Hipertensiunea oculara: Cauze, manifestari si optiuni de tratament

6. 7. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 6 minute de citit

Hipertensiunea oculara

Desi nu este considerata o afectiune in sine, hipertensiunea oculara este o tulburare care afecteaza sanatatea ochilor. Tensiunea intraoculara ridicata este un factor de risc important pentru glaucom, boala caracterizata de deteriorarea nervului optic si pierderea vederii.

Pentru ca hipertensiunea oculara nu produce simptome, consultatia oftalmologica de rutina este foarte importanta pentru depistarea acesteia. 

Sa vedem ce este aceasta tulburare si din ce cauza creste tensiunea oculara.

Ce este hipertensiunea oculara?

Hipertensiunea oculara reprezinta tensiunea ridicata in interiorul ochilor (intraoculara), in absenta semnelor de glaucom (1).   

Valoarea normala a tensiunii ochilor este de 11-21 mmHg. Atunci cand aceasta depaseste constant 21 mmHg, este considerata hipertensiune oculara. Tulburarea poate aparea la unul sau ambii ochi (1).

Diagnosticul de hipertensiune oculara este pus atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii (2):

  • valoare mai mare de 21 mmHg a tensiunii intraoculare la unul sau ambii ochi, la doua sau mai multe masuratori in cabinetul oftalmologic; 
  • nervul optic nu este deteriorat;
  • la examinarea campului vizual, nu sunt depistate semne de glaucom;
  • nu sunt depistate alte afectiuni oculare care ar fi putut fi cauza tensiunii intraoculare crescute. 

Pacientii cu hipertensiune oculara trebuie monitorizati regula din cauza riscului de a dezvolta glaucom (2). Aceasta este o afectiune progresiva care produce pierderea treptata a vederii ce poate evolua pana la orbire. Totusi, nu toti pacientii cu tensiune oculara ridicata dezvolta aceasta afectiune (1).

Cauze

Din ce cauza creste tensiunea oculara?

Dezechilibrul dintre productia si drenajul fluidului din interiorul ochiului este raspunzator de hipertensiunea oculara (2). Este vorba despre umoarea apoasa, lichidul transparent, incolor, produs intre cornee (membrana de pe partea anterioara a ochiului) si cristalin (lentila naturala a ochiului) (3). Lichidul mentine constanta valoarea tensiunii oculare, insa acumularea excesiva creste aceasta valoare (4). 

Orice persoana poate dezvolta hipertensiune oculara, insa prezenta urmatorilor factori de risc poate creste predispozitia pentru aceasta tulburare (1):

  • hipertensiune arteriala;
  • diabet zaharat;
  • unele afectiuni oculare (miopie, sindromul de dispersie a pigmentului, sindromul pseudoexfoliativ);
  • varsta peste 40 de ani;
  • istoric de traumatism la nivelul ochilor sau interventie chirurgicala oftalmologica;
  • administrarea pe termen lung a medicamentelor cu steroizi;
  • rasa africana si hispanica;

Simptome

Hipertensiunea oculara nu produce semne sau simptome, ceea ce inseamna ca poate fi prezenta fara sa stii. Acesta este unul dintre motivele pentru care se recomanda efectuarea regulata a consultatiei oftalmologice de rutina (1). 

Daca aceasta a evoluat deja catre glaucom, te vei confrunta cu durere oculara intensa, inrosirea ochilor, dureri de cap, vedere incetosata, sensibilitate in jurul ochilor si alte tulburari de vedere (5). 

Bineinteles, unele dintre aceste simptome pot aparea si in contextul altor afectiuni oculare. Spre exemplu, inrosirea ochilor este o manifestare comuna a blefaritei si conjunctivitei, iar tulburarile de vedere pot fi un simptom al cataractei. In orice caz, prezenta acestor manifestari trebuie sa te trimita la medic pentru un diagnostic corect.

Examene si teste recomandate

Masurarea tensiunii oculare

Masurarea tensiunii oculare

Hipertensiunea oculara poate fi depistata rapid printr-un test foarte simplu de diagnostic, si anume tonometria, care este efectuata cu ajutorul unui tonometru (1). Acest test poate fi de mai multe tipuri:  

  • Aplanotonometria Goldman: Presupune aplicarea unor picaturi de ochi cu efect anestezic si care contin colorant fluorescent. Tensiunea oculara este apoi masurata cu ajutorul biomicroscopului care emite o lumina albastra (1). Pacientul este pozitionat pe scaunul aparatului cu barbia sprijinita pe suportul special (6). Prisma Goldman este aplicata usor pe suprafata ochiului, perpendicular pe cornee (6), fara ca pacientul sa simta disconfort sau durere.
  • Tonometria cu aplanatie Tono-Pen: Aceasta este similara aplanotonometriei Goldman, deoarece utilizeaza un dispozitiv care se aplica, de asemenea, pe suprafata corneei. Pentru aceasta examinare nu este necesar, insa, biomicroscopul. Tono-Pen este un aparat de mana, portabil, care masoara rapid tensiunea ochilor. Si in cazul acestui test este nevoie de utilizarea picaturilor cu anestezic (1). 
  • Tonometria cu tonometrul iCare: Este similar dispozitivului Tono-Pen. Desi presupune contactul cu suprafata ochiului, aceasta tehnica nu necesita aplicarea de picaturi cu anestezic (1). 
  • Tonometria fara contact: Aceasta procedura de diagnostic nu implica atingerea corneei sau utilizarea picaturilor speciale. Se efectueaza cu ajutorul unui aparat care transmite un jet scurt de aer in ochi. Aerul comprima corneea, iar forta cu care acesta se intoarce catre aparat este convertita automat pentru obtinerea valorii tensiunii oculare (1).    

