Ceai de catina - beneficii, proprietati contraindicatii

Catina este considerata una dintre cele mai valoroase plante medicinale. Frunzele, florile, semintele si fructele sale sunt laudate pentru proprietatile lor, fiind folosite de sute de ani pentru realizarea a tot felul de preparate, de la gemuri si sucuri pana la remedii naturiste sau produse cosmetice.

Continutul de vitamine, minerale si substante active o fac o alegere perfecta pentru cei care vor sa introduca in dieta lor plante cu importante beneficii pentru sanatate. Consumul de ceai de catina este una dintre metodele prin care poti beneficia de proprietatile acestei plante. In acest articol vei afla care sunt acestea si cum ar putea ele influenta sanatatea ta. [8]

Ce este catina?

Catina (Hippophaë rhamnoides L.) este un arbust ce creste in toate marile zone temperate ale lumii, inclusiv in Romania. Apartine familiei Elaeagnaceae si poate creste pana la o inaltime de 7 m. 

Are frunze lungi, lanceolate, cu peri argintii caracteristici pe partea inferioara, si infloreste in aprilie, producand un numar mare de flori mici, verzi si maro, care formeaza ciorchini. In timp, se formeaza fructe mici, rotunde, de culoare galbena sau portocalie, fiecare fruct continand si un sambure tare. Acestea sunt cunoscute pentru gustul lor caracteristic, usor acrisor si amarui, si pentru aroma delicata.[4]

Istoricul utilizarii catinei

Catina este cunoscuta si folosita de mii de ani in diverse culturi, nu doar in Europa, ci si in Asia si America de Nord. In medicina traditionala tibetana si chineza, planta era considerata un remediu valoros pentru intarirea vitalitatii si protejarea organismului impotriva bolilor respiratorii.

In Europa, catina a fost folosita de secole ca aliment si medicament natural, fiind apreciata in special pentru fructele sale bogate in vitamina C. In plus, marinarii si exploratorii o consumau pentru a preveni scorbutul, datorita continutului ridicat de vitamine. Astfel, istoria catinei evidentiaza nu doar utilizarea sa ca supliment nutritiv, ci si rolul sau important in medicina preventiva traditionala.

Ce contine catina si ce proprietati are?

Fructele de catina sunt una dintre cele mai utilizate parti ale plantei, iar asta datorita valorii lor nutritive. Pe langa carbohidrati si proteine, acestea mai sunt bogate in flavonoide si alti antioxidanti, vitamine, fitosteroli, acizi grasi polinesaturati, aminoacizi si minerale. 

De exemplu, continutul de vitamina C din fructele de catina poate fi mai ridicat decat cel din citrice, iar cel de acizi grasi si vitamina E este mai mare decat cel din grau, sofran, porumb sau soia. Catina mai este bogata si in beta-caroten. Si frunzele de catina contin multi nutrienti si substante bioactive.

Printre beneficiile asociate cu fructele de catina se numara: 

• Efecte antiinflamatorii;
• Actiune antimicrobiana; 
• Ameliorarea durerii; 
• Promovarea regenerarii tesuturilor
• Intarirea sistemului imunitar. 

Catina a mai fost folosita si in diverse preparate medicale pentru cancer, afectiuni cardiace, ulcer, afectiuni hepatice, arsuri si tulburari cerebrale.[4][5]

Modalitati de preparare si administrare a ceaiului de catina

Ceaiul de catina poate fi preparat atat din fructe proaspete sau uscate, cat si din frunze, fiecare varianta avand proprietati usor diferite. Pentru a obtine o infuzie bogata in vitamine si antioxidanti, se recomanda urmatoarea metoda simpla: se adauga 1–2 lingurite de fructe sau frunze uscate la o cana de apa fierbinte, se lasa la infuzat 8–10 minute, apoi se strecoara.

Pentru un gust mai placut si o aroma echilibrata, ceaiul poate fi indulcit cu miere naturala sau combinat cu alte plante medicinale, precum menta sau sunatoarea. De asemenea, pentru cei care prefera bauturile reci, ceaiul poate fi racit si servit sub forma de iced tea, pastrandu-si proprietatile benefice.

Consumul regulat de ceai de catina, in doze moderate, poate completa o dieta echilibrata, insa este recomandat sa nu se depaseasca 2–3 cani pe zi pentru a evita eventualele efecte adverse. In plus, combinarea ceaiului cu o alimentatie bogata in legume si fructe poate amplifica efectele antioxidante si stimularea sistemului imunitar. 

Ce beneficii poate avea ceaiul de catina?

Datorita proprietatilor catinei, si ceaiul preparat din fructele sau frunzele acestei plante poate avea efecte pozitive asupra sanatatii noastre. Trebuie mentionat ca beneficiile catinei sunt sustinute de un numar limitat de studii clinice si ca, din punct de vedere stiintific, nu exista dovezi suficiente pentru a confirma ca si ceaiurile realizate din aceasta planta ar avea aceleasi efecte. 

