Suflu cardiac: cauze, simptome, investigatii si tratament

Ce este suflul cardiac?

Suflul cardiac este un zgomot suplimentar pe care medicul il aude cu stetoscopul, intre bataile normale ale inimii. In mod obisnuit, inima produce doua sunete clare, asociate inchiderii valvelor. Daca sangele circula turbulent prin camerele sau valvele inimii, apar sunete suplimentare, asemanatoare unui fosnet.

Este important sa stii ca suflul cardiac nu reprezinta un diagnostic in sine, ci un semn clinic. El poate aparea la o inima perfect sanatoasa sau poate indica o afectiune structurala. Doar medicul poate face diferenta, prin consult si investigatii.

Cardiologia este specialitatea medicala care se ocupa cu prevenirea, diagnosticul si tratamentul bolilor inimii. Daca vrei sa afli mai multe despre acest domeniu, poti consulta informatii din zona de cardiologie.

Tipuri de suflu cardiac

Suflu cardiac inocent

Suflul inocent, numit si functional, apare la persoane cu inima normala din punct de vedere structural. Este frecvent la copii, adolescenti si femei insarcinate.

De exemplu, un copil aflat intr-o perioada de crestere rapida poate avea un suflu temporar deoarece sangele circula mai repede prin inima. O persoana cu febra sau anemie poate dezvolta, de asemenea, un astfel de suflu, deoarece inima pompeaza mai intens pentru a compensa nevoile organismului.

In majoritatea cazurilor, suflul inocent nu produce simptome si nu necesita tratament. Medicul recomanda doar controale periodice.

Suflu cardiac patologic

Suflul patologic apare pe fondul unei probleme structurale a inimii. Cel mai frecvent, sunt afectate valvele cardiace. Daca o valva nu se deschide suficient, vorbim despre stenoza. Daca nu se inchide complet si permite intoarcerea sangelui, vorbim despre insuficienta valvulara.

Alte cauze includ malformatiile congenitale, cum ar fi defectele septale (orificii anormale intre camerele inimii) sau persistenta canalului arterial la nou-nascuti. Infectii precum endocardita sau boli ale muschiului cardiac pot genera, la randul lor, sufluri anormale.

Clasificarea dupa momentul aparitiei

Medicii descriu suflurile si in functie de momentul din ciclul cardiac:

• Suflu sistolic – apare in timpul contractiei inimii; este cel mai frecvent.
• Suflu diastolic – apare in faza de relaxare; necesita aproape intotdeauna investigatii suplimentare.
• Suflu continuu – se aude pe tot parcursul bataii inimii si poate indica o comunicare anormala intre vase.

Cauzele suflului cardiac

Cauze nepericuloase ale suflului cardiac

Suflul cardiac care nu pune viata in pericol poate fi cauzat de sangele care curge prin inima cu o viteza mai mare decat ar trebui. Se poate intampla din cauza:

• tiroidei hiperactive;
• cresterii (la copii si adolescenti);
• hipertensiunii arteriale netratate;
• activitatii fizice care creste ritmul cardiac;
• sarcinii: corpul gravidei pompeaza mai mult sange pentru a face fata nevoilor de dezvoltare ale fatului;
• febrei: temperatura mai mare face ca inima sa pompeze mai repede sangele;
• anemiei: nu exista suficiente celule rosii sanatoase in sange (rolul acestora este acela de a transporta oxigenul necesar tesuturilor si organelor).

Cauze periculoase ale suflului cardiac

Suflul cardiac poate aparea din mai multe cauze periculoase pentru sanatate, cum ar fi:

• patent ductus arteriosus (persistenta de canal arterial): deschiderea dintre aorta si artera pulmonara nu se inchide dupa nastere.
• acumularea de calciu in valve: in urma inaintarii in varsta. In acest fel, supapele se deschid mai greu, iar sangele nu mai poate trece cu usurinta.
• endocardita infectioasa: este o infectie bacteriana a mucoasei inimii. Bacteriile ingusteaza deschiderea supapelor si afecteaza fluxul sanguin.
• boli cardiace: este vorba despre inflamatii cronice la nivelul valvelor inimii. Ca urmare, functia supapelor este afectata, iar fluxul sanguin nu se mai face normal.
• tumori: acestea pot afecta fluxul sanguin.
• defecte septale (arteriale si ventriculare): presupun existenta unor gauri in peretii dintre camerele superioare si camerele inferioare ale inimii.
• o infectie bacteriana care afecteaza muschiul inimii: febra reumatica. 
• o afectiune cardiaca congenitala: este vorba despre unele probleme structurale ale inimii, care apar inca din perioada de dezvoltare intrauterina.
• boli ale valvei cardiace: sunt defecte in structura inimii, fie prezente la nastere, fie dobandite pe parcursul vietii.

