Sindromul burnout: cauze, simptome, tratament

Ce este sindromul de burnout?

Psihologul Herbert Freudenberger a fost primul care a denumit pe scurt o stare severa de stres care duce la epuizare fizica, mentala si emotionala intensa ca sindrom de burnout. Burnout-ul este o stare mult mai grava decat oboseala obisnuita, deoarece scade capacitatea de a face fata stresului si de a se ocupa de responsabilitatile de zi cu zi.

Persoanele care se confrunta cu sindromul de burnout se simt adesea ineficiente, ca nu mai au nimic de oferit si devin anxioase numai la ideea de a se ridica din pat, in fiecare dimineata. In consecinta, adopta o perspectiva atat de pesimista asupra vietii, simtindu-se fara speranta, incat se poate considera ca trec printr-un episod depresiv sever. Trebuie sa stii ca burnout-ul nu dispare de la sine si, daca este lasat netrat, poate duce la boli fizice si psihologice grave, cum ar fi bolile de inima, diabetul, depresie severa si anxietate. In plus, burnout-ul poate afecta negativ performanta la locul de munca si relatiile personale.

De asemenea, este important de mentionat ca stresul si burnout-ul sunt doua concepte distincte. Stresul este de obicei temporar si este adesea cauzat de presiunea de a indeplini anumite sarcini sau termene limita. Pe de alta parte, burnout-ul este o stare de epuizare cronica, care apare in urma unei perioade indelungate de stres.

Cauze burnout

Cauzele burnout-ului pot fi multiple. Atat factorii interni (personalitatea), cat si factorii externi (situatiile din viata, mediul inconjurator) pot fi implicati in aparitia si dezvoltarea sindromului de burnout:

• suprasolicitarea la locul de munca este unul dintre principalii factori care contribuie la sindromul de burnout. Lucrul prelungit fara pauze adecvate, presiunea constanta de a indeplini sarcinile si termenele limita, precum si stresul cronic asociat cu responsabilitatile jobului pot duce la epuizare fizica si emotionala.
• un alt factor cauzator al sindromului de burnout este echilibrul precar intre viata profesionala si cea personala. Daca un individ isi petrece majoritatea timpului la locul de munca, lasand putin timp pentru relaxare sau pentru a se ocupa de nevoile personale, acesta poate cadea prada sindromului de burnout. Este crucial sa existe un echilibru sanatos intre viata profesionala si cea personala pentru a mentine un nivel optim de sanatate mintala.
• lipsa de control si autonomie in munca efectuata poate fi, de asemenea, un factor cauzator al sindromului de burnout. Angajatii care nu au control asupra deciziilor care ii afecteaza direct, sau care sunt supusi unor schimbari abrupte si neasteptate la locul de munca, sunt mai predispusi la burnout. Lipsa autonomiei si a libertatii de a lua decizii poate creste nivelul de stres si poate duce la epuizare.
• neglijarea nevoilor personale este un alt factor important in aparitia sindromului de burnout. Burnout-ul poate aparea atunci cand persoanele isi neglijeaza nevoile si dorintele personale, concentrandu-se prea mult pe indeplinirea asteptarilor altora. Neglijarea sanatatii fizice, a odihnei suficiente si a timpului liber pot contribui semnificativ la aparitia sindromului de burnout. 

Acestea sunt doar cateva dintre cauzele sindromului de burnout, iar fiecare individ poate fi afectat diferit. Este important sa se constientizeze aceste cauze si sa se ia masuri pentru a le preveni sau a le gestiona corespunzator pentru a evita epuizarea si deteriorarea sanatatii mintale si fizice.

Factori de risc ai burnout-ului

Practic, se pare ca exista doua tipuri de persoane care au un risc crescut de a se confrunta cu sindromul de burnout o data sau de mai multe ori de-a lungul vietii:

• persoanele cu o incredere de sine scazuta. Acestea sunt persoane suprasensibile, pasive, care au nevoie constanta de validitate externa si iubire;
• persoanele dinamice, foarte hotarate, care doresc sa atinga un obiectiv maret, cu multa ambitie, idealism si angajament. In cazul in care obiectivul nu este atins intr-o anumita perioada, adrenalina scade, iar epuizarea severa incepe sa se simta din ce in ce mai tare.

Desi aceste doua tipuri de persoane sunt diametral opuse in comportament si personalitate, impartasesc totusi cateva lucruri in comun: au dificultati in exprimarea emotiilor si o dorinta puternica de validitate externa si recunoastere din partea oamenilor din jur.