Totusi, faptul ca fructele si frunzele de catina au fost folosite de secole in medicina traditionala, inclusiv sub forma de ceai, pare sa indice ca beneficiile acestora nu sunt de neglijat. Iata cateva dintre acestea: 

1. Poate stimula sistemul imunitar

Dupa cum am vazut mai sus, catina poate fi o sursa buna de vitamina C si de antioxidanti. Ceaiul de catina se poate dovedi util cand vine vorba de stimularea sistemului imunitar, care ne protejeaza organismul de boli si infectii.[1][7]

2. Poate reduce nivelul de colesterol din sange si tensiunea arteriala

Studiile[10] au aratat ca uleiul de seminte de catina poate contribui la normalizarea tensiunii arteriale la subiectii hipertensivi si la reducerea nivelului de colesterol, fapt ce se poate datora continutului de acizi grasi. Alaturi de tratamentul potrivit si dieta specifica, consumul de ceai de catina te-ar putea ajuta sa-ti protezi inima. 

3. Poate contribui la mentinerea sanatatii ficatului 

Ceaiul de catina s-ar putea dovedi un aliat de nadejde si cand vine vorba de mentinerea sanatatii ficatului. Un studiu clinic[3] a aratat ca extractul de catina poate reduce cicatrizarea tisulara si imbunatati functia hepatica la pacientii cu ciroza.

Un alt studiu[2] a analizat efectul catinei asupra persoanelor care sufera de boala ficatului gras non-alcoolic. S-a observat o imbunatatire semnificativa a nivelului colesterolului din sange, al trigliceridelor si enzimelor hepatice in cazul subiectilor carora le-a fost administrata catina de 1-3 ori pe zi. 

4. Poate imbunatati functiile aparatului digestiv

Ceaiul de catina te-ar mai putea ajuta si sa-ti mentii sanatatea sistemului digestiv. Un studiu[6] mai vechi s-a concentrat pe efectul extractului de catina asupra copiilor care sufera de indigestie. Rezultatele sugereaza ca acesta poate imbunatati pofta de mancare, stimula golirea stomacului si functia digestiva.

Recomandari practice pentru integrarea ceaiului de catina in rutina zilnica

Pentru a beneficia la maximum de proprietatile catinei, ceaiul poate fi inclus in rutina zilnica in diferite moduri. De exemplu, o cana de ceai dimineata poate contribui la stimularea sistemului imunitar si la cresterea nivelului de energie pentru intreaga zi. Totodata, consumul unei cani seara, cu aproximativ o ora inainte de culcare, poate sprijini digestia si relaxarea organismului.

Ceaiul de catina poate fi folosit si ca baza pentru combinatii sanatoase, cum ar fi smoothie-uri sau bauturi energizante, pastrandu-si in continuare proprietatile nutritive. Este recomandat sa fie consumat in forma proaspata sau la maximum 24 de ore dupa preparare, pentru a nu pierde vitaminele sensibile la temperatura.

In plus, persoanele care urmeaza tratamente medicamentoase sau au afectiuni cronice ar trebui sa consulte un specialist inainte de a include regulat ceaiul de catina in dieta, pentru a evita eventualele interactiuni. Adoptarea unei rutine echilibrate, in care ceaiul de catina devine o componenta constanta, poate transforma aceasta bautura intr-un aliat de incredere pentru sanatatea de zi cu zi.

Ceai de catina: contraindicatii

Printre reactiile adverse la catina raportate se numara: 

• Hipertensiune arteriala; 
• Umflaturi; 
• Dureri de cap; 
• Ameteli; 
• Palpitatii; 
• Eruptii cutanate. 

De asemenea, este important de mentionat ca aceasta planta poate actiona ca un anticoagulant si creste riscul de sangerare. Catina mai poate interfera cu actiunea anumitor medicamente care trateaza afectiuni gastrointestinale, cancer, tulburari de ritm cardiac sau boli autoimune. Nu este recomandata femeilor insarcinate sau care alapteaza.[9]

Sfaturi pentru pastrarea si depozitarea fructelor si ceaiului de catina

Pentru a te bucura de toate beneficiile catinei, este important ca fructele si frunzele sa fie pastrate corect. Fructele proaspete pot fi congelate imediat dupa recoltare, pastrandu-si astfel majoritatea vitaminelor si antioxidantilor pentru mai multe luni. O alta metoda este uscarea lor, proces care le prelungeste durata de viata si le face potrivite pentru prepararea ceaiului pe termen lung.

