Burnout: cauze, simptome si optiuni de tratament

10. 11. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 9 minute de citit
Burnout

 

Daca la un moment dat ajungi sa te simti epuizat si chiar si cele mai simple sarcini par coplesitoare, s-ar putea sa te confrunti cu sindromul de burnout.

Desi burnout-ul este frecvent asociat cu un loc de munca stresant care stoarce placerea vietii dintr-un om, acest sindrom poate afecta toate ariile din viata de zi cu zi si poate chiar provoca probleme de sanatate.

Mai multe informatii despre sindromul de burnout gasesti in articolul urmator.

Ce este sindromul de burnout?

Psihologul Herbert Freudenberger a fost primul care a denumit pe scurt „o stare severa de stres care duce la epuizare fizica, mentala si emotionala intensa” ca sindromul de burnout (1).

Burnout-ul este o stare mult mai grava decat oboseala obisnuita deoarece scade capacitatea oamenilor sa faca fata stresului si sa se ocupe de responsabilitatile de zi cu zi.

Persoanele care se confrunta cu sindromul de burnout se simt adesea insuficiente, ca nu mai au nimic de oferit si le este adesea teama chiar sa se ridice din pat in fiecare dimineata (1).

Rezultatul? Oamenii adopta o perspectiva atat de pesimista asupra vietii, simtindu-se fara speranta, incat se poate considera ca trec printr-un episod depresiv.

Din pacate, burnout-ul nu dispare de la sine si, daca este lasat netrat, poate duce la boli fizice si psihologice grave, cum ar fi bolile de inima, diabetul, depresie severa si anxietate.

Burnout-ul: cauze si factori de risc

Cauze

Cauzele burnout-ului pot fi multiple. Atat factorii interni (personalitatea), cat si factorii externi (situatiile din viata, mediul inconjurator) sunt intotdeauna implicati in aparitia si dezvoltarea sindromului de burnout (2).

Factori de risc

Practic, se pare ca exista doua tipuri de persoane care au un risc crescut de a se confrunta cu sindromul de burnout o data sau de mai multe ori de-a lungul vietii:

  • Persoanele cu o incredere de sine scazuta. Acestea sunt persoane suprasensibile, pasive, care au nevoie constanta de validitate externa si iubire;
  • Persoanele dinamice, foarte hotarate, care doresc sa atinga un obiectiv maret, cu multa ambitie, idealism si angajament. In cazul in care obiectivul nu este atins intr-o anumita perioada, adrenalina scade, iar epuizarea severa incepe sa se simta din ce in ce mai tare (3).

Desi aceste doua tipuri de persoane sunt diametral opuse in comportament si personalitate, impartasesc totusi cateva lucruri in comun - au dificultati in exprimarea emotiilor si o dorinta puternica de validitate externa si recunoastere din partea oamenilor din jur.

Factori de risc interni

Factorii de risc interni pentru aparitia si dezvoltarea sindromului de epuizare severa sunt :

  • Dependenta fata de o imagine de sine ideala, de exemplu: managerul de succes sau asistenta medicala care se auto-sacrifica pentru o cauza nobila;
  • Indoiala cu privire la sensul propriilor actiuni sau setarea unor obiective nerealist de ambitioase care nu pot fi atinse sau care pot fi realizate numai cu un aport disproportionat de energie;
  • Setarea unor obiective in viata care satisfac mai mult asteptarile celorlalti, dar nu si propriile nevoi;
  • Dificultati in admiterea unor incapacitati personale;
  • Setarea unor asteptari idealizate cu privire la recompensele pe care o persoana urmeaza sa le primeasca in urma indeplinirii unor sarcini sau atingerii unui obiectiv;
  • Dificultatea de a spune „nu” - fie altora, fie propriei persoane, care ii conduce pe oameni spre sacrificiu de sine, perfectiune si performanta idealizata (3).

Factori de risc externi

Majoritatea cazurilor de burnout incep sa se instaleze in viata oamenilor atunci cand mediul extern se schimba fundamental: inceputul studiilor, intrarea in cariera, schimbarea locului de munca, schimbarea locului de domiciliu etc.

In astfel de procese de viata, propria imagine de sine poate fi uneori grav zdruncinata deoarece asteptarile duc de fapt la dezamagire, iar obiectivele din viata sunt distruse.

