare.[3]

Este esential ca parintii sa fie constienti de aceste simptome si sa le monitorizeze cu atentie, pentru a putea solicita ajutor medical in timp util. Pneumonia poate fi tratata cu succes daca este diagnosticata si tratata intr-un stadiu incipient, insa poate deveni rapid o problema medicala serioasa daca este trecuta cu vederea sau neglijata.

Pneumonia bacteriana vs. pneumonia virala

Principala diferenta intre aceste doua tipuri de pneumonie este reprezentata de agentul patogen: pneumonia bacteriana este cauzata de bacterii, in timp ce pneumonia virala este cauzata de virusuri. Prima tinde sa afecteze in special persoanele cu un sistem imunitar slabit sau pe cineva care se recupereaza dupa o infectie respiratorie. Pe de alta parte, pneumonia virala este mai probabil sa afecteze persoanele sanatoase cu un sistem imunitar puternic. O alta diferenta importanta consta in faptul ca pneumonia bacteriana se trateaza cu antibiotice, dar cea virala nu.[1]

Majoritatea persoanelor diagnosticate cu pneumonie bacteriana incep sa se simta mai bine dupa cateva zile de tratament. Pentru a putea beneficia la timp de tratamentul adecvat, este insa obligatoriu sa mergi la medic atunci cand observi aparitia simptomele asociate acestei boli.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie: