Suflu cardiac: Cauze, manifestari si optiuni de tratament
Suflul cardiac mai poarta numele de murmur cardiac. Nu este o manifestare care să puna in pericol viata pacientului, poate chiar sa dispara de la sine in cateva luni sau ani. Acest lucru nu inseamna ca pacientul cu suflu cardiac nu necesita tratament, iar acesta este prescris in functie de tipul de suflu cardiac care se manifesta.
Medicatia in cazul suflului cardiac trebuie sa fie prescrisa de medicul cardiolog, acesta este cel care stabileste strategia terapeutica, dozele, perioada de administrare. Medicul poate face acest lucru in functie de simptomatologie si de starea de sanatate a pacientului (1).
Important de stiut
- Automedicatia nu este niciodata recomandata, mai ales in cazul unei afectiuni cardiace.
- Daca in cursul tratamentului prescris de medicul cardiolog apar efecte adverse, se recomanda intreruperea tratamentului si consultarea imediata a medicului specialist.
Acest articol acopera toate informatiile importante despre suflu cardiac: care sunt cauzele, cum se manifesta, dar si care sunt variantele de tratament pe care pacientul le are la dispozitie, in functie de gravitatea afectiunii.
Ce este suflul cardiac
Suflul cardiac apare atunci cand inima face un zgomot neobisnuit. Acest zgomot poate fi auzit de medicul care asculta bataile inimii cu ajutorul stetoscopului si este diferit de ceea ce ar trebui sa se auda in mod normal (sangele care strabate in mod normal camerele inimii).
Un suflu cardiac nu pune viata in pericol si in cele mai multe cazuri nici nu are intotdeauna nevoie de tratament. Un diagnostic de suflu cardiac nu inseamna ca acesta va persista toata viata si nici ca el pune sanatatea in pericol, intr-un fel sau in altul. Exista insa situatii in care acest suflu cardiac este un simptom al unei probleme de inima mai serioase. De aceea, in unele cazuri, suflul cardiac necesita teste si tratamente suplimentare.
Frecventa suflului cardiac
Unele persoane prezinta suflu cardiac, dar acesta nu este diagnosticat fiindca persoana nu ajunge la un control medical cardiologic. Suflul cardiac este o manifestare frecventa, unele statistici arata ca 10% dintre adulti si 40-45% dintre copii au un suflu cardiac la un moment dat in decursul vietii (1). Cei mai multi copii prezinta suflu cardiac congenital (s-au nascut cu el).
Tipuri de suflu cardiac
Literatura medicala scoate in evidenta trei tipuri principale de suflu cardiac (4):
- suflu diastolic: este un zgomot care apare in timpul relaxarii inimii, intre doua contractii, atunci cand sangele intra in camerele inferioare ale inimii.
- suflu sistolic: este zgomotul care apare in timpul unei contractii a inimii.
- suflu continuu: este un zgomot continuu, care se manifesta atat in timpul relaxarii, cat si al contractiei.
Cauzele suflului cardiac
Cauze nepericuloase ale suflului cardiac
Suflul cardiac care nu pune viata in pericol poate fi cauzat de sangele care curge prin inima cu o viteza mai mare decat ar trebui. Se poate intampla din cauza:
- tiroidei hiperactive;
- cresterii (la copii si adolescenti);
- hipertensiunii arteriale netratate;
- activitatii fizice care creste ritmul cardiac;
- sarcinii: corpul gravidei pompeaza mai mult sange pentru a face fata nevoilor de dezvoltare ale fatului;
- febrei: temperatura mai mare face ca inima sa pompeze mai repede sangele;
- anemiei: nu exista suficiente celule rosii sanatoase in sange (rolul acestora este acela de a transporta oxigenul necesar tesuturilor si organelor).
Cauze periculoase ale suflului cardiac
Suflul cardiac poate aparea din mai multe cauze periculoase pentru sanatate, cum ar fi:
- patent ductus arteriosus (persistenta de canal arterial): deschiderea dintre aorta si artera pulmonara nu se inchide dupa nastere.
- acumularea de calciu in valve: in urma inaintarii in varsta. In acest fel, supapele se deschid mai greu, iar sangele nu mai poate trece cu usurinta.
- endocardita infectioasa: este o infectie bacteriana a mucoasei inimii. Bacteriile ingusteaza deschiderea supapelor si afecteaza fluxul sanguin.