Factorii externi care cresc riscul de burnout sunt:

  • suprasolicitarea la locul de munca;
  • lipsa controlului asupra propriilor situatii de viata;
  • lipsa autonomiei si independentei;
  • lipsa recunoasterii pentru actiunile realizate;
  • lipsa justitiei;
  • recompense insuficiente;
  • aparitia conflictelor dintre propriile valori, convingeri si cerinte cu cele ale mediului extern;
  • lipsa sprijinului social sau romantic in viata personala;
  • conflicte nerezolvate la locul de munca sau in grupul de prieteni (3).

Burnout-ul: progres si simptome

Progresul sindromului de burnout

Psihologul Herbert Freudenberger, alaturi de Gail North, au descris succint cele 12 faze ale instalarii sindromului de burnout (4):

  • Ambitie excesiva. Aceasta etapa este comuna persoanelor care isi incep cariera sau care se angajeaza intr-o sarcina inedita. Prea multa ambitie poate duce, in final, la epuizare.
  • Te impingi sa muncesti mai mult si mai mult, incercand sa rezolvi cat mai multe sarcini intr-o zi pentru atingerea rapida a obiectivelor setate.
  • Incepi sa-ti neglijezi propriile nevoi si sa nu-ti mai asculti corpul si mintea. In a treia faza de burnout, o persoana incepe sa sacrifice somnul, activitatea fizica si rutina alimentara echilibrata pentru a munci.
  • Dai vina pe altii. In loc sa recunosti ca iti impingi fortele la maxim, dai vina pe oamenii din jur pentru situatiile neplacute de la scoala, de la locul de munca etc.
  • Nu ai nici un interes sa-ti faci timp pentru alte activitati in afara sarcinilor pe care le ai de rezolvat. In acest caz, locul de munca devine singurul obiectiv din viata, iar timpul petrecut cu familia, prietenii sau urmarirea altor interese/hobby-uri par acum irelevante.
  • Intri intr-o stare de abnegatie constanta. In loc sa-ti asumi responsabilitatea pentru comportamentele tale, incepi sa-i vezi pe ceilalti ca fiind incompetenti, lenesi si aroganti.
  • Te izolezi de orice context social. In acest moment, invitatiile la petreceri sau intalnirile romantice incep sa se simta mai mult impovaratoare decat placute.
  • Apar diferite modificari comportamentale care te fac de nerecunoscut. Anumite persoane pot deveni mai agresive si isi „pot arunca nervii” asupra persoanelor dragi fara niciun motiv.
  • Incepi sa te simti detasat de viata ta si de capacitatea de a-ti controla viata (depersonalizare).
  • Te simti anxios sau gol pe dinauntru in toate situatiile din viata ta. In cele mai multe cazuri, pentru a face fata acestor sentimente, oamenii pot apela la comportamente dependente nocive, cum ar fi consumul de alcool, substante, jocuri de noroc sau supraalimentare.
  • Te confrunti cu episoade depresive puternice. Viata isi pierde sensul si incepi sa te simti fara speranta;
  • Apare colapsul mental sau fizic

Daca simti ca te afli in oricare dintre fazele sindromului de burnout mentionate anterior, apeleaza imediat la un specialist de sanatate mintala pentru a face fata situatiilor din viata ta!

Simptomele burnout-ului

Iti faci griji ca s-ar putea sa te confrunti cu sindromul burnout, dar esti nesigur de manifestarile acestei conditii? Iata o lista cu principalele simptome:

  • Extenuare. Din cauza epuizarii fizice si emotionale, pot aparea si simptome fizice, precum: dureri de cap, dureri de stomac, pofta continua de mancare, prea mult somn sau prea putin somn.
  • Izolare. Din cauza senzatiei de coplesire, persoanele cu burnout pot inceta sa mai socializeze sau sa mai aiba incredere in prieteni, familie si colegi de munca.
  • Fantezii. Nemultumiti de cerintele nesfarsite de la locul de munca, persoanele cu burnout isi pot face fantezii despre vacante de vis, de exemplu. In cazuri extreme, pot apela la droguri, alcool sau alimente ca o modalitate pentru a-si amorti durerea emotionala.
  • Iritabilitate si pierderea rabdarii in diferite situatii care implica alti oameni, chiar si persoanele cele mai dragi.
  • Afectiuni frecvente. Burnout-ul, ca si alte afectiuni emotionale si mintale de lunga durata, pot scadea sistemul imunitar, facandu-te mai susceptibil la raceli, gripa si insomnii. Poate duce, de asemenea, la alte probleme de sanatate mintala, cum ar fi depresia si anxietatea (1).

