Dizenteria (diareea cu sange): cauze, simptome, tratament si preventie

Ce este dizenteria si cum se manifesta?

Dizenteria reprezinta o inflamatie a intestinului gros, provocata de microorganisme care invadeaza mucoasa intestinala. Cel mai vizibil semn este diareea cu sange si mucus. Fata de o diaree obisnuita, in acest caz apar crampe abdominale puternice, febra si o senzatie persistenta de a merge la toaleta, chiar daca elimini foarte putin.

Simptomele pot debuta la 1–3 zile dupa contactul cu bacteria responsabila sau la cateva saptamani, in cazul unor paraziti. De regula, boala dureaza intre 3 si 7 zile, dar poate persista mai mult daca nu primesti ingrijire adecvata.

Manifestarile frecvente includ:

• scaune frecvente, moi, cu sange rosu sau inchis la culoare;
• mucus vizibil in materiile fecale;
• crampe abdominale intense;
• febra care poate depasi 38°C;
• greata si varsaturi;
• oboseala accentuata;
• semne de deshidratare, cum ar fi gura uscata, sete puternica, urinari rare.

Daca sangele in scaun este abundent sau daca starea generala se agraveaza rapid, nu astepta sa treaca de la sine. Programeaza un consult medical.

Tipuri de dizenterie si cauze

Dizenteria bacilara (shigeloza)

Aceasta este cea mai frecventa forma si este provocata de bacteria Shigella. Se transmite prin contact direct cu o persoana infectata sau prin consumul de apa si alimente contaminate. In colectivitati, cum sunt gradinitele sau scolile, infectia se raspandeste usor daca igiena mainilor nu este respectata riguros.

Simptomele apar brusc: febra, crampe abdominale intense si scaune cu sange. In majoritatea cazurilor, evolutia este autolimitata, dar copiii mici, varstnicii si persoanele cu imunitate scazuta pot dezvolta forme mai severe.

Dizenteria amibiana (amoebioza)

Aceasta forma este cauzata de parazitul Entamoeba histolytica. O intalnesti mai frecvent in zone cu igiena precara sau la persoane care au calatorit in regiuni cu risc crescut. Boala poate evolua lent, cu episoade repetate de diaree si perioade de aparenta ameliorare.

In situatii rare, parazitul poate ajunge la ficat si poate produce un abces hepatic, o complicatie care necesita tratament si monitorizare in spital. De aceea, identificarea corecta a cauzei prin analize este foarte importanta.

Alte bacterii, precum Escherichia coli, pot provoca diaree cu sange. Medicul diferentiaza aceste infectii pe baza analizelor de laborator.

Cum se transmite dizenteria?

Transmiterea are loc pe cale fecal-orala. Microorganismele ajung in organism prin:

• maini nespalate dupa folosirea toaletei;
• apa contaminata din surse nesigure;
• fructe si legume nespalate;
• produse lactate nepasteurizate;
• contact apropiat cu o persoana infectata.

Un exemplu frecvent apare in familie: un copil cu dizenterie foloseste aceeasi toaleta, iar ceilalti membri nu dezinfecteaza corect suprafetele sau nu se spala atent pe maini. In cateva zile pot aparea simptome si la alte persoane.

Respecta regulile de igiena chiar si dupa disparitia simptomelor, deoarece eliminarea bacteriilor prin scaun poate continua o perioada.

Simptome

Indiferent de tipul de dizenterie, simptomele principale sunt crampele abdominale si diareea. Atunci cand aceasta afectiune se manifesta intr-o faza usoara, de regula nu este necesar un consult medical de urgenta, intrucat se amelioreaza de la sine in decursul a cateva zile, fara a necesita medicatie. Consumul de lichide este insa esential, pentru a lupta contra deshidratarii pe care o produce diareea. 

Cazurile severe implica si prezenta sangelui sau a mucusului in scaun, iar acest lucru are loc din cauza faptului ca peretii intestinului sunt afectati. 

Simptomele dizenteriei bacilare

In cazul Dizenteriei bacilare, adica infectiei cu Shigella, simptomele se pot observa dupa una, pana la trei zile de la momentul infectarii si se pot manifesta pe o durata de pana la sapte zile. Printre acestea se afla diaree fara sange sau mucus si dureri de intensitate redusa de stomac. Initial, diareea este abundenta, dupa care scade cantitativ pe masura ce trec zilele. 

