Vaccinul anti Covid-19: tipuri, eficienta, beneficii si efecte secundare

Ce este vaccinul anti COVID-19?

Atunci cand a aparut aceasta noua boala, COVID-19, in urma cu un an si jumatate, lumea medicala nu stia aproape nimic despre ea, iar lucrurile erau si mai complicate pentru ca nici macar nu era foarte clar cum s-a declansat infectia, care era sursa (acest aspect nici acum, la un an si jumatate aproape de la declansarea epidemiei, nu a fost clarificat). A fost nevoie de un efort stiintific si medical urias pentru ca omenirea sa ajunga in punctul in care ne aflam astazi: se cunosc multe despre comportamentul virusului, despre schema de tratament folosita in cazul bolnavilor cu anumite afectiuni, despre evolutia si riscurile bolii si au fost deja autorizate mai multe formule de vaccin.

Pana la finalul lunii ianuarie au fost deja administrate peste 71 milioane de doze de vaccin, in 57 de țari ale lumii. Este remarcabil ca au fost gasite formule de vaccin care au si intrat in productie. Vorbim in acest articol despre 3 vaccinuri: Pfizer/BioNTech, Moderna si AstraZeneca-Oxford. Primele doua sunt realizate prin tehnologia ARN mesager si te duc cu gandul la informatia genetica stocata la nivelul nucleului celulei umane. Vaccinul AstraZeneca este mai sofisticat decat primele doua, pentru ca se foloseste de un transportor ADN care intra in nucleul celulei umane, pentru ca ulterior sa faca exact ce fac si celelalte doua vaccinuri.

Cum actioneaza vaccinul anti-covid 19?

Vaccinurile impotriva COVID-19 actioneaza dupa urmatorul principiu: vaccinul pregateste sistemul imunitar sa recunoasca virusul si sa declanseze raspunsul imun, produce anticorpii (care sunt de fapt niste proteine ce circula prin sange) care recunosc invadatorii si in cele din urma ii anihileaza. In acest fel, este prevenita infectia pe de o parte, sau se minimizeaza efectele acesteia, pe de alta parte. Din acest motiv nu ne imbolnavim de doua ori cu aceeasi boala, adica devenim imuni. Vaccinul nu face altceva decat sa incurajeze organismul sa produca anticorpi, fara insa ca organismul sa fie nevoit sa treaca prin boala, cu toate consecintele care deriva de aici.

Explicam mai departe cum functioneaza doua tipuri de vaccinuri: cel care are la baza tehnologia ARN mesager (BioNTech/Pfizer si Moderna) si cel care are la baza tehnologia ADN (AstraZeneca-Oxford).

Varianta ARN mesager (Pfizer/BioNTech, Moderna)

Unele vaccinuri impotriva COVID-19 sunt realizate prin incorporarea unui fragment genetic al proteinei Spike (proteina S, sau „proteina tepusa”), fragment suficient pentru a declansa in organism formarea de anticorpi. Aceasta metoda este oricum mai rapida fata de abordarile traditionale (cele care se bazau, in principal, pe generarea unei forme slabite sau inactive a virusului, sau pe producerea unei cantitati mari de proteina S, pentru a vedea daca organismul poate produce anticorpi). Exista 2 vaccinuri care folosesc tehnologia ARN mesager: Pfizer/BioNTech si Moderna.

Virusul SARS-CoV2 se foloseste de proteina S sau Spike pentru a se atasa/prinde de receptorii celulelor din organismul nostru (este ca si cum s-ar agat cu un carlig, carligul fiind proteina Spike). Atunci cand virusul intra in celula, ARN-ul viral este eliberat, proteinele rezultate sunt ambalate in celula gazda, iar particulele purtatoare de semnatura genetica a virusului ajung sa infecteze alte celule.