Medicul va alege metoda cea mai potrivita pentru tine. 

Alte teste oftalmologice

De obicei, in cadrul consultatiei oftalmologice, se realizeaza si examinarea acuitatii vizuale si biomicroscopia oculara (2). 

Pentru a verifica acuitatea vizuala, medicul te va invita sa citesti de la distanta un panou cu litere de diferite marimi (2). 

In cazul biomicroscopiei oculare, vei fi asezat pe un scaun, cu barbia sprijinita pe un suport special. Aparatul se utilizeaza pentru a examina toate structurile ochiului (2). 

Alte teste care pot fi efectuate suplimentar, la recomandarea medicului (2):

  • Test de camp vizual: Presupune verificarea vederii periferice pentru a depista eventuale semne de glaucom. 
  • Examenul fundului de ochi: Procedura are rolul de a examina nervul optic. Se utilizeaza picaturi oftalmice pentru a dilata pupila in prealabil. 
  • Gonioscopia: Presupune aplicarea unei lentile speciale direct pe ochi pentru a verifica daca unghiul de drenaj al ochiului este inchis sau deschis (2). In cazul in care este inchis, fluidul se acumuleaza la acest nivel, cauzand cresterea tensiunii oculare. 
  • Pahimetria: Se utilizeaza un dispozitiv cu ultrasunete care masoara grosimea corneei pentru a stabili daca valoarea tensiunii oculare este corecta. In cazul corneei prea subtiri sau prea groase, tensiunea ochilor poate aparea fals scazuta, respectiv fals crescuta (2). 

Optiuni de tratament

Tratamentul tensiunii oculare ridicate este esential pentru a reduce riscul de a dezvolta glaucom.

In general, hipertensiunea oculara este tinuta sub control cu ajutorul picaturilor care diminueaza cantitatea sau productia de umoare apoasa (1). 

Medicul oftalmolog te poate programa la control peste cateva saptamani pentru a verifica rezultatele tratamentului (1). Bineinteles, este necesara monitorizarea pe termen lung, prin controale de rutina (2).    

De regula, chirurgia nu este utilizata pentru a trata hipertensiunea oculara. Cu toate acestea, interventia chirurgicala poate fi o optiune pentru cazurile care nu raspund la tratamentul cu picaturi oftalmice (2). Scopul operatiei este de a crea un canal de drenaj pentru a elimina excesul de umoare apoasa. Se poate realiza cu ajutorul laserului sau prin chirurgie clasica (1). 

Preventie

Nu exista metode de preventie pentru aceasta tulburare. Cu toate acestea, consultatiile oftalmologice de rutina ajuta la depistarea timpurie a hipertensiunii oculare (2). De asemenea, acestea permit initierea rapida a tratamentului pentru a scadea riscul de glaucom. 

Prin urmare, investigatiile oftalmologice de rutina au un rol important pentru sanatatea functiei vizuale. Absenta manifestarilor oculare nu inseamna neaparat ca ochii sunt sanatosi. 

Referinte:

  1. ‌Seladi-Schulman, Jill. “What to Know about Ocular Hypertension.” Healthline, Healthline Media, 30 July 2021, www.healthline.com/health/eye-health/ocular-hypertension#definition. Accessed 25 June 2022.
  2. ‌“Ocular Hypertension.” WebMD, WebMD, 2020, www.webmd.com/eye-health/occular-hypertension. Accessed 25 June 2022.
  3. Goel, Manik. “Aqueous Humor Dynamics: A Review~!2010-03-03~!2010-06-17~!2010-09-02~!” The Open Ophthalmology Journal, vol. 4, no. 1, 3 Sept. 2010, pp. 52–59, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3032230/#:~:text=Aqueous%20humor%20provides%20a%20transparent,and%20enters%20the%20posterior%20chamber., 10.2174/1874364101004010052. Accessed 25 June 2022.
  4. What Is Ocular Hypertension. “What Is Ocular Hypertension?” American Academy of Ophthalmology, 6 May 2022, www.aao.org/eye-health/diseases/what-is-ocular-hypertension. Accessed 25 June 2022.
  5. NHS Choices. Overview - Glaucoma. 2022, www.nhs.uk/conditions/glaucoma/. Accessed 26 June 2022.
  6. Stevens, Sue, et al. “How to Measure Intraocular Pressure: Applanation Tonometry.” Community Eye Health, vol. 20, no. 64, 2007, pp. 74–5, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2206330/. Accessed 26 June 2022.