Unele persoane se pot confrunta doar cu diareea, fara sa aiba si dureri. Atunci cand exista cazuri severe, diareea este apoasa si contine sange sau mucus, provoaca dureri abdominale intense, se poate instala febra si au loc episoade de greata si varsaturi. Exista si persoane care, in urma dizenteriei bacilare, pot manifesta intoleranta la lactoza pe o perioada ce se poate extinde pana la cativa ani.

Simptomele dizenteriei amibiene

In ceea ce priveste tipul de dizenterie amibiana, simptomele pot lipsi intre doua si patru saptamani, iar in unele cazuri, pacientul este asimptomatic si cateva luni. Atunci cand exista simptome, acestea sunt reprezentate de: diaree cu aspect apos, ce include mucus, sange ori puroi, dureri abdominale, febra, frisoane, senzatii de greata si voma, oboseala si constipatie ce are caracter intermitent.

In cazul in care nu se intervine la timp cu tratament specializat, chiar daca simptomele se diminueaza sau dispar, amiba supravietuieste in intestine o perioada indelungata, de luni sau ani, iar in intervalul respectiv, persoana afectata poate transmite infectia sau se poate confrunta cu reaparitia simptomelor. 

Cand trebuie sa mergi la medic?

Solicita asistenta medicala daca observi:

• sange abundent sau foarte inchis la culoare in scaun;
• febra peste 38,5°C care persista;
• semne de deshidratare (urinari rare, ameteli, slabiciune);
• dureri abdominale intense;
• varsaturi care nu iti permit sa bei lichide;
• simptome care dureaza mai mult de 3–5 zile.

La copii mici, deshidratarea se instaleaza rapid. Daca cel mic este apatic, nu are lacrimi la plans sau are scutece uscate timp de peste 6 ore, mergi imediat la medic.

Nu incerca sa stabilesti singur diagnosticul si nu incepe tratamente fara recomandare. Unele medicamente pot agrava evolutia bolii.

Diagnosticul dizenteriei

Medicul incepe cu o discutie despre simptome, alimentatie si eventuale calatorii recente. Apoi poate recomanda:

• coprocultura pentru identificarea bacteriilor;
• examen coproparazitologic pentru depistarea parazitilor, inclusiv a celor implicati in infectii precum viermii intestinali;
• analize de sange pentru evaluarea deshidratarii si a inflamatiei.

In functie de rezultate, medicul stabileste cauza si decide conduita terapeutica potrivita. Unele boli inflamatorii intestinale pot mima dizenteria, iar diferentierea se face prin investigatii suplimentare.

Tratamentul dizenteriei

Tratamentul depinde de cauza identificata si de severitatea simptomelor. Nu exista o solutie unica valabila pentru toate cazurile.

Rehidratarea

Primul pas il reprezinta corectarea pierderilor de lichide si electroliti. Bea solutii de rehidratare orala in cantitati mici si frecvente. Acestea contin combinatia potrivita de saruri si glucoza pentru absorbtie eficienta.

Daca varsaturile sunt persistente sau deshidratarea este severa, medicul poate recomanda administrarea intravenoasa de lichide in spital.

Tratamentul medicamentos

In infectiile bacteriene moderate sau severe, medicul poate prescrie antibiotice, pe baza rezultatelor analizelor. Nu toate formele necesita acest tip de tratament. Administrarea inutila favorizeaza rezistenta bacteriana si poate provoca reactii adverse.

In infectiile parazitare, medicul indica medicamente specifice impotriva parazitului identificat.

Evita antidiareicele fara recomandare medicala, mai ales daca exista sange in scaun. Acestea pot incetini eliminarea bacteriilor din intestin.

Daca ai nevoie de informatii generale despre medicamente fara reteta, discuta mai intai cu farmacistul si mentioneaza simptomele pe care le ai.