Vaccinul, in loc sa injecteze proteina virala, injecteaza doar materialul genetic, ARN mesager, ARN-ul fiind de fapt codul care contine instructiunile de multiplicare ale virusului (prin multiplicarea proteinei Spike). Cu alte cuvinte, vaccinul ARN mesager, in loc sa introduca virusul sau proteina S in celule, invata corpul nostru sa produca singur astfel de proteine.

Sunt 2 vaccinuri importante care sunt realizate prin aceasta abordare: Pfizer/BioNTech si Moderna:

• ambele sunt vaccinuri care pot fi pastrate la temperaturi foarte mici (-70 grade Celsius pentru Pfizer/BioNTech și -20 grade Celsius pentru Moderna).
• vaccinul Pfizer/BioNTech trebuie utilizat in termen de 5 zile dupa deschidere.
• cele 2 doze de vaccin trebuie administrate la o distanta de 21 de zile.
• in teorie, se poate intarzia administrarea celei de-a doua doze de vaccin, dar producatorii nu mentioneaza acest lucru, de aceea este bine ca a doua doza sa fie realizata din acelasi vaccin, se poate utiliza un altul doar in cazuri exceptionale. Nu exista suficiente studii cu privire la administrarea celor doua doze din vaccinuri diferite, prin urmare este mai bine sa nu fie asumate riscuri inutile.

Avantaje vs. dezavantaje ale vaccinurilor ARN mesager

Avantaje

• Vaccinul cu ARN mesager este mai usor de produs.
• Vaccinul este mult mai sigur pentru ca nu contine virusul, asadar pacientul nu poate fi infectat prin vaccin.
• Reactiile secundare ale vaccinarii sunt: oboseala, dureri musculare, dureri articulare, dureri de cap.
• Reactiile adverse apar ca urmare a reactiei sistemului imunitar.

Dezavantaje

• Acidul ribonucleic este o molecula extrem de fragila care se degradeaza foarte repede la temperatura camerei, acesta este motivul pentru care vaccinurile ARN mesager trebuie transportate si depozitate la temperaturi foarte scazute.

Varianta ADN (AstraZeneca-Oxford)

Vaccinurile Pfizer/BioNTech si Moderna sunt vaccinuri noi ca tehnologie, functioneaza pe baza injectarii ARN mesager in celula umana, cu scopul de a o instrui pentru a produce proteina care este aceeasi ca proteina Spike a virusului, generand astfel raspunsul imun al organismului. Cu alte cuvinte, vaccinul da instructiuni celulei sa formeze o proteina care este capabila sa produca raspunsul imun al organismului. Aceasta metoda inovativa in cazul Pfizer/BioNTech si Moderna este asemanatoare cu varianta de vaccin AstraZeneca-Oxford, cu exceptia unui amanunt: in loc sa foloseasca ARN mesage, AstraZeneca foloseste ADN-ul pentru a face acelasi lucru.

ADN-ul are un segment dublu de instructiuni. Exista in aceste dublu strat de instructiuni un segment in mijloc, care este folosit pentru multiplicarea virusului. Ingineria genetica nu face altceva decat sa stearga acel segment din mijloc, in asa fel incat virusul sa nu se mai poata multiplica. Nu numai ca nu se mai poate multiplica, dar nu mai poate cauza infectie in corpul uman. Acel segment sters de ADN este inlocuit cu codul genetic, cu instructiunile virale. Prin intermediul vaccinului, ADN-ul este eliberat in citoplasma si de acolo se duce in nucleul celulei umane. ADN-ul nu este incorporat in genomul gazdei, ci mai degraba este transcris in ARN, acel ARN care iese din nucleu ca ARN mesager si face acelasi lucru ca si in cazul Pfizer/BioNTech si Moderna. Este vorba despre ARN-ul mesager care este convertit in proteina Spike prin intermediul ribozomilor (corpusculii lui Palade) si in felul acesta cauzeaza reactia imuna a organismului.

Beneficiile vaccinarii anti COVID-19

Vaccinarea impotriva COVID-19 aduce avantaje importante atat pentru persoana vaccinata, cat si pentru comunitate. Beneficiile se refera la sanatate, dar si la viata sociala si economica.

