Crampe abdominale: Cauze, tratament, preventie

Durerile de burta sunt neplacute si fiecare ne confruntam cu un astfel de disconfort din cand in cand. De cele mai multe ori nu sunt un motiv de ingrijorare, insa alteori ar putea ascunde afectiuni mai grave. Afla, din urmatoarele randuri, ce sunt crampele abdominale, de ce apar, ce sa faci cand te confrunti cu ele si cum le poti preveni.

Ce sunt crampele abdominale?

Crampele abdominale sunt contractii musculare involuntare, resimtite sub forma unor dureri care apar si dispar, in ritm constant. Acestea sunt localizate la nivelul stomacului sau al intestinelor, iar uneori pot aparea din senin, fara motive clare. 

Alteori, totusi, ne putem da seama destul de usor ce anume a cauzat crampele. Printre factorii de risc se numara exercitiile fizice intense, mesele copioase, indigestiile, stresul sau o boala pe care stii deja ca o ai.

Din ce cauze apar crampele abdominale?

Crampele abdominale pot aparea din multe motive, printre care o simpla indigestie sau un blocaj intestinal minor, insa printre cele mai frecvente cauze de natura medicala se numara:

Sindromul de colon iritabil

Aceasta afectiune se manifesta adesea prin crampe ce apar in momente tensionate, care implica evenimente stresante. Spre exemplu, inaintea unui examen sau a unui interviu. Desi nu s-au aflat cu exactitate mecanismele de punere in functiune a acestor reactii somatice, un posibil factor ar fi hormonii stresului, care sensibilizeaza intestinele si provoaca tulburari ale scaunului. 

Ovulatia si menstruatia

Crampele abdominale resimtite in partea inferioara a abdomenului ar putea avea legatura cu faza ovulatorie a ciclului menstrual, cand sunt eliberate prostaglandinele. Acestea determina contractia uterului si a intestinelor. De asemenea, pe parcursul zilelor cu menstruatie, apar frecvent crampe abdominale cauzate de contractiile uterului, necesare pentru eliminarea ovulului si a mucoasei endometriale.

Gazele intestinale

Gazele inflameaza colonul, cauzand crampe abdominale. Alimentatia excesiva, inghitirea unor cantitati mari de aer, consumul de lactate sau bauturi carbogazoase, combinatiile alimentare nepotrivite care duc la fermentarea anumitor alimente (precum fructele ingerate dupa o masa copioasa), fumatul, mestecatul gumei sau alte perturbari ale florei intestinale pot duce la formarea de gaze in exces.

Bolile inflamatorii intestinale

Acest tip de boli presupun o inflamatie cronica a mucoasei tractului digestiv, deoarece anticorpii ataca celulele organismului, considerandu-le straine. Vorbim aici despre afectiuni precum colita ulcerativa sau boala Crohn. Acestea au ca simptome crampele, dar si durerile abdominale, oboseala, diareea, lipsa poftei de mancare sau scaunele cu sange. 

Diverticuloza

Diverticuloza este o afectiune care apare mai frecvent dupa varsta de 60 de ani. Aceasta consta in aparitia unor diverticuli de-a lungul intestinului gros, adica niste pungute de mucoasa care ies din peretele colonului prin intermediul unor orificii mici. 

Astfel, in special scaunele tari, vor avea nevoie de o presiune mai mare pentru a trece prin intestine, riscand, totodata, sa inflameze acei diverticuli si sa provoace crampe abdominale. 

Ce poti face cand ai crampe abdominale?

In primul rand, un consult de specialitate este necesar pentru determinarea cauzelor. In functie de acestea, medicul va propune o schema terapeutica pe care sa o urmezi. Deseori, schimbarea stilului de viata este de dorit, deoarece multe dintre neplacerile abdominate sunt influentate de factori precum alimentatia, nivelul de activitate fizica, stresul sau calitatea somnului.

Tratamentele medicamentoase pot fi administrate doar dupa consultarea medicului si obtinerea unui diagnostic. Printre cele mai frecvent utilizate remedii, se numara:

• Medicamentele cu simeticona pentru reducerea gazelor intestinale sau cu cimetidina, nizatidina, famotidina sau ranitidina pentru blocarea producerii de gaze noi;
• Medicamente pentru reglarea acidului gastric, precum cele care contin omeprazol sau lansoprazol;
• Medicamente ce ajuta la functionarea optima a sfincterului esofagian;
• Antibiotice in cazul bolilor provocate de bacteriile din stomac, precum ulcerul.

In cazul crampelor usoare sau a celor menstruale, pot fi administrate analgezice. Se recomanda odihna si hidratarea, evitarea meselor bogate pentru cateva ore si consultarea medicului daca apar si alte simptome, precum greata, varsaturi, umflarea abdomenului, disconfort accentuat sau scaun cu sange.

Cum previi crampele abdominale?

• Ai grija la alimentatie! Consuma multe fructe si legume, seminte si alte surse de fibre.
• Hidrateaza-te corespunzator.
• Fa miscare in mod constant, in fiecare zi. Axeaza-te pe exercitiile moderate si nu face antrenamente intense fara a te incalzi in prealabil.
• Evita mesele copioase si incearca sa mananci putin, dar des.
• Consuma lichide la temperatura camerei, pentru a nu perturba starea bolului alimentar.
• Mananca incet si mesteca bine, fara a vorbi sau a bea apa in timp ce mananci. Astfel, vei reduce din cantitatea de aer ingerata.
• Renunta la fast-food, produse rafinate, dulciuri, bauturi carbogazoase, alimente picante, grasimi si prajeli.
• Invata cum sa faci fata stresului.
• Limiteaza sau renunta la alcool si cafea.

Crampele abdominale sunt, de cele mai multe ori, doar un disconfort temporar, fara a reprezenta un pericol pentru sanatate. Totusi, daca simptomele sunt recurente, iar durerea este de o intensitate sporita, consulta de urgenta medicul specialist pentru a sti cu exactitate care sunt cauzele si ce tratament trebuie sa urmezi.