Ceaiul de catina - beneficii, proprietati, contraindicatii

10. 3. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 7 minute de citit

Catina este considerata una dintre cele mai valoroase plante medicinale. Frunzele, florile, semintele si fructele sale sunt laudate pentru proprietatile lor, fiind folosite de sute de ani pentru realizarea a tot felul de preparate, de la gemuri si sucuri pana la remedii naturiste sau produse cosmetice.  

Continutul de vitamine, minerale si substante active o fac o alegere perfecta pentru cei care vor sa introduca in dieta lor plante cu importante beneficii pentru sanatate. Consumul de ceai de catina este una dintre metodele prin care poti beneficia de proprietatile acestei plante. In acest articol vei afla care sunt acestea si cum ar putea ele influenta sanatatea ta.[8]

Ce este catina 

Catina (Hippophaë rhamnoides L.) este un arbust ce creste in toate marile zone temperate ale lumii, inclusiv in Romania. Apartine familiei Elaeagnaceae si poate creste pana la o inaltime de 7 m. 

Are frunze lungi, lanceolate, cu peri argintii caracteristici pe partea inferioara, si infloreste in aprilie, producand un numar mare de flori mici, verzi si maro, care formeaza ciorchini. In timp, se formeaza fructe mici, rotunde, de culoare galbena sau portocalie, fiecare fruct continand si un sambure tare. Acestea sunt cunoscute pentru gustul lor caracteristic, usor acrisor si amarui, si pentru aroma delicata.[4]

Ce contine catina si ce proprietati are 

Fructele de catina sunt una dintre cele mai utilizate parti ale plantei, iar asta datorita valorii lor nutritive. Pe langa carbohidrati si proteine, acestea mai sunt bogate in flavonoide si alti antioxidanti, vitamine, fitosteroli, acizi grasi polinesaturati, aminoacizi si minerale. 

De exemplu, continutul de vitamina C din fructele de catina poate fi mai ridicat decat cel din citrice, iar cel de acizi grasi si vitamina E este mai mare decat cel din grau, sofran, porumb sau soia. Catina mai este bogata si in beta-caroten. Si frunzele de catina contin multi nutrienti si substante bioactive.

Printre beneficiile asociate cu fructele de catina se numara: 

  • Efecte antiinflamatorii;
  • Actiune antimicrobiana; 
  • Ameliorarea durerii; 
  • Promovarea regenerarii tesuturilor
  • Intarirea sistemului imunitar. 

Catina a mai fost folosita si in diverse preparate medicale pentru cancer, afectiuni cardiace, ulcer, afectiuni hepatice, arsuri si tulburari cerebrale.[4][5]

Ce beneficii poate avea ceaiul de catina

Datorita proprietatilor catinei, si ceaiul preparat din fructele sau frunzele acestei plante poate avea efecte pozitive asupra sanatatii noastre. Trebuie mentionat ca beneficiile catinei sunt sustinute de un numar limitat de studii clinice si ca, din punct de vedere stiintific, nu exista dovezi suficiente pentru a confirma ca si ceaiurile realizate din aceasta planta ar avea aceleasi efecte. 

Totusi, faptul ca fructele si frunzele de catina au fost folosite de secole in medicina traditionala, inclusiv sub forma de ceai, pare sa indice ca beneficiile acestora nu sunt de neglijat. Iata cateva dintre acestea: 

1. Poate stimula sistemul imunitar 

Dupa cum am vazut mai sus, catina poate fi o sursa buna de vitamina C si de antioxidanti. Ceaiul de catina se poate dovedi util cand vine vorba de stimularea sistemului imunitar, care ne protejeaza organismul de boli si infectii.[1][7]

2. Poate reduce nivelul de colesterol din sange si tensiunea arteriala  

Studiile[10] au aratat ca uleiul de seminte de catina poate contribui la normalizarea tensiunii arteriale la subiectii hipertensivi si la reducerea nivelului de colesterol, fapt ce se poate datora continutului de acizi grasi. Alaturi de tratamentul potrivit si dieta specifica, consumul de ceai de catina te-ar putea ajuta sa-ti protezi inima. 

3. Poate contribui la mentinerea sanatatii ficatului 

Ceaiul de catina s-ar putea dovedi un aliat de nadejde si cand vine vorba de mentinerea sanatatii ficatului. Un studiu clinic[3] a aratat ca extractul de catina poate reduce cicatrizarea tisulara si imbunatati functia hepatica la pacientii cu ciroza.  

Un alt studiu[2] a analizat efectul catinei asupra persoanelor care sufera de boala ficatului gras non-alcoolic. S-a observat o imbunatatire semnificativa a nivelului colesterolului din sange, al trigliceridelor si enzimelor hepatice in cazul subiectilor carora le-a fost administrata catina de 1-3 ori pe zi. 

4. Poate imbunatati functiile aparatului digestiv

Ceaiul de catina te-ar mai putea ajuta si sa-ti mentii sanatatea sistemului digestiv. Un studiu[6] mai vechi s-a concentrat pe efectul extractului de catina asupra copiilor care sufera de indigestie. Rezultatele sugereaza ca acesta poate imbunatati pofta de mancare, stimula golirea stomacului si functia digestiva.