Beneficii pentru sanatatea individuala

• Protectie impotriva formelor severe – vaccinurile reduc semnificativ riscul de spitalizare si deces.
• Reducerea complicatiilor pe termen lung (Long COVID) – persoanele vaccinate au sanse mai mici sa dezvolte simptome persistente dupa infectie.
• Stimularea imunitatii – chiar daca nu ofera protectie absoluta impotriva infectiei, vaccinul antreneaza sistemul imunitar pentru a raspunde mai rapid si mai eficient.
• Siguranta crescuta pentru persoanele cu boli cronice – diabet, boli cardiovasculare sau afectiuni pulmonare.

Beneficii pentru comunitate

• Reducerea raspandirii virusului – chiar daca nu elimina complet transmiterea, vaccinarea scade numarul de cazuri si reduce presiunea asupra sistemului medical.
• Protectia persoanelor vulnerabile – copii mici, varstnici sau persoane cu imunitate scazuta beneficiaza indirect de pe urma vaccinarii populatiei.
• Contributia la imunitatea colectiva – un numar mare de persoane vaccinate limiteaza sansele de aparitie a unor focare majore.

Beneficii sociale si economice

• Revenirea la o viata mai aproape de normal – posibilitatea de a calatori, de a merge la evenimente sau la scoala cu mai putine restrictii.
• Reducerea costurilor medicale – mai putine spitalizari inseamna economii importante pentru sistemul de sanatate.
• Stabilitate economica – populatia activa protejata de vaccin poate mentine locurile de munca si functionarea economiei.

Comparatie intre beneficiile vaccinarii si riscurile infectiei

• Riscul de efecte secundare grave dupa vaccin este extrem de scazut.
• Riscul de complicatii dupa infectia naturala cu SARS-CoV-2 este mult mai mare: spitalizare, afectiuni respiratorii cronice, probleme cardiace sau neurologice.
• Concluzia expertilor: beneficiile vaccinarii depasesc incomparabil riscurile.

Mutatiile virusului SARS-COV-2

Au fost identificate aproximativ 200 de mutatii genetice ale coronavirusului, la nivel mondial. Acest lucru nu este neaparat un lucru rau, pentru ca astfel de mutatii ii ajuta pe cercetatori sa inteleaga modul in care virusul se adapteaza atunci cand se transmite de la o persoana la alta. De asemenea, astfel de informatii ii ajuta sa realizeze vaccinuri si tratamente mai performante.

Cele mai recente mutații ale SARS-COV-2 sunt:

• E48K: asa numita mutatie braziliana presupune o crestere rapida a cazurilor, acolo unde ratele de infectare au fost foarte mari.
• N501Y: este tulpina sud-africana si a constituit o alarma majora pentru dezvoltatorii vaccinurilor.
• B.1.1.7: este tulpina engleza care rezista la lockdown si se transmite cu pana la 70% mai repede.
• 501T: este considerat in Italia cel mai contagios virus.
• D614G: este prima mutatie cu adevarat ingrijoratoare, pentru ca se transmite de 13 ori mai repede.

De retinut!

• noul coronavirus nu se transforma mai repede sau mai incet decat se asteptau medicii;
• noul coronavirus nici nu devine mult mai periculos in ceea ce priveste contagiozitatea sa, cel putin pana la acest moment.
• trebuie spus ca schimbarile genetice ale virusului SARS Cov-2 au fost studiate analizandu-se nu mai putin de 7.500 de segmente prevalate de la pacienti infectati in intreaga lume.