- boli cardiace: este vorba despre inflamatii cronice la nivelul valvelor inimii. Ca urmare, functia supapelor este afectata, iar fluxul sanguin nu se mai face normal.
- tumori: acestea pot afecta fluxul sanguin.
- defecte septale (arteriale si ventriculare): presupun existenta unor gauri in peretii dintre camerele superioare si camerele inferioare ale inimii.
- o infectie bacteriana care afecteaza muschiul inimii: febra reumatica.
- o afectiune cardiaca congenitala: este vorba despre unele probleme structurale ale inimii, care apar inca din perioada de dezvoltare intrauterina.
- boli ale valvei cardiace: sunt defecte in structura inimii, fie prezente la nastere, fie dobandite pe parcursul vietii.
Boli ale valvei cardiace
Multe persoane au probleme cu valvele cardiace inca de la nastere, dar afla de aceasta problema mult mai tarziu, de multe ori la un control de rutina. Medicii cardiologi si chirurgii cardiotoracici pot recunoaste si diagnostica bolile valvelor. Aceste afectiuni pot fi ratate de alti medici. Cele mai importante asemenea afectiuni sunt bolile valvei cardiace (3):
- stenoza valvei aortice: valva aortica se ingroasa si se ingusteaza, ceea ce face ca sangele sa fie pompat in corp cu mai mare dificultate. Stenoza valvei aortice se manifesta prin: dificultate respiratorie si oboseala.
- stenoza mitrala: valva mitrala se ingusteaza, ceea ce face dificila curgerea sangelui de la atriul stang la ventriculul stang. In cele mai multe cazuri, stenoza mitrala este cauzata de boli cardiace reumatice. Stenoza mitrala provoaca dificultati respiratorii si oboseala.
- anevrism de aorta: daca valva aortica nu functioneaza bine, atunci apare suflul cardiac. Anevrismul de aorta poate fi cauzat de tulburari genetice.
- regurgitarea mitrala (insuficienta mitrala): are loc atunci cand sangele se scurge prin valva mitrala, odata cu bataia inimii. atunci cand inima bate. In cazul in care regurgitarea mitrala nu este tratata adecvat, ea poate duce la insuficienta cardiaca.
- insuficienta aortica: are loc atunci cand sangele se scurge inapoi prin valva aortica. In cazul in care nu este tratata adecvat, se poate ajunge la insuficienta cardiaca.
Simptomele suflului cardiac
Suflul cardiac nu prezinta intotdeauna simptome. Daca totusi aceste simptome exista, ele pot indica o problema cardiaca existenta si aceasta nu trebuie ignorata. Simptomele suflului cardiac pot include (2):
- inalbastrirea pielii;
- dureri in piept;
- tuse cronica;
- ameteala;
- ficat marit;
- transpiratie fizica (fara legatura cu exercitiile fizice);
- apetit scazut;
- dezvoltare incetinita (la bebelusi);
- dificultati respiratorii.
Cand trebuie consultat medicul
In numeroase cazuri, suflul cardiac este descoperit in cursul unui examen fizic de rutina. Chiar daca nu intotdeauna constituie o problema de sanatate, in cazul suflului cardiac trebuie facute investigatii suplimentare pentru a se exclude diagnostice grave, chiar daca nu exista alte simptome. Trebuie consultat medicul, mai ales in urmatoarele situatii (4):
- senzatie de lesin;
- dificultati de respiratie;
- glezne umflate din cauza acumularii de lichid.
Diagnosticarea suflului cardiac
Pentru a stabili daca un pacient are sau nu suflu cardiac, medicul asculta inima cu ajutorul unui stetoscop (examen fizic). In cazul in care suflul cardiac este prezent, medicul evalueaza gravitatea acestuia (volum, locatie, frecventa). De asemenea, pacientul este examinat pentru a se identifica orice alte simptome ale problemelor cardiace.
Este posibil ca medicul sa aiba nevoie de mai multe informatii si atunci recomanda investigatii precum (5):
- radiografie toracica: este un test imagistic comun, se poate vedea daca inima este marita, pentru ca in acest caz poate aparea suflul cardiac.
- ecocardiograma: este un examen cu ultrasunete care evalueaza camerele si supapele inimii. Astfel se pot identifica valvele cardiace anormale.
