Faringo-amigdalita: cauze, simptome, tratament

Ce este faringo-amigdalita?

Faringo-amigdalita reprezinta inflamatia simultana a faringelui (zona din spatele gatului) si a amigdalelor palatine. Amigdalele sunt doua formatiuni de tesut limfatic situate de o parte si de alta a gatului, vizibile atunci cand deschizi gura larg. Ele participa la apararea impotriva infectiilor, mai ales la copii.

Spre deosebire de faringita, care afecteaza doar peretele posterior al gatului, sau de amigdalita, care implica strict amigdalele, faringo-amigdalita combina ambele localizari. in practica, aceste forme apar frecvent impreuna.

Infectia se transmite prin picaturi respiratorii eliminate la tuse, stranut sau vorbit. Te poti infecta si prin contact direct, de exemplu daca folosesti acelasi pahar sau aceleasi tacamuri cu o persoana bolnava. Copiii din colectivitati fac mai des aceasta infectie, deoarece contactul apropiat favorizeaza raspandirea germenilor.

Nu orice durere in gat indica faringo-amigdalita. Aerul uscat, poluarea, efortul vocal sau refluxul gastric pot provoca iritatie fara sa existe o infectie. Daca apar febra, stare generala alterata si dificultati la inghitire, este mai probabil sa fie vorba despre o inflamatie infectioasa.

Pentru mai multe informatii despre cauze si remedii generale ale durerii la inghitire, poti consulta articolul dedicat despre dureri in gat la inghitire.

Cauzele faringo-amigdalitei

in majoritatea cazurilor, faringo-amigdalita are cauza virala. Un procent mai mic este determinat de bacterii, cel mai frecvent de streptococul beta-hemolitic de grup A.

Faringo-amigdalita virala

Aproximativ 70–80% dintre episoade sunt produse de virusuri precum rinovirusuri, adenovirusuri, virusul gripal sau virusul Epstein-Barr. Infectia virala apare adesea in cadrul unei raceli sau al unei gripe.

Simptomele tipice includ:

• durere in gat moderata;
• nas infundat sau secretii nazale;
• tuse;
• raguseala;
• ochi rosii sau lacrimosi;
• febra usoara, de obicei sub 38–38,5°C.

La copii pot aparea si dureri abdominale usoare sau diaree. in majoritatea cazurilor, simptomele se amelioreaza in 5–7 zile, fara tratament specific antiviral.

Antibioticele nu actioneaza asupra virusurilor. Administrarea lor inutila nu grabeste vindecarea si poate provoca reactii adverse, cum ar fi tulburari digestive sau reactii alergice.

Faringo-amigdalita bacteriana

Streptococcus pyogenes este principalul agent bacterian implicat. Infectia streptococica apare mai frecvent la copiii cu varste intre 5 si 15 ani, dar poate afecta si adultii.

Semnele sugestive pentru o cauza bacteriana sunt:

• debut brusc al durerii in gat;
• febra peste 38°C;
• amigdale rosii, marite, uneori acoperite cu depozite albicioase;
• ganglioni limfatici mariti si durerosi la nivelul gatului;
• absenta tusei.

La unii copii apare o eruptie fina, rosiatica, asociata cu scarlatina. Limba poate avea un aspect rosu intens, cu papile proeminente.

Alte bacterii pot provoca infectia, dar mult mai rar. Pentru informatii suplimentare despre inflamatia amigdalelor, poti consulta materialul despre amigdalita.

Simptomele faringo-amigdalitei

De regula, simptomele asociate cu faringo-amigdalita acuta variaza in functie de cauza identificata. Pentru unele persoane, debutul acestora este rapid, in timp ce pentru altele este lent. Cele mai frecvente manifestari la care te poti astepta sunt:

• durerile in gat;
• febra - usoara sau mare;
• durerile de cap;
• pierderea apetitului;
• senzatia de greata;
• durerile de stomac;
• starea generala de rau; 
• varsaturile;
• respiratia cu un miros neplacut;
• vocea ragusita;
• durerile in gat la inghitire;
• amigdalele vizibil inflamate si rosii sau care prezinta exsudat pultaceu denumit popular puroi in gat. [2, 3]