Clasificarea vaccinurilor

Exista mai multe tipuri de vaccinuri:

Vaccin generatia I

Sunt vaccinurile care injecteaza in corp o versiune slabita a virusului, adica nu se reproduce si nu dauneaza, dar are antigenul caracteristic care face sistemul imunitar sa-l recunoasca (de exemplu vaccinul impotriva poliomielitei,rujeolei, rotavirusului, gripei). Dezvoltarea unui asemenea vaccin este insa o cale lenta. Virusul trebuie dezvoltat multe luni in alte celule vii (oua de gaina), aceasta fiind metoda care se foloseste de foarte multi ani. Gasestivaccinuri antigripale pe drmax.ro. 

Vaccin generatia II

Aceasta este o metoda noua. In locul intregului virus se injecteaza in organismul uman doar un antigen (adica o secventa despre care se crede ca poate declansa reactia sistemului imunitar). Acesti antigeni sunt dezvoltati in celule de drojdie (de pilda vaccinurile impotrivahepatitei B, tusei convulsive, meningitei B).

Vaccin generatia III

Este vaccinul care nu foloseste nici o parte din virus. In schimb, vaccinul introduce in organism mici secvente de cod genetic care transmit celulelor sa produca antigeni, declansand astfel sistemul imunitar. Nici un astfel de vaccin nu a mai fost dezvoltat pana in prezent pentru oameni si tocmai pentru ca nu necesita implicarea unui virus, astfel de vaccinuri pot fi dezvoltate foarte rapid.

Vaccinul anti COVID-19 – unde se incadreaza?

• Pfizer-BioNTech (Comirnaty) si Moderna (Spikevax) → vaccinuri de generatie III, pe baza de ARN mesager.
• AstraZeneca (Vaxzevria) si Johnson & Johnson (Janssen) → tot generatia III, dar pe baza de vector viral (un adenovirus modificat care transporta informatia genetica).
• Novavax → se apropie de generatia II, pentru ca foloseste proteina Spike direct (subunitate proteica).

Autorizarea/eficienta vaccinurilor

Vaccinul este realizat în cele mai multe cazuri destul de repede, numai ca el nu poate ajunge in faza de productie inainte de a trece printr-o serie de teste/studii clinice, pentru a fi autorizat. In cazul Uniunii Europene, vaccinurile trebuie autorizate de Agentia Europeana a Medicamentului, iar pentru asta trebuie sa respecte toate normele de siguranta prevazute de legislatia europeana. Exista mai multe faze prin care vaccinul trebuie sa treaca pentru a ajunge in faza de productie:

Testare preclinica

Vaccinul este testat pe celule si pe animale de laborator pentru a se vedea daca poate declansa un raspuns imun din partea organismului uman.

Studii clinice de faza 1

Vaccinul este administrat unui numar mic de persoane sanatoase si se verifica eventualele reactii adverse, doze, producerea raspunsului imun.

Studii clinice de faza 2

Vaccinul este administrat la sute de persoane, de varste diferite, pentru a se analiza raspunsul imun declansat la fiecare dintre voluntari inclusi in studiu.

Studii clinice de faza 3

Daca primele studii erau legate de siguranta, faza 3 este legata de eficacitatea vaccinului. Vaccinul este administrat la zeci de mii de persoane si se urmareste daca acestea se imbolnavesc intr-o perioada de timp, comparativ cu voluntarii care au primit vaccinul placebo. De asemenea, in aceasta faza se analizeaza si potentialele efecte adverse.

Etapa autorizarii

Este etapa autorizarii punerii pe piata a vaccinului si se face de catre Agentia Europeana a Medicamentului

Evaluarea de faza 4

In perioada utilizarii vaccinurilor, acestea sunt evaluate permanent. In principal nu este vorba ca vaccinul nu este eficient, dar foarte rar pot aparea incompatibilitati intre starea de sanatate preexistenta a persoanei si vaccin si se doreste o mai buna intelegere a acestor aspecte. Medicina este un domeniu in care cercetarea se face continuu, iar uneori pot aparea situatii neprevazute.