Ceaiul de catina obtinut din fructe sau frunze uscate ar trebui pastrat intr-un recipient ermetic, ferit de lumina, caldura si umiditate, pentru a nu-si pierde proprietatile. De asemenea, este recomandat sa fie preparat in cantitati mici, suficiente pentru consumul zilnic, deoarece pastrarea pe perioade indelungate ii poate reduce eficienta. Respectarea acestor reguli simple de depozitare te ajuta sa te bucuri de un ceai aromat si plin de nutrienti, indiferent de anotimp.

Catina este o planta apreciata de sute de ani pentru proprietatile sale nutritionale si medicinale. Bogata in antioxidanti si vitamine, este folosita ca ingredient in multe remedii naturiste. Consumul regulat de ceai de catina este o modalitate excelenta de a profita de efectele benefice pe care aceasta planta le are asupra organismului. 

Disclaimer: Informatiile prezentate in acest articol au scop exclusiv informativ si nu inlocuiesc sfaturile medicale profesioniste. Ceaiul de catina si produsele derivate din aceasta planta pot aduce beneficii pentru sanatate, insa efectele pot varia de la o persoana la alta. Inainte de a incepe un consum regulat sau de a utiliza catina ca adjuvant pentru anumite afectiuni, este recomandat sa consulti un medic sau un specialist. Nu depasi dozele recomandate si nu inlocui tratamentele prescrise de medic cu remedii naturiste.

Surse:

1. Chandra, Subhash, et al. Pharmacological and Nutritional Importance of Sea Buckthorn (Hippophae). ~ 258 ~ the Pharma Innovation Journal, vol. 7, no. 5, 2018, pp. 258263, www.thepharmajournal.com/archives/2018/vol7issue5/PartD/7-4-93-428.pdf. Accessed 9 Mar. 2022.
2. Clinical Study on the Treatment with Chinese Medicine Sea Buckthorn on Non-Alcoholic Fatty Liver--Modern Journal of Integrated Traditional Chinese and Western Medicine201214. Cnki.com.cn, 2012, en.cnki.com.cn/Article_en/CJFDTOTAL-XDJH201214002.htm. Accessed 9 Mar. 2022.
3. Gao, Ze-Li. Effect of Sea Buckthorn on Liver Fibrosis: A Clinical Study. World Journal of Gastroenterology, vol. 9, no. 7, 2003, p. 1615, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4615518/, 10.3748/wjg.v9.i7.1615. Accessed 9 Mar. 2022.
4. Jaśniewska, Agnieszka, and Anna Diowksz. Wide Spectrum of Active Compounds in Sea Buckthorn (Hippophae Rhamnoides) for Disease Prevention and Food Production. Antioxidants, vol. 10, no. 8, 12 Aug. 2021, p. 1279, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8389226/, 10.3390/antiox10081279. Accessed 9 Mar. 2022.
5. Li, Thomas S.C., and W.R. Schroeder. Sea Buckthorn (Hippophae Rhamnoides L.): A Multipurpose Plant. HortTechnology, vol. 6, no. 4, Oct. 1996, pp. 370380, journals.ashs.org/horttech/view/journals/horttech/6/4/article-p370.xml, 10.21273/horttech.6.4.370. Accessed 9 Mar. 2022.
6. M;Qiu, Xiao. Influence of Hippophae Rhamnoides on Two Appetite Factors, Gastric Emptying and Metabolic Parameters, in Children with Functional Dyspepsia. Hellenic Journal of Nuclear Medicine, vol. 16, no. 1, 2013, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23529392/, 10.1967/s002449910070. Accessed 9 Mar. 2022.
7. Ramasamy, T., et al. Immunoprotective Effect of Seabuckthorn (Hippophae Rhamnoides) and Glucomannan on T-2 Toxin-Induced Immunodepression in Poultry. Veterinary Medicine International, vol. 2010, 2010, pp. 16, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2995906/, 10.4061/2010/149373. Accessed 9 Mar. 2022.
8. Ren, Ruru, et al. The Bioactive Components as Well as the Nutritional and Health Effects of Sea Buckthorn. RSC Advances, vol. 10, no. 73, 2020, pp. 4465444671, pubs.rsc.org/en/content/articlelanding/2020/ra/d0ra06488b, 10.1039/d0ra06488b. Accessed 9 Mar. 2022.
9. Stuart, Annie. Sea Buckthorn. WebMD, WebMD, 11 Feb. 2013, www.webmd.com/vitamins-and-supplements/sea-buckthorn-uses-and-risks. Accessed 9 Mar. 2022.
10. Vashishtha, Vivek, et al. Effect of Seabuckthorn Seed Oil in Reducing Cardiovascular Risk Factors: A Longitudinal Controlled Trial on Hypertensive Subjects. Clinical Nutrition, vol. 36, no. 5, Oct. 2017, pp. 12311238, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27522605/, 10.1016/j.clnu.2016.07.013. Accessed 9 Mar. 2022.

Intrebari frecvente