Boli ale valvei cardiace

Multe persoane au probleme cu valvele cardiace inca de la nastere, dar afla de aceasta problema mult mai tarziu, de multe ori la un control de rutina. Medicii cardiologi si chirurgii cardiotoracici pot recunoaste si diagnostica bolile valvelor. Aceste afectiuni pot fi ratate de alti medici. Cele mai importante asemenea afectiuni sunt bolile valvei cardiace (3):

• stenoza valvei aortice: valva aortica se ingroasa si se ingusteaza, ceea ce face ca sangele sa fie pompat in corp cu mai mare dificultate. Stenoza valvei aortice se manifesta prin: dificultate respiratorie si oboseala.
• stenoza mitrala: valva mitrala se ingusteaza, ceea ce face dificila curgerea sangelui de la atriul stang la ventriculul stang. In cele mai multe cazuri, stenoza mitrala este cauzata de boli cardiace reumatice. Stenoza mitrala provoaca dificultati respiratorii si oboseala.
• anevrism de aorta: daca valva aortica nu functioneaza bine, atunci apare suflul cardiac. Anevrismul de aorta poate fi cauzat de tulburari genetice. 
• regurgitarea mitrala (insuficienta mitrala): are loc atunci cand sangele se scurge prin valva mitrala, odata cu bataia inimii. atunci cand inima bate. In cazul in care regurgitarea mitrala nu este tratata adecvat, ea poate duce la insuficienta cardiaca. 
• insuficienta aortica: are loc atunci cand sangele se scurge inapoi prin valva aortica. In cazul in care nu este tratata adecvat, se poate ajunge la insuficienta cardiaca. 

Ce simptome pot insoti suflul cardiac?

Suflul inocent nu provoaca simptome. Persoana afectata se simte bine si poate desfasura activitati normale, inclusiv sport, daca medicul nu recomanda restrictii.

In schimb, suflul patologic poate fi asociat cu:

• oboseala la eforturi mici;
• dificultati de respiratie;
• ameteli sau episoade de lesin;
• palpitatii;
• umflarea picioarelor;
• coloratie albastruie a buzelor sau degetelor, mai ales la copii.

Daca vrei sa intelegi mai bine ce inseamna un puls normal si cand trebuie sa te ingrijorezi, informeaza-te din surse medicale sigure.

Solicita ajutor medical de urgenta daca apar durere toracica intensa, dificultati mari de respiratie sau ameteala severa. Durerea toracica poate avea multiple cauze, iar unele necesita interventie rapida; gasesti detalii despre durerea in piept in materiale medicale dedicate.

Nu incerca sa te autodiagnostichezi online. Evaluarea corecta se face in cabinet.

Suflul cardiac la copii si nou-nascuti

La copii, suflul cardiac este frecvent si, in majoritatea cazurilor, inocent. Multi parinti afla despre el la un control de rutina si se tem de ce este mai rau. Statistic, o mare parte dintre copii prezinta la un moment dat un suflu fara sa aiba o boala cardiaca.

La nou-nascuti, medicul verifica atent orice suflu pentru a exclude malformatiile congenitale. Fii atent la semne precum dificultati la alimentatie, transpiratii excesive in timpul suptului, respiratie rapida sau crestere insuficienta in greutate. Daca observi aceste manifestari, programeaza un consult pediatric.

Cum se stabileste diagnosticul?

Pentru a stabili daca un pacient are sau nu suflu cardiac, medicul asculta inima cu ajutorul unui stetoscop (examen fizic). In cazul in care suflul cardiac este prezent, medicul evalueaza gravitatea acestuia (volum, locatie, frecventa). De asemenea, pacientul este examinat pentru a se identifica orice alte simptome ale problemelor cardiace.

Este posibil ca medicul sa aiba nevoie de mai multe informatii si atunci recomanda investigatii precum (5):

• radiografie toracica: este un test imagistic comun, se poate vedea daca inima este marita, pentru ca in acest caz poate aparea suflul cardiac.
• ecocardiograma: este un examen cu ultrasunete care evalueaza camerele si supapele inimii. Astfel se pot identifica valvele cardiace anormale.
• electrocardiograma: evalueaza activitatea electrica a inimii. Este un test rapid si nedureros. O serie de senzori se ataseaza pe corp (piept, brate, picioare). Senzorii sunt conectati la un computer care imprima rezultatele. Ulterior, medicul cardiolog analizeaza rezultatele si in baza lor stabileste diagnosticul.
• cateterism cardiac: acest test se face atunci cand alte teste nu au identificat cauza suflului cardiac. Se introduce un cateter (tub flexibil) intr-un vas de sange (fie in zona inghinala, fie la incheietura mainii). Se poate folosi si o substanta de contrast, pentru a ajuta vasele de sange sa fie mai vizibile pe imaginile realizate in timpul testului.