Fără aceste teste, ar fi lipsit de etica sa fie vaccinata populatia globului. Nu este autorizat niciun vaccin daca nu au fost efectuate testele de siguranta si eficacitate anterior, iar aceste teste clinice sunt deosebit de severe, tocmai pentru a preveni producerea de accidente sau reactii adverse grave. In plus, vaccinurile sunt monitorizate atent chiar si dupa autorizare.

Eficienta vaccinurilor anti COVID-19

Unul dintre cele mai importante aspecte legate de vaccinurile anti COVID-19 este eficienta lor. Aceasta masoara cat de bine protejeaza vaccinul impotriva infectiei, formelor simptomatice si a complicatiilor severe (spitalizare sau deces).

Datele obtinute din studiile clinice si din monitorizarea reala a populatiei arata diferente intre vaccinuri si in functie de varianta virusului circulant. 

Cand vorbim despre eficienta unui vaccin (inclusiv cel anti COVID-19) trebuie sa avem in vedere doi factori:

• varsta pacientului: pentru ca nu vaccinul lupta cu agentul patogen, ci reactia organismului este importanta in fata infectiei.
• compatibilitatea dintre tulpina virusului si virusul care a fost folosit la crearea vaccinului.

Eficienta in studiile initiale (varianta originala SARS-CoV-2)

Impactul variantelor noi (Delta, Omicron si subvariante)

• Delta: eficienta vaccinurilor ARNm (Pfizer, Moderna) a ramas ridicata (>85%) impotriva formelor severe, dar a scazut usor impotriva infectiei usoare.
  
  
• Omicron: eficienta impotriva infectiilor simptomatice a scazut semnificativ, dar protectia impotriva formelor grave si a decesului s-a mentinut la un nivel bun, mai ales dupa doza booster.

Rolul dozelor booster (rapel)

• Rapelurile cresc semnificativ nivelul anticorpilor si readuc eficienta vaccinurilor impotriva infectiilor usoare pentru o perioada de cateva luni.
• Protectia impotriva spitalizarii si decesului ramane ridicata (peste 80–90%), chiar si in fata variantelor mai contagioase.

Factori care influenteaza eficienta

• Varsta: la persoanele in varsta raspunsul imun poate fi mai slab, de aceea sunt recomandate doze suplimentare.
• Comorbiditati: bolile cronice pot afecta nivelul de protectie.
• Timpul scurs de la vaccinare: eficienta scade gradual dupa cateva luni, ceea ce justifica rapelurile periodice.
• Tipul de vaccin: vaccinurile pe baza de ARN mesager (Pfizer, Moderna) au aratat in general o eficienta mai mare decat cele pe baza de vector viral.

Toate vaccinurile autorizate ofera o protectie foarte buna impotriva formelor severe de COVID-19 si a decesului. Desi eficienta impotriva infectiei poate varia in functie de varianta virusului si de timpul scurs de la vaccinare, vaccinarea ramane cea mai eficienta metoda de a preveni complicatiile grave si spitalizarea.

Tipuri de vaccin anti COVID-19

Exista 3 tipuri de vaccin anti COVID-19:

1. Vaccinuri pe baza de proteine virale (Sanofi/GSK)

Sunt vaccinuri care contin fragmente ale unei proteine specifice virusului. Fragmentele sunt suficiente pentru ca sistemul imunitar sa inteleaga ca acea proteina nu trebuie sa se gaseasca in organism si prin urmare trebuie sa produca mijloacele de aparare impotriva infectarii.

2. Vaccinurile cu vector viral (AstraZeneca, Johnson&Johnson)

Sunt vaccinuri care utilizeaza un virus diferit, inofensiv insa, si o fac tot cu scopul de a transmite instructiunile virusului care cauzeaza COVID-19. Si in acest caz, organismul produce o proteina specifica virusului care cauzeaza infectia. Sistemul imunitar stie ca o astfel de proteina nu are ce cauta in organism si va reactiona incercand sa o elimine.