- electrocardiograma: evalueaza activitatea electrica a inimii. Este un test rapid si nedureros. O serie de senzori se ataseaza pe corp (piept, brate, picioare). Senzorii sunt conectati la un computer care imprima rezultatele. Ulterior, medicul cardiolog analizeaza rezultatele si in baza lor stabileste diagnosticul.
- cateterism cardiac: acest test se face atunci cand alte teste nu au identificat cauza suflului cardiac. Se introduce un cateter (tub flexibil) intr-un vas de sange (fie in zona inghinala, fie la incheietura mainii). Se poate folosi si o substanta de contrast, pentru a ajuta vasele de sange sa fie mai vizibile pe imaginile realizate in timpul testului.
Tratamentul suflului cardiac
Suflul cardiac, in multe situatii, nu are nevoie de tratament. Daca suflul cardiac este cauzat de febra, sau de hipertiroidism (tiroida hiperactiva), acesta dispare de la sine, odata ce afectiunea este tratata. Daca suflul cardiac este cauzat de alte probleme care pot pune viata in pericol, se poate interveni cu o strategie medicamentoasa. Pot fi necesare medicamente sau interventii chirurgicale.
Medicamente
Medicamentele care sunt utilizate pentru a trata afectiunile cardiace asociate suflului cardiac includ:
- anticoagulante: subtiaza sangele si previn formarea cheagurilor de sange. Unele afectiuni care provoaca suflu cardiac sunt asociate aritmiilor (bataile neregulate ale inimii) care pot provoca cheagurile de sange. Cheagurile de sange cresc riscul de accidente vasculare cerebrale.
- diuretice: elimina excesul de lichid din organism. Se pot prescrie diuretice pentru a trata hipertensiunea arteriala.
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei: relaxeaza peretii vaselor de sange, ceea ce duce la o micsorare a presiunii arteriale.
- beta-blocante: sunt utilizate mai ales in tratamentul hipertensiunii arteriale, aritmiilor si nu numai.
Chirurgie cardiaca
Chirurgia cardiaca poate corecta suflul cardiac. Modul in care se face interventia chirurgicala depinde de starea cardiaca specifica (5).
Prevenirea suflului cardiac
In afara de prevenirea hipertensiunii arteriale nu se pot face prea multe lucruri pentru evitarea suflului cardiac. Suflul cardiac la bebelusi poate disparea in timp. In cazul adultilor, suflul cardiac dispare in urma tratamentului pentru afectiunea care il provoaca.
Rezumat
- Suflul cardiac descrie un sunet anormal in timpul batailor inimii.
- Suflul cardiac poate fi benign si in aceste conditii dispare de la sine dupa o perioada.
- Suflul cardiac poate fi si periculos, daca este provocat de o afectiune asociata. La adulti in general, suflul cardiac poate fi simptomul unei alte afectiuni.
- Medicii recomanda teste pentru a determina cauza suflului cardiac si prescriu medicamente pentru a trata afectiunea asociata.
- In multe cazuri, suflul cardiac nu reprezinta un pericol si nu este nevoie de tratament.
- Se recomanda ca pacientul sa consulte un cardiolog sau un medic specializat in chirurgie cardiovasculara in cazul in care exista simptome care ingrijoreaza, sau apar alte simptome ingrijoratoare.
Informatiile din acest articol nu inlocuiesc consultatia din cabinetul medical. Tratamentele in cazul suflului cardiac pot fi urmate numai la recomandarea unui medic specialist care stabileste cauza simptomului. Manifestarile unor probleme medicale, mai ales cardiace, difera de la pacient la pacient. Nu ezita sa mergi la medicul de familie, sau la medicul cardiolog, pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate, sau constati aparitia unor simptome ingrijoratoare.
Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:
- Health University of Utah, „Heart Murmur: Symptoms & Treatments”: https://healthcare.utah.edu/cardiovascular/conditions/heart-murmur.php
- Baptist Health, „Heart (cardiac) murmur”: https://www.baptisthealth.com/services/heart-care/conditions/heart-murmur
- British Heart Foundation, „Heart murmurs – causes, symptoms & treatment”: https://www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/heart-murmurs
- Medical News Today, „What to know about heart murmurs”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/326802
- Mayo Clinic, „Heart Murmurs”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-murmurs/diagnosis-treatment/drc-20373175