Factori de risc interni

Factorii de risc interni pentru aparitia si dezvoltarea sindromului de epuizare severa sunt :

• dependenta fata de o imagine de sine ideala, de exemplu: managerul de succes sau asistenta medicala care se auto-sacrifica pentru o cauza nobila;
• indoiala cu privire la sensul propriilor actiuni sau setarea unor obiective nerealist de ambitioase, care nu pot fi atinse sau care pot fi realizate numai cu un aport disproportionat de energie;
• setarea unor obiective in viata care satisfac mai mult asteptarile celorlalti, dar nu si propriile nevoi;
• dificultati in admiterea unor incapacitati personale;
• setarea unor asteptari idealizate cu privire la recompensele pe care o persoana urmeaza sa le primeasca in urma indeplinirii unor sarcini sau atingerii unui obiectiv;
• dificultatea de a spune nu, fie altora, fie propriei persoane, care ii conduce pe oameni spre sacrificiu de sine, perfectiune si performanta idealizata.

Factori de risc externi

Majoritatea cazurilor de burnout incep sa se instaleze in viata oamenilor atunci cand mediul extern se schimba fundamental: inceputul studiilor, intrarea in cariera, schimbarea locului de munca, schimbarea locului de domiciliu si alte asemenea situatii. In astfel de procese de viata, propria imagine de sine poate fi uneori grav zdruncinata, deoarece asteptarile duc de fapt la dezamagire, iar obiectivele din viata sunt afectate. Factorii externi care cresc riscul de burnout sunt:

• suprasolicitarea la locul de munca;
• lipsa controlului asupra propriilor situatii de viata;
• lipsa autonomiei si independentei;
• lipsa recunoasterii pentru actiunile realizate;
• lipsa justitiei;
• recompense insuficiente;
• aparitia conflictelor dintre propriile valori, convingeri si cerinte cu cele ale mediului extern;
• lipsa sprijinului social sau romantic in viata personala;
• conflicte nerezolvate la locul de munca sau in grupul de prieteni.

Factorul personal este, de asemenea, un important factor de risc pentru burnout. Persoanele cu un nivel ridicat de angajament, cele perfectioniste sau cele cu un nivel scazut de auto-eficacitate sunt mai predispuse la dezvoltarea acestui sindrom. De asemenea, persoanele care au dificultati in gestionarea stresului sau care au un istoric de probleme de sanatate mintala, cum ar fi anxietatea sau depresia, pot avea un risc mai mare de a dezvolta burnout. Stilul de viata nesanatos poate contribui, de asemenea, la aparitia sindromului de burnout. O dieta necorespunzatoare, lipsa exercitiului fizic, lipsa odihnei si timpului liber, precum si consumul excesiv de alcool sau droguri pot afecta negativ starea de sanatate a unei persoane si pot creste riscul de burnout.

Un alt factor de risc important este cel legat de relatiile interpersonale. Conflictul in relatiile personale, lipsa de sprijin social sau chiar o relatie de munca tensionata pot creste riscul de burnout. Lipsa comunicarii eficiente si a sprijinului din partea colegilor sau a superiorilor poate contribui la acumularea stresului si la instalarea burnout-ului. Este important sa luam in considerare acesti factori de risc in vederea prevenirii si gestionarii sindromului de burnout. 

Burnout simptome

Iti faci griji ca s-ar putea sa te confrunti cu sindromul burnout, dar esti nesigur de manifestarile acestei conditii? Iata o lista cu principalele simptome ale burnout-ului:

• extenuare: din cauza epuizarii fizice si emotionale, pot aparea si simptome fizice, precum: dureri de cap, dureri de stomac, pofta continua de mancare, prea mult somn sau prea putin somn.
• izolare: din cauza senzatiei de coplesire, persoanele cu burnout pot inceta sa mai socializeze sau sa mai aiba incredere in prieteni, familie si colegi de munca.
• fantezii: nemultumiti de cerintele nesfarsite de la locul de munca, persoanele cu burnout isi pot face fantezii despre vacante de vis, de exemplu. In cazuri extreme, pot apela la droguri, alcool sau alimente ca o modalitate pentru a-si amorti durerea emotionala.
• iritabilitate si pierderea rabdarii in diferite situatii care implica alti oameni, chiar si persoanele cele mai dragi.
• afectiuni frecvente: Burnout-ul, ca si alte afectiuni emotionale si mintale de lunga durata, pot scadea sistemul imunitar, facandu-te mai susceptibil la raceli, gripa si insomnii. Poate duce, de asemenea, la alte probleme de sanatate mintala, cum ar fi depresia si anxietatea.
• simptome comportamentale: acestea pot include schimbari in comportamentul de zi cu zi, cum ar fi izolarea sociala, neglijarea sarcinilor, absenteism la locul de munca. 

Progresului sindromului burnout

Psihologul Herbert Freudenberger si Gail North, au descris succint fazele instalarii sindromului de burnout:

• ambitie excesiva: aceasta etapa este comuna persoanelor care isi incep cariera sau care se angajeaza intr-o sarcina inedita. Prea multa ambitie poate duce, in final, la epuizare.
• prea multa munca: incerci sa rezolvi cat mai multe sarcini intr-o zi pentru atingerea rapida a obiectivelor stabilite.
• neglijarea propriile nevoi: incapacitatea de a-ti asculta corpul si mintea. In aceasta faza de burnout, o persoana incepe sa sacrifice somnul, activitatea fizica si rutina alimentara echilibrata pentru a munci.
• vina data pe altii: in loc sa recunosti ca faci un efort prea mare, dai vina pe oamenii din jur pentru situatiile neplacute de la scoala sau de la locul de munca.
• neglijarea activitatilor din afara sarcinilor profesionale: in acest caz, locul de munca devine singurul obiectiv din viata, iar timpul petrecut cu familia, prietenii sau urmarirea altor interese/hobby-uri devin irelevante. Exista riscul de a intra intr-o stare de renuntare constanta. In loc sa-ti asumi responsabilitatea pentru comportamentele tale, incepi sa-i vezi pe ceilalti ca fiind incompetenti, lenesi si aroganti.
• izolarea de orice context social: invitatiile la petreceri sau intalnirile romantice devin eforturi.
• aparitia diferitelor modificari comportamentale: Anumite persoane pot deveni mai agresive si pot avea comportamente agresive asupra persoanelor dragi fara niciun motiv.
• sentimentul de detasare fata de viata ta si de capacitatea de a-ti controla viata (depersonalizare).
• instalarea anxietatii: in cele mai multe cazuri, pentru a face fata acestor sentimente, oamenii pot apela la comportamente dependente nocive, cum ar fi consumul de alcool, substante, jocuri de noroc sau supraalimentare.
• instalarea depresiei puternice: viata isi pierde sensul si incepi sa te simti fara speranta.
• in cele din urma apare colapsul mental sau fizic. 

Daca simti ca te afli in oricare dintre fazele sindromului de burnout mentionate anterior, apeleaza imediat la un specialist de sanatate mintala! Recunoasterea timpurie a simptomelor burnout-ului si interventia prompta sunt cheia pentru a preveni evolutia acestuia. Este crucial sa intelegem ca burnout-ul este o problema serioasa de sanatate care necesita tratament si nu trebuie ignorata. Odata ce simptomele sunt recunoscute, este esential sa cautam ajutor de la un profesionist in domeniul sanatatii mintale, pentru a primi indrumare si tratament adecvat.

Optiuni de tratament

In general, optiunile de tratament pentru sindromul burnout se concentreaza pe reducerea sau eliminarea factorilor de stres din viata unei persoane, prin invatarea unor mecanisme de adaptare la diferite situatii.

Psihoterapie

Psihoterapia este cea mai eficienta metoda de gestionare si preventie a sindromului burnout. Exemple de tipuri de psihoterapie care te pot ajuta in tratarea burnout-ului si reducerea simptomelor de epuizare:

• terapia cognitiv comportamentala;
• desensibilizarea si reprocesarea miscarii oculare;
• terapia de acceptare si angajament.

Alte tipuri de psihoterapii care pot fi eficiente in reducerea simptomelor de epuizare severa sunt terapia prin muzica, managementul stresului si terapia prin arta. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii de cercetare pentru constatarea eficientei acestora.

Medicamente

In ciuda faptului ca mai mult de jumatate dintre persoanele care se confrunta cu sindormul burnout utilizeaza medicamente sau suplimente pentru depresie si somnifere, nu exista inca un tratament medicamentos eficient pentru tratarea burnout-ului. Medicamentele pentru depresie pot fi prescrise pentru a reduce simptomele de epuizare datorita manifestarilor asemanatoare cu cele ale depresiei. La momentul actual, se cunosc foarte putine despre eficacitatea acestora in tratarea burnout-ului.

De asemenea, suplimentele tonice, de revitalizare, pot fi folosite pentru reducerea senzatiei de oboseala care se instaleaza odata cu stresul constant.