3. Vaccinuri cu acid nucleic (ARNm) (Pfizer/BioNTech, Moderna, CureVac)

Sunt vaccinuri care contin o mica parte din instructiunile noului coronavirus. Celulele umane produc o proteina specifica acestui virus, pe care sistemul imunitar va incerca sa o elimine ulterior.

Ce contine vaccinul anti COVID-19?

Ambele vaccinuri bazate pe ARN mesager (Pfizer/BioNTech si Moderna) contin molecula ARNm COVID-19 (infasurata in bule uleioase din nanoparticule lipidice), lipide (cum ar fi polietilen glycol), colesterol, saruri, zaharuri si solutii tampon (precum clorura de potasiu, clorura de sodiu, fosfat disodic dihidrat, dihidrogenofosfatat de potasiu). Vaccinurile ARNm nu contin oua, gelatina, gluten, latex sau conservanti si nu au in compozitia lor antibiotice.

Ce urmeaza dupa obtinerea formulei vaccinului?

Dupa ce virusul este izolat si formula vaccinului este descoperita, se trece la verificarile de siguranta necesare inainte ca vaccinul sa fie administrat oamenilor:

• testele preclinice: experimente pe computer si pe animale de laborator.
• testele clinice: se fac asupra unui numar mic de oameni.
• se trece apoi la testarea pe un numar mare de oameni, acestia fiind monitorizati de medici si de cercetatori pentru a se vedea evolutia anumitor efecte secundare si detalii care tin de eficacitate si de dozare.
• intr-o faza ulterioara vaccinul trebuie sa fie aprobat de agentiile de specialitate.
• abia dupa aceea vaccinul poate primi licenta si poate sa intre in productie si sa fie administrat pe scara larga.

In cazul COVID-19, vaccinul implica raspuns la o proteina specifica coronavirusului, numita proteina Spika (proteina țepușă). Atunci cand se administreaza vaccinul, in organism se declanseaza o reactie imunologica, pentru care sunt necesare 2 doze de vaccin (Pfize/BioNTech, Moderna, Astra Zeneca). Dupa vaccinare, in cazul prezentei virusului, organismul il recunoaste si il anihileaza, fara sa fie resimtite efectele infectiei.

Efecte secundare vaccin anti COVID - 19

Ca orice vaccin sau tratament medical, si vaccinurile anti COVID-19 pot provoca reactii adverse. In majoritatea cazurilor, aceste efecte sunt usoare, de scurta durata si reprezinta un semn ca organismul raspunde la vaccin si isi construieste imunitatea.

Reactii adverse frecvente (usoare – moderate)

Apar in primele ore sau zile dupa vaccinare si dispar de la sine:

• durere, roseata sau umflare la locul injectarii;
• oboseala accentuata;
• dureri musculare sau articulare;
• dureri de cap;
• frisoane si febra usoara.

Acestea pot fi gestionate cu medicamente uzuale impotriva durerii sau febrei, la recomandarea medicului.

Reactii adverse mai putin frecvente

Apar mai rar, dar pot include:

• marirea ganglionilor limfatici;
• greata sau tulburari digestive usoare;
• eruptii cutanate trecatoare;
• tulburari de somn sau stare generala de neliniste.

De obicei, aceste manifestari sunt temporare si nu necesita tratament special.

Reactii adverse rare (dar monitorizate atent)

In cazuri extrem de rare, unele vaccinuri au fost asociate cu efecte mai serioase, cum ar fi:

• reactii alergice severe (anafilaxie) – apar imediat dupa vaccinare si de aceea toate centrele sunt dotate cu kituri de urgenta;
• tromboze rare asociate cu scaderea trombocitelor (observate in special la vaccinul AstraZeneca);
• miocardite si pericardite (inflamatii ale inimii), raportate ocazional dupa vaccinurile pe baza de ARN mesager (Pfizer, Moderna), in special la tineri.

Rata acestor evenimente este insa foarte mica – de ordinul catorva cazuri la sute de mii sau milioane de vaccinati.