In cazul faringo-amigdalitei la copiii care sunt prea mici pentru a verbaliza disconfortul experimentat, simptomele pot fi mai dificil de identificat, implicand, de multe ori, refuzul de a consuma alimente si lichide. [2]

Daca afectiunea a fost cauzata de un streptococ beta-hemolitic de grup A, febra, adenopatia (cresterea in volum a ganglionilor limfatici), petesiile palatale (pete plate si rotunde) si exsudatul sunt mai comune decat in cazul infectiilor virale. De regula, aparitia tusei si a rinoreei (secretia nazala) indica prezenta unui virus. [1, 2]

Semne de alarma

Solicita asistenta medicala de urgenta daca apar:

• dificultati de respiratie;
• imposibilitatea de a inghiti saliva;
• voce modificata brusc, „infundata”;
• durere intensa pe o singura parte a gatului;
• umflaturi vizibile la nivelul gatului;
• febra foarte mare care nu scade cu antitermice;
• semne de deshidratare (gura uscata, urina putina si inchisa la culoare).

Aceste manifestari pot indica o complicatie care necesita evaluare rapida.

Diagnostic: cum stabileste medicul cauza

Stabilirea diagnosticului de faringo-amigdalita presupune, de cele mai multe ori, evaluarea clinica a pacientului, simptomele definitorii fiind usor de observat la o examinare atenta. Astfel se poate determina inclusiv daca o cauza virala sau bacteriana este mai probabila. In cazul in care se banuieste prezenta unui streptococ sau a unei alte bacterii, va fi necesara si o cultura sau un test antigen rapid. [2]

Examinarea clinica

Medicul analizeaza simptomele si examineaza gatul. Exista scoruri clinice, cum este cel Centor modificat, care estimeaza probabilitatea unei infectii streptococice pe baza febrei, prezentei exsudatului, absentei tusei si varstei pacientului.

Aceste criterii orienteaza decizia de a efectua teste suplimentare.

Testul rapid pentru streptococ

Testul rapid presupune recoltarea unei probe din gat cu un tampon steril. Rezultatul este disponibil in cateva minute. Daca testul este pozitiv, medicul poate confirma infectia streptococica si poate prescrie tratament adecvat.

La copii, in cazul unui rezultat negativ, medicul poate recomanda si cultura bacteriana pentru confirmare, mai ales daca suspiciunea clinica ramane mare.

Exsudatul faringian

Cultura din exsudatul faringian identifica bacteriile si permite testarea sensibilitatii la antibiotice. Rezultatul se obtine in 24–48 de ore. Aceasta metoda este utila in cazuri recurente sau atunci cand simptomele persista in ciuda tratamentului.

Nu incepe antibiotice fara recomandare medicala, chiar daca ai mai avut episoade similare.

Tratamentul faringo-amigdalitei

Planul terapeutic depinde de cauza infectiei si de severitatea simptomelor.

Tratamentul in infectia virala

in infectiile virale, tratamentul este simptomatic. Organismul elimina virusul in mod natural.

Masuri utile:

• consuma suficiente lichide pentru a preveni deshidratarea;
• odihneste-te si evita efortul intens;
• utilizeaza antitermice uzuale, la recomandarea medicului sau farmacistului;
• fa gargara cu apa calduta si sare;
• foloseste un umidificator daca aerul din incapere este uscat.

Pentru ameliorarea durerii locale, unele persoane aleg spray-uri sau pastile pentru supt cu efect calmant, cum este Strepsils Intensiv spray. Discuta cu farmacistul despre utilizarea corecta si verifica prospectul pentru contraindicatii.

Poti gasi diferite optiuni in categoria de medicamente fara reteta, insa cere sfatul unui profesionist inainte de a le folosi, mai ales daca este vorba despre copii, femei insarcinate sau persoane cu boli cronice.

Tratamentul in infectia streptococica

in cazul unei infectii streptococice confirmate, medicul prescrie antibiotice adecvate. De obicei, tratamentul dureaza 10 zile. Respecta schema recomandata, chiar daca simptomele se amelioreaza dupa cateva zile.