Contraindicatii 

Printre reactiile adverse la catina raportate se numara: 

  • Hipertensiune arteriala; 
  • Umflaturi; 
  • Dureri de cap; 
  • Ameteli; 
  • Palpitatii; 
  • Eruptii cutanate. 

De asemenea, este important de mentionat ca aceasta planta poate actiona ca un anticoagulant si creste riscul de sangerare. Catina mai poate interfera cu actiunea anumitor medicamente care trateaza afectiuni gastrointestinale, cancer, tulburari de ritm cardiac sau boli autoimune. Nu este recomandata femeilor insarcinate sau care alapteaza.[9]


Catina este o planta apreciata de sute de ani pentru proprietatile sale nutritionale si medicinale. Bogata in antioxidanti si vitamine, este folosita ca ingredient in multe remedii naturiste. Consumul regulat de ceai de catina este o modalitate excelenta de a profita de efectele benefice pe care aceasta planta le are asupra organismului. 

Trebuie insa sa retii ca acesta nu poate si nu trebuie sa inlocuiasca tratamentul medicamentos. Indiferent de natura problemei de sanatate cu care te confrunti, este important sa consulti un medic. Acesta este singurul in masura sa stabileasca un diagnostic si sa-ti recomande tratamentul potrivit. 


Bibliografie: 

  1. Chandra, Subhash, et al. “Pharmacological and Nutritional Importance of Sea Buckthorn (Hippophae).” ~ 258 ~ the Pharma Innovation Journal, vol. 7, no. 5, 2018, pp. 258–263, www.thepharmajournal.com/archives/2018/vol7issue5/PartD/7-4-93-428.pdf. Accessed 9 Mar. 2022.
  2. “Clinical Study on the Treatment with Chinese Medicine Sea Buckthorn on Non-Alcoholic Fatty Liver--《Modern Journal of Integrated Traditional Chinese and Western Medicine》2012年14期.” Cnki.com.cn, 2012, en.cnki.com.cn/Article_en/CJFDTOTAL-XDJH201214002.htm. Accessed 9 Mar. 2022.
  3. Gao, Ze-Li. “Effect of Sea Buckthorn on Liver Fibrosis: A Clinical Study.” World Journal of Gastroenterology, vol. 9, no. 7, 2003, p. 1615, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4615518/, 10.3748/wjg.v9.i7.1615. Accessed 9 Mar. 2022.
  4. Jaśniewska, Agnieszka, and Anna Diowksz. “Wide Spectrum of Active Compounds in Sea Buckthorn (Hippophae Rhamnoides) for Disease Prevention and Food Production.” Antioxidants, vol. 10, no. 8, 12 Aug. 2021, p. 1279, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8389226/, 10.3390/antiox10081279. Accessed 9 Mar. 2022.
  5. Li, Thomas S.C., and W.R. Schroeder. “Sea Buckthorn (Hippophae Rhamnoides L.): A Multipurpose Plant.” HortTechnology, vol. 6, no. 4, Oct. 1996, pp. 370–380, journals.ashs.org/horttech/view/journals/horttech/6/4/article-p370.xml, 10.21273/horttech.6.4.370. Accessed 9 Mar. 2022.
  6. M;Qiu, Xiao. “Influence of Hippophae Rhamnoides on Two Appetite Factors, Gastric Emptying and Metabolic Parameters, in Children with Functional Dyspepsia.” Hellenic Journal of Nuclear Medicine, vol. 16, no. 1, 2013, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23529392/, 10.1967/s002449910070. Accessed 9 Mar. 2022.
  7. Ramasamy, T., et al. “Immunoprotective Effect of Seabuckthorn (Hippophae Rhamnoides) and Glucomannan on T-2 Toxin-Induced Immunodepression in Poultry.” Veterinary Medicine International, vol. 2010, 2010, pp. 1–6, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2995906/, 10.4061/2010/149373. Accessed 9 Mar. 2022.
  8. Ren, Ruru, et al. “The Bioactive Components as Well as the Nutritional and Health Effects of Sea Buckthorn.” RSC Advances, vol. 10, no. 73, 2020, pp. 44654–44671, pubs.rsc.org/en/content/articlelanding/2020/ra/d0ra06488b, 10.1039/d0ra06488b. Accessed 9 Mar. 2022.
  9. Stuart, Annie. “Sea Buckthorn.” WebMD, WebMD, 11 Feb. 2013, www.webmd.com/vitamins-and-supplements/sea-buckthorn-uses-and-risks. Accessed 9 Mar. 2022.
  10. Vashishtha, Vivek, et al. “Effect of Seabuckthorn Seed Oil in Reducing Cardiovascular Risk Factors: A Longitudinal Controlled Trial on Hypertensive Subjects.” Clinical Nutrition, vol. 36, no. 5, Oct. 2017, pp. 1231–1238, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27522605/, 10.1016/j.clnu.2016.07.013. Accessed 9 Mar. 2022.