Beneficii vs. riscuri

Expertii internationali (OMS, EMA, CDC) subliniaza ca beneficiile vaccinarii depasesc cu mult riscurile. Sansele de a dezvolta complicatii severe dupa infectia cu COVID-19 sunt mult mai mari decat riscurile asociate vaccinului.

Cand trebuie consultat medicul?

Solicita asistenta medicala urgenta daca dupa vaccinare apar simptome precum:

• dificultati de respiratie sau umflarea fetei/buzelor;
• durere toracica, palpitatii sau ameteli puternice;
• durere persistenta la picior, umflare sau aparitia de pete rosii/vinetii pe piele;
• febra care dureaza mai mult de 3 zile sau simptome care se agraveaza.

Cine NU ar trebui sa se vaccineze?

• Persoanele cu reacții alergice severe la o doza anterioara sau la unul dintre componente. 
• Cei cu boli acute febrile (vaccinarea se amana pana la vindecare).

Totusi, recomandarile pot varia, de aceea este esentiala consultarea medicului. 

Vaccinul anti COVID-19 si viitorul vaccinurilor

Atunci cand cercetatorii au inceput sa lucreze la vaccinul impotriva virusului SARS-CoV-2 au fost extrem de prudenti in a avansa date si a promite un succes imediat. Pana la acel moment, cea mai rapida realizare a unui vaccin durase 4 ani (vaccinul impotriva oreionului, realizat in anii 1960). Chiar si vara anului 2021 parea o data foarte optimista. Cu toate acestea, pe 2 decembrie 2020 Anglia devenea prima tara care aproba folosirea vaccinului Pfizer/BioNTech pe scara larga.

Acesta a fost doar inceputul, pentru ca in prezent se spera ca si alte vaccinuri pot fi realizate foarte repede, impotriva unor boli care macina omenirea. In plus, nimeni nu garanteaza ca astfel de epidemii nu pot aparea si in viitor, in conditiile suprapopularii si globalizarii.

Vaccinul anti COVID-19 aduce cu siguranta mutatii esentiale in dezvoltarea stiintei medicale in ceea ce priveste vaccinurile:

• metoda ARN mesager pare a fi o abordare mult mai rapida si care poate fi folosita si pentru alte situatii. Aceasta tehnologie este cu adevarat revolutionara.
• ARN mesager simplifica foarte mult intregul proces, pentru ca poti folosi aceasta metoda si in cazul altor infectii.
• studiile clinice extinse care s-au realizat pentru vaccinul impotriva noului coronavirus ofera date care ajuta foarte mult la intelegerea raspunsului imun al organismului uman. Ceea ce s-a aflat intr-un singur an echivaleaza practic cu decenii de cercetare medicala.
• exista inca cel putin 24 de familii de virusi care pot infecta oamenii. In loc ca cercetatorii sa astepte fonduri pentru a incepe cercetarea impotriva acestor virusi, acei bani pot fi utilizati mai bine pentru a pune la punct sisteme de monitorizare si de generare a datelor asupra altor prototipuri de infectii.
• nici o suma de bani nu este de ajuns in lipsa unei platforme stiintifice medicale. Succesul fara precedent al vaccinurilor anti COVID-19 reprezinta un foarte bun exemplu despre ceea ce poate face stiinta atunci cand este finantata corespunzator. Dar astfel de reusite nu se intampla niciodata peste noapte.

Partea cea mai complicata in cazul unui vaccin nu este descoperirea formulei acestuia, care se realizeaza destul de usor odata ce virusul a fost izolat, ci tine de studiile clinice care trebuie parcurse ulterior, inainte ca vaccinul sa ajunga sa fie produs si administrat oamenilor.

Este important sa reamintim, in final, ca vaccinul impotriva noului coronavirus nu este obligatoriu. Legal, ai dreptul de a decide, impreuna cu medicul tau de familie sau singur, daca te vaccinezi sau nu si nimeni nu are dreptul de a judeca o asemenea decizie. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Intrebari frecvente