Antibioticele reduc durata simptomelor, scad riscul de transmitere si previn complicatiile post-streptococice. 

Daca apar reactii adverse sau simptome noi in timpul tratamentului, contacteaza medicul.

Ce sa eviti

Nu lua antibiotice „preventiv” si nu folosi resturi de la un tratament anterior. Nu imparti medicamentele cu alte persoane. Automedicatia poate intarzia diagnosticul corect si poate favoriza rezistenta bacteriana.

Complicatii posibile

Majoritatea cazurilor evolueaza favorabil. Totusi, uneori pot aparea complicatii, mai ales in infectiile bacteriene netratate.

Complicatii locale

Abcesul periamigdalian se manifesta prin durere intensa unilaterala, dificultate la deschiderea gurii si voce modificata. Necesita interventie medicala rapida.

Otita medie si sinuzita pot aparea prin extinderea infectiei. Copiii sunt mai predispusi la aceste complicatii.

Complicatii la distanta

Febra reumatica si glomerulonefrita post-streptococica sunt rare, dar grave. Ele apar la cateva saptamani dupa infectia netratata. Preventia se bazeaza pe diagnostic corect si tratament adecvat.

Daca dupa un episod de faringo-amigdalita apar dureri articulare, umflaturi sau modificari ale urinei, solicita imediat evaluare medicala.

Faringo-amigdalita recurenta

Unii pacienti, in special copiii, prezinta episoade repetate. Medicul ia in considerare frecventa si severitatea acestora inainte de a recomanda masuri suplimentare.

in anumite situatii, specialistul ORL poate discuta optiunea amigdalectomiei. Decizia se bazeaza pe criterii clare si pe impactul asupra calitatii vietii. Interventia are beneficii, dar implica si riscuri chirurgicale, care trebuie explicate si cantarite individual.

Nu orice episod repetat necesita operatie. Uneori, corectarea factorilor favorizanti, cum ar fi expunerea la fum de tigara sau tratarea refluxului gastroesofagian, reduce frecventa infectiilor.

Preventie

Masurile simple de igiena reduc riscul de imbolnavire:

• spala-te frecvent pe maini;
• evita contactul apropiat cu persoane bolnave;
• nu imparti obiecte personale;
• aeriseste incaperile;
• acopera gura si nasul la tuse sau stranut;
• mentine un stil de viata echilibrat, cu alimentatie variata si somn suficient.

Pentru copii, discuta cu medicul despre vaccinarea antigripala anuala. Aceasta nu previne toate episoadele de faringo-amigdalita, dar reduce riscul de gripa si complicatii asociate.

Cand sa revii la medic

Reprogrameaza-te la consult daca:

• simptomele nu se amelioreaza dupa 3–4 zile;
• febra persista sau reapare;
• apar dureri severe sau dificultati la inghitire;
• simptomele revin la scurt timp dupa terminarea tratamentului.

Copiii mici, femeile insarcinate, persoanele cu boli cronice sau cu imunitate scazuta necesita o atentie suplimentara. in aceste situatii, nu amana evaluarea.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Referinte bibliografice

1. Stjernquist-Desatnik, Anna, and Arne Orrling. “Pharyngotonsillitis.” Periodontology 2000, vol. 49, no. 1, Feb. 2009, pp. 140–150, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7167632/, 10.1111/j.1600-0757.2008.00282.x. Accesat la 17 Jan. 2023.
2. Cheng, Alan G. “Tonsillopharyngitis.” MSD Manual Professional Edition, MSD Manuals, 4 Mar. 2022, www.msdmanuals.com/professional/ear,-nose,-and-throat-disorders/oral-and-pharyngeal-disorders/tonsillopharyngitis. Accesat la 17 Jan. 2023.
3. “Pharyngitis and Tonsillitis.” Hopkinsmedicine.org, 19 Nov. 2019, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/pharyngitis-and-tonsillitis. Accesat la 17 Jan. 2023.

Intrebari frecvente