Dizenteria: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Dizenteria reprezinta un tip de infectie ce se dezvolta in intestin si care are drept manifestari principale diareea si crampele abdominale. Dorim sa iti oferim informatii despre aceasta afectiune, astfel ca ti-am pregatit materialul de fata, pe care te invitam sa il parcurgi.

Ce este dizenteria?

Aceasta este o infectie a tractului intestinal, mai exact, a colonului. In principiu, se manifesta prin crampe abdominale de intensitate redusa sau severa, diaree si  scaunul cu sange si mucus. Daca pacientul nu beneficiaza de hidratare corespunzatoare, poate sa nu supravietuiasca dizenteriei. [1]

In general, formele usoare sunt cele mai comune, caz in care recuperarea este rapida. De regula, daca se suspecteaza ca infectarea s-a produs in urma consumarii de alimente de la un local public, trebuie anuntate autoritatile competente, pentru a lua masurile necesare.

Tipuri de dizenterie

Dizenteria este de doua tipuri: bacilara sau bacteriana si amibiana. Iata cateva informatii generale despre fiecare!

Dizenteria bacilara (bacteriana) sau shigeloza

Este declansata de bacteria Shigella si este cea mai comuna forma de dizenterie in tara noastra. Bacteriile din acest ordin provoaca inflamatia ulceroasa la nivelul intestinului gros, iar transmiterea acesteia se face pe fondul conditiilor de igiena necorespunzatoare sau prin deplasarea mustelor care transporta bacteriile si ating alimentele.

Dizenteria amibiana sau amoebioza

Dizenteria amibiana este provocata de un anumit parazit unicelular cunoscut sub denumirea de „entamoeba histolitica”, specific, indeosebi, zonelor tropicale. Aceasta forma de dizenterie poate fi contactata in timpul calatoriilor in zonele geografice respective, fiind mai periculoasa decat cea bacilara, intrucat  in lipsa tratamentului corespunzator poate duce la deces. [1]

Care sunt cauzele acestei afectiuni?

Dizenteria apare din cauza nerespectarii igienei, ce favorizeaza transmiterea bacteriei Shigella (contactul cu fecalele in care exista bacteria) sau a consumului de alimente contaminate. In multe cazuri, raspandirea acesteia are loc in cadrul unui colectiv, de exemplu, locuinta, gradinita sau scoala, centre, baze militare, centrele de intrijire, uneori se poate intampla si in localuri. 

De asemenea, bacteria se poate transmite si prin apa, in cazul in care retelele nu sunt igienizate. Cand o persoana este infectata, poate transmite bacteria in intervalul una si patru saptamani, prin intermediul contactului cu fecalele sau cu obiectele contaminate folosite de aceasta. Dizenteria este comuna in tarile subdezvoltate si in mediile in care salubritatea este precara. 

Simptome

Indiferent de tipul de dizenterie, simptomele principale sunt crampele abdominale si diareea. Atunci cand aceasta afectiune se manifesta intr-o faza usoara, de regula nu este necesar un consult medical de urgenta, intrucat se amelioreaza de la sine in decursul a cateva zile, fara a necesita medicatie. Consumul de lichide este insa esential, pentru a lupta contra deshidratarii pe care o produce diareea. 

Cazurile severe implica si prezenta sangelui sau a mucusului in scaun, iar acest lucru are loc din cauza faptului ca peretii intestinului sunt afectati. 

Simptomele dizenteriei bacilare

In cazul Dizenteriei bacilare, adica infectiei cu Shigella, simptomele se pot observa dupa una, pana la trei zile de la momentul infectarii si se pot manifesta pe o durata de pana la sapte zile. Printre acestea se afla diaree fara sange sau mucus si dureri de intensitate redusa de stomac. Initial, diareea este abundenta, dupa care scade cantitativ pe masura ce trec zilele. 

Unele persoane se pot confrunta doar cu diareea, fara sa aiba si dureri. Atunci cand exista cazuri severe, diareea este apoasa si contine sange sau mucus, provoaca  dureri abdominale intense, se poate instala febra si au loc episoade de greata si varsaturi. Exista si persoane care, in urma dizenteriei bacilare, pot manifesta intoleranta la lactoza pe o perioada ce se poate extinde pana la cativa ani.

Simptomele dizenteriei amibiene

In ceea ce priveste  tipul de dizenterie amibiana, simptomele pot lipsi intre doua si patru saptamani, iar in unele cazuri, pacientul este asimptomatic si cateva luni. Atunci cand exista simptome, acestea sunt reprezentate de: diaree cu aspect apos, ce include mucus, sange ori puroi, dureri abdominale, febra, frisoane, senzatii de greata si voma, oboseala si constipatie ce are caracter intermitent.

In cazul in care nu se intervine la timp cu tratament specializat, chiar daca simptomele se diminueaza sau dispar, amiba supravietuieste in intestine o perioada indelungata, de luni sau ani, iar in intervalul respectiv, persoana afectata poate transmite infectia sau se poate confrunta cu reaparitia simptomelor. 