Alimentatia in perioada bolii

Pe langa tratamentul de la medic se pot urma si reguli noi de alimentatie cu produse pentru dieta si nutritie corespunzatoare, ce pot sustine lupta pentru ameliorarea simptomelor sau care pot spori recuperarea:

• Alimente blande cu sistemul digestiv: orez, banane, paine prajita, cereale gatite.
• Lichide permise: apa plata, in care se pot adauga si cuburi de gheata, supe, ceai fara cafeina, apa de cocos, apa cu vitamine sau care contin electroliti, dar care nu contin o cantitate mare de zahar. Treptat, se pot adauga si alte alimente, precum ouale preparate sub forma de omleta.
• Alimente de evitat: lapte si produsele care il contin, mancarurile picante, alimentele gatite prin prajire si cu grasime, mancarurile ce au in componenta aditivi alimentari, carnea de porc si vita, legumele in stare cruda, unele fructe, printre care citricele, ananasul, smochinele, strugurii, fructele de padure. 
• De asemenea, trebuie evitate alcoolul, cafeaua, bauturile carbogazoase si indulcitorii artificiali.

Posibile complicatii

Cele mai frecvente complicatii sunt legate de deshidratare si dezechilibre electrolitice. La copii, anumite tulpini bacteriene pot declansa sindrom hemolitic-uremic, o afectiune rara care afecteaza rinichii si necesita ingrijire specializata.

In dizenteria amebiana netratata, poate aparea abces hepatic. Persoanele cu boli cronice sau cu sistem imunitar slabit prezinta un risc mai mare de evolutie severa.

Monitorizeaza atent simptomele si revino la medic daca starea nu se imbunatateste.

Dizenteria la copii

Copiii pierd lichide mai rapid decat adultii. Un episod de diaree severa poate duce la deshidratare in cateva ore. Continua alaptarea la sugari si ofera lichide frecvent copiilor mai mari.

Nu administra medicamente destinate adultilor fara aviz medical. Dozele pentru copii se calculeaza in functie de greutate si varsta.

Parintii ar trebui sa solicite sfatul medicului la primele semne de sange in scaun sau febra ridicata.

Cum poti preveni dizenteria?

Exista unele masuri pe care le poti lua pentru a preveni dizenteria. In primul rand, igiena corespunzatoare este esentiala. Spala-te pe maini cu apa si sapun si igienizeaza toaleta, fa curatenie temeinica in toata locuinta! Nu folosi prosopul in comun cu altcineva, chiar daca este din aceeasi familie! 

Alte masuri de prevenire:

• Spala bine fructele si legumele inainte de a le consuma!
• Daca exista o persoana infectata in locuinta, spala bine hainele sale la o temperatura ridicata!
• In cazul in care calatoresti intr-o tara tropicala, nu consuma apa din surse nesigure sau, daca nu pot fi verificate, fierbe apa timp de zece minute inainte de a o bea sau apeleaza la apa imbuteliata sigilata, nu folosi gheata daca nu este dintr-o sursa sigura si nu consuma fructe daca nu le poti curata de coaja!
• Evita consumul de lapte si produse lactate care sunt nepasteurizate!

Atunci cand te confrunti cu simptome si manifestari ce pot fi asociate cu dizenteria, discuta cu un medic! In urma unei consultatii, a unui esantion de fecale si, dupa caz, a unor investigatii, specialistul iti poate prescrie tratamentul adecvat necesitatilor tale. Respecta intotdeauna recomandarile sale si informeaza-l de orice modificare pe care o observi in timpul tratamentului!

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse bibliografice

1. “Dysentery: Symptoms, Causes, and Treatment.” Medical News Today, MediLexicon International, www.medicalnewstoday.com/articles/171193, accesat la data de 22 sept. 2022;

2. Buff, Sheila. “Dysentery: Symptoms, Treatment, and More.” Healthline, Healthline Media, 3 Sept. 2018, www.healthline.com/health/digestive-health/dysentery, accesat la data de 22 sept. 2022;

3. Gotter, Ana. “What to Eat When You Have Diarrhea: Foods to Avoid and Include.” Healthline, Healthline Media, 30 Aug. 2021, www.healthline.com/health/what-to-eat-when-you-have-diarrhea, accesat la data de 22 sept. 2022.

Intrebari frecvente despre dizenterie