Tratamentul suflului cardiac

Suflul cardiac, in multe situatii, nu are nevoie de tratament. Daca suflul cardiac este cauzat de febra, sau de hipertiroidism (tiroida hiperactiva), acesta dispare de la sine, odata ce afectiunea este tratata. Daca suflul cardiac este cauzat de alte probleme care pot pune viata in pericol, se poate interveni cu o strategie medicamentoasa. Pot fi necesare medicamente sau interventii chirurgicale.

Medicamente

Medicamentele care sunt utilizate pentru a trata afectiunile cardiace asociate suflului cardiac includ:

• anticoagulante: subtiaza sangele si previn formarea cheagurilor de sange. Unele afectiuni care provoaca suflu cardiac sunt asociate aritmiilor (bataile neregulate ale inimii) care pot provoca cheagurile de sange. Cheagurile de sange cresc riscul de accidente vasculare cerebrale.
• diuretice: elimina excesul de lichid din organism. Se pot prescrie diuretice pentru a trata hipertensiunea arteriala.
• inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei: relaxeaza peretii vaselor de sange, ceea ce duce la o micsorare a presiunii arteriale.
• beta-blocante: sunt utilizate mai ales in tratamentul hipertensiunii arteriale, aritmiilor si nu numai. 

Chirurgie cardiaca

Chirurgia cardiaca poate corecta suflul cardiac. Modul in care se face interventia chirurgicala depinde de starea cardiaca specifica (5).

Nu lua medicamente fara recomandare. Chiar daca gasesti informatii despre medicamente fara reteta sau despre diverse suplimente alimentare, discuta cu medicul inainte de a le utiliza. Unele produse pot interactiona cu tratamentele cardiace sau pot influenta tensiunea si ritmul cardiac.

Complicatii si preventie

Suflul inocent nu duce la complicatii. Problemele apar doar daca exista o boala cardiaca netratata.

Complicatiile pot include insuficienta cardiaca, tulburari de ritm sau infectii ale valvelor. Monitorizarea regulata reduce riscurile si permite ajustarea tratamentului la timp.

Poti contribui la mentinerea sanatatii inimii prin controlul factorilor de risc: mentine tensiunea arteriala in limite normale, monitorizeaza colesterolul si glicemia, renunta la fumat si mentine o greutate adecvata. Adopta o alimentatie echilibrata si fa miscare constant, adaptata capacitatii tale de efort.

Controalele periodice ajuta la depistarea timpurie a problemelor. Discuta cu medicul despre necesitatea unei ecocardiografii sau a altor teste daca ai factori de risc cardiovascular.

Rezumat

• Suflul cardiac descrie un sunet anormal in timpul batailor inimii.
• Suflul cardiac poate fi benign si in aceste conditii dispare de la sine dupa o perioada.
• Suflul cardiac poate fi si periculos, daca este provocat de o afectiune asociata. La adulti in general, suflul cardiac poate fi simptomul unei alte afectiuni.
• Medicii recomanda teste pentru a determina cauza suflului cardiac si prescriu medicamente pentru a trata afectiunea asociata. 
• In multe cazuri, suflul cardiac nu reprezinta un pericol si nu este nevoie de tratament.
• Se recomanda ca pacientul sa consulte un cardiolog sau un medic specializat in chirurgie cardiovasculara in cazul in care exista simptome care ingrijoreaza, sau apar alte simptome ingrijoratoare.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse bibliografice

1. Health University of Utah, „Heart Murmur: Symptoms & Treatments”: https://healthcare.utah.edu/cardiovascular/conditions/heart-murmur.php
2. Baptist Health, „Heart (cardiac) murmur”: https://www.baptisthealth.com/services/heart-care/conditions/heart-murmur
3. British Heart Foundation, „Heart murmurs – causes, symptoms & treatment”: https://www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/heart-murmurs
4. Medical News Today, „What to know about heart murmurs”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/326802
5. Mayo Clinic, „Heart Murmurs”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-murmurs/diagnosis-treatment/drc-20373175