Cum se stabileste diagnosticul de dizenterie?

Atunci cand dizenteria implica sange sau mucus in scaun, este deosebit de important sa mergi la medicul de familie pentru un consult, iar daca este cazul, te va trimite la specialist. 

Diagnosticul se stabileste in urma analizei de laborator a unui esantion de fecale, pentru a se identifica daca exista bacterii ori amibe. In unele situatii, medicul poate solicita si investigatii suplimentare, de pilda, teste de sange, endoscopie, ecografie, pentru a identifica posibile complicatii ale afectiunii.

Complicatii

Lasata netratata sau daca este tratata necorespunzator, dizenteria in stadiul sever poate duce la complicatii, in cazuri mai rare. Un efect secundar nedorit este deshidratarea, iar sugarii si copiii sunt mai predispusi, putandu-le fi fatala. [1]

Alte posibile complicatii: abcesul hepatic (la nivelul ficatului), sindromul uremic hemolitic, artrita de tip postinfectios, convulsii. In cazuri rare, decesul poate surveni si la adulti. 

Optiuni de tratament pentru dizenterie

In stadiile usoare de dizenterie, tratamentul nu este necesar, ci doar hidratarea adecvata, ce consta in consum ridicat de apa plata, sucuri de fructe preparate natural, bauturi izotonice. 

Tratamentul pentru dizenterie in stadii avansate presupune medicatie personalizata (pe baza de antibiotice si/sau calmante pentru reducerea febrei si amoebicide) si hidratare, care, de cele mai multe ori, are loc la spital, prin perfuzie. Medicul recomanda medicatia in cazul in care dizenteria nu se trece de la sine in decursul a trei sau sapte zile. In unele situatii, medicul poate prescrie si solutii de rehidratare pe cale orala. De asemenea, se recomanda si repaosul.

Pe langa tratamentul de la medic se pot urma si reguli noi de alimentatie cu produse pentru dieta si nutritie corespunzatoare, ce pot sustine lupta pentru ameliorarea simptomelor sau care pot spori recuperarea:

• Alimente blande cu sistemul digestiv: orez, banane, paine prajita, cereale gatite.
• Lichide permise: apa plata, in care se pot adauga si cuburi de gheata, supe, ceai fara cafeina, apa de cocos, apa cu vitamine sau care contin electroliti, dar care nu contin o cantitate mare de zahar. Treptat, se pot adauga si alte alimente, precum ouale preparate sub forma de omleta.
• Alimente de evitat: lapte si produsele care il contin, mancarurile picante, alimentele gatite prin prajire si cu grasime, mancarurile ce au in componenta aditivi alimentari, carnea de porc si vita, legumele in stare cruda, unele fructe, printre care citricele, ananasul, smochinele, strugurii, fructele de padure. 
• De asemenea, trebuie evitate alcoolul, cafeaua, bauturile carbogazoase si indulcitorii artificiali.

Masuri de prevenire

Exista unele masuri pe care le poti lua pentru a preveni dizenteria. In primul rand, igiena corespunzatoare este esentiala. Spala-te pe maini cu apa si sapun si igienizeaza toaleta, fa curatenie temeinica in toata locuinta! Nu folosi prosopul in comun cu altcineva, chiar daca este din aceeasi familie! 

Alte masuri de prevenire:

• Spala bine fructele si legumele inainte de a le consuma!
• Daca exista o persoana infectata in locuinta, spala bine hainele sale la o temperatura ridicata!
• In cazul in care calatoresti intr-o tara tropicala, nu consuma apa din surse nesigure sau, daca nu pot fi verificate, fierbe apa timp de zece minute inainte de a o bea sau apeleaza la apa imbuteliata sigilata, nu folosi gheata daca nu este dintr-o sursa sigura si nu consuma fructe daca nu le poti curata de coaja!
• Evita consumul de lapte si produse lactate care sunt nepasteurizate!

Atunci cand te confrunti cu simptome si manifestari ce pot fi asociate cu dizenteria, discuta cu un medic! In urma unei consultatii, a unui esantion de fecale si, dupa caz, a unor investigatii, specialistul iti poate prescrie tratamentul adecvat necesitatilor tale. Respecta intotdeauna recomandarile sale si informeaza-l de orice modificare pe care o observi in timpul tratamentului!

Pentru realizarea acestui articol s-au utilizat informatii din urmatoarele surse:

1. “Dysentery: Symptoms, Causes, and Treatment.” Medical News Today, MediLexicon International, www.medicalnewstoday.com/articles/171193, accesat la data de 22 sept. 2022;

2. Buff, Sheila. “Dysentery: Symptoms, Treatment, and More.” Healthline, Healthline Media, 3 Sept. 2018, www.healthline.com/health/digestive-health/dysentery, accesat la data de 22 sept. 2022;

3. Gotter, Ana. “What to Eat When You Have Diarrhea: Foods to Avoid and Include.” Healthline, Healthline Media, 30 Aug. 2021, www.healthline.com/health/what-to-eat-when-you-have-diarrhea, accesat la data de 22 sept. 2022;