Optiuni de tratament

In general, optiunile de tratament pentru sindromul burnout se concentreaza pe reducerea sau eliminarea factorilor de stres din viata unei persoane, prin invatarea unor mecanisme de adaptare la diferite situatii.

Psihoterapie

Psihoterapia este cea mai eficienta metoda de gestionare si preventie a sindromului burnout. Exemple de tipuri de psihoterapie care te pot ajuta in tratarea burnout-ului si reducerea simptomelor de epuizare:

  • terapia cognitiv comportamentala;
  • desensibilizarea si reprocesarea miscarii oculare;
  • terapia de acceptare si angajament (5).

Alte tipuri de psihoterapii care pot fi eficiente in reducerea simptomelor de epuizare severa sunt terapia prin muzica, managementul stresului (5) si terapia prin arta (6). Cu toate acestea sunt necesare mai multe studii de cercetare pentru constatarea eficientei acestora.

Medicamente

In ciuda faptului ca mai mult de jumatate dintre persoanele care se confrunta cu sindormul burnout utilizeaza medicamente sau suplimente pentru depresie si somnifere, nu exista inca un tratament medicamentos eficient pentru tratarea burnout-ului (7).

Medicamentele pentru depresie pot fi prescrise pentru a reduce simptomele de epuizare datorita manifestarilor asemanatoare cu cele ale depresiei. La momentul actual, se cunosc foarte putine despre eficacitatea acestora in tratarea burnout-ului.

De asemenea, suplimentele tonice, de revitalizare, pot fi folosite pentru reducerea senzatiei de oboseala care se instaleaza odata cu stresul constant.

Modalitati de preventie

Iata cateva metode prin care poti deveni constient de propria persoana, prevenind instalarea burnout-ului (3):

  • Percepe-ti propriile nevoi: Ce este cu adevarat important pentru tine?
  • Incearca sa-ti satisfaci nevoile de baza. Burnout-ul apare din frustrare. Fa mai multe sarcini care iti pot satisface nevoile individuale de baza!
  • Gestioneaza stresul prin tehnici de relaxare dovedite, cum ar fi antrenamentul autogenic sau relaxarea musculara progresiva!
  • Ofera-ti mai multa atentie!
  • Incearca sa-ti faci timp pentru prieteni si familie cel putin o data sau de doua ori pe saptamana!
  • Defineste un set de obiective flexibile in viata!
  • Incearca sa ai un stil de viata cat mai sanatos si echilibrat prin sport si nutritie!
  • Apeleaza la ajutor terapeutic pentru gestionarea situatiilor dificile si stresante din viata sau pentru tratarea altor afectiuni mintale!

Expunerea la factori de stres in mod continuu poate provoca instalarea burnout-ului in viata noastra. Epuizarea, anxietatea si izolarea pot fi principalele semne ca te confrunti cu aceasta conditie.

Cu toate acestea, o dieta echilibrata, exercitiile fizice regulate si obtinerea unui somn bun poate preveni aparitia sindromului burnout.

Disclaimer: Nu exista suficiente dovezi stiintifice care sa sustina efectele pozitive ale suplimentelor alimentare pentru depresie, anxietate si somn in atenuarea simptomelor de burnout. Discuta cu un medic sau pishoterapeut despre cele mai eficiente tehnici de gestionare a sindromului de burnout!

Bibliografie:

  1. Fraga, J. (2019). A Guide to Burnout. Medically Reviewed by PhD Legg, T.J. https://www.healthline.com/health/tips-for-identifying-and-preventing-burnout
  2. Cleveland Clinic (2022). Burnout: 5 Signs and What to Do About it. https://health.clevelandclinic.org/signs-of-burnout/
  3. Medical Society. Burnout: Symptoms, causes, prevention. https://imedicalsociety.org/burnout/
  4. Kaschka, W.P., Korczak, D. & Broich, K. (2011). Burnout: a Fashionable Diagnosis. Deutsches Arzteblatt International, pp. 781 - 787. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3230825/
  5. Korczak, D., Wastian, M. & Schneider, M. (2012). Therapy of the burnout syndrome. https://www.semanticscholar.org/paper/Therapy-of-the-burnout-syndrome-Korczak-Wastian/221409132577c51054e4b727e28a74f40e594ee6
  6. Italia, S. et al. (2008). Evaluation and art therapy treatment of the burnout syndrome in oncology units. Psychooncology, pp. 676 - 680. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17992704/
  7. Kakiashvili, T., Leszek, J. & Rutkowski, K. (2013). The medical perspective on burnout. International Journal of Occupational Medicine and Environmental Health, pp. 401 - 412. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24018996/