Adoptarea unui stil de viata sanatos este, de asemenea, esentiala in tratamentul burnout-ului. O alimentatie echilibrata, exercitiile fizice regulate, odihna adecvata si timpul petrecut in activitati de relaxare si hobby-uri pot contribui la refacerea energiei si a bunastarii mentale. In plus, invatarea tehnicilor de gestionare a stresului, precum meditatia sau yoga, poate fi utila. 

Un alt aspect crucial in tratamentul sindromului de burnout este sprijinul social. Comunicarea deschisa cu prietenii, familia si colegii de munca poate ajuta persoanele sa se simta intelese si sustinute in timpul procesului de recuperare. Grupurile de sprijin sau programele de asistenta pentru angajati pot oferi, de asemenea, resurse si strategii utile. 

Este important de mentionat ca tratamentul pentru sindromul de burnout poate varia in functie de fiecare persoana si de gravitatea simptomelor. Este recomandat sa consulti un specialist in sanatate mintala pentru un diagnostic adecvat si pentru a primi un plan de tratament personalizat.

Modalitati de preventie

Iata cateva metode prin care poti deveni constient de propria persoana, prevenind instalarea burnout-ului:

• percepe-ti propriile nevoi: ce este cu adevarat important pentru tine?
• incearca sa-ti satisfaci nevoile de baza. Burnout-ul apare din frustrare. 
• gestioneaza stresul prin tehnici de relaxare dovedite, cum ar fi antrenamentul autogenic sau relaxarea musculara progresiva!
• ofera-ti mai multa atentie!
• incearca sa-ti faci timp pentru prieteni si familie cel putin o data sau de doua ori pe saptamana!
• defineste un set de obiective flexibile in viata!
• incearca sa ai un stil de viata cat mai sanatos si echilibrat prin sport si nutritie!
• apeleaza la ajutor terapeutic pentru gestionarea situatiilor dificile si stresante din viata sau pentru tratarea altor afectiuni mintale!

Expunerea la factori de stres in mod continuu poate provoca instalarea burnout-ului in viata noastra. Epuizarea, anxietatea si izolarea pot fi principalele semne ca te confrunti cu aceasta conditie. Cu toate acestea, o dieta echilibrata, exercitiile fizice regulate si obtinerea unui somn bun poate preveni aparitia sindromului burnout.

Este important ca persoanele care se simt coplesite de munca sa ceara ajutor. Acest lucru poate insemna sa vorbeasca cu un consilier sau un coleg de incredere despre sentimentele lor. De asemenea, pot fi disponibile programe de asistenta pentru angajati, care ofera suport si resurse pentru gestionarea stresului si prevenirea burnout-ului.

In concluzie, sindromul de burnout reprezinta o problema serioasa de sanatate, fiind cauzat de stresul profesional cronic. Simptomele variaza de la epuizare, pierderea interesului pentru munca, pana la probleme de sanatate fizica si mentala. Este esential sa fii constient de aceste semne si sa soliciti ajutor profesional atunci cand este necesar. Tratamentul poate include terapie, modificari ale stilului de viata si medicamente, daca este necesar. In acelasi timp, prevenirea este la fel de importanta.

Disclaimer

Nu exista suficiente dovezi stiintifice care sa sustina efectele pozitive ale suplimentelor alimentare pentru depresie, anxietate si somn in atenuarea simptomelor de burnout. Discuta cu un medic sau pishoterapeut despre cele mai eficiente tehnici de gestionare a sindromului de burnout! Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Surse suplimentare de informare:

1. Fraga, J. (2019). A Guide to Burnout. Medically Reviewed by PhD Legg, T.J. https://www.healthline.com/health/tips-for-identifying-and-preventing-burnout
2. Cleveland Clinic (2022). Burnout: 5 Signs and What to Do About it. https://health.clevelandclinic.org/signs-of-burnout/
3. Medical Society. Burnout: Symptoms, causes, prevention. https://imedicalsociety.org/burnout/
4. Kaschka, W.P., Korczak, D. & Broich, K. (2011). Burnout: a Fashionable Diagnosis. Deutsches Arzteblatt International, pp. 781 - 787. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3230825/
5. Korczak, D., Wastian, M. & Schneider, M. (2012). Therapy of the burnout syndrome. https://www.semanticscholar.org/paper/Therapy-of-the-burnout-syndrome-Korczak-Wastian/221409132577c51054e4b727e28a74f40e594ee6
6. Italia, S. et al. (2008). Evaluation and art therapy treatment of the burnout syndrome in oncology units. Psychooncology, pp. 676 - 680. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17992704/
7. Kakiashvili, T., Leszek, J. & Rutkowski, K. (2013). The medical perspective on burnout. International Journal of Occupational Medicine and Environmental Health, pp. 401 